Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau aueueraa fenua i te mahana o te Fatu ra

Te mau aueueraa fenua i te mahana o te Fatu ra

Pene 18

Te mau aueueraa fenua i te mahana o te Fatu ra

1, 2. (a) Eaha te itehia i roto i te hoê aueueraa fenua? (b) Eaha te ohipa o ta Ioane e faatia ra i te vahiraahia te ono o te tapao taati ra?

 UA ORA aˈenei â oe i roto i te hoê aueueraa fenua rahi? E ere roa ˈtu i te mea au. E faaroohia na mua ˈˈe te hoê haruru e i muri iho e opaopa atu ai te fenua e e manuanu atu ai te opu. E nehenehe te aueueraa fenua e tupu i te rahi ma te otuitui, a horo oioi atu ai oe e tapuni—i raro aˈe i te hoê iri papairaa ei hiˈoraa. E nehenehe atoa e tupu taue mai te hoê aueueraa ma te ino mau, e i muri iho a parari atu ai te mau taoˈa e te mau tauihaa o te fare, e e tae roa te mau fare teitei i te marua i raro. I te tahi taime, e pau rahi roa tei itehia, e mea pinepine te mau aueueraa fenua i te faatupu i muri iho i te tahi atu mau pau o te faarahi atu â i te ati.

2 A haamanaˈo noa ˈi i te reira, a hiˈopoa na i ta Ioane e parau ra i te vahiraahia te ono o te tapao taati ra: “Hiˈo atura vau e vahihia aˈera e ana te ono o te tapao taati ra, e inaha, e aueue rahi to te fenua.” (Apokalupo 6:12a) E tupu te reira i te tau iho â e vahihia ˈi te tahi atu mau tapao taati. I teihea taime papu maitai e tupu ai te reira i roto i te mahana o te Fatu ra, e eaha ïa teie huru aueueraa fenua?—Apokalupo 1:10.

3. (a) Eaha te mau ohipa o ta Iesu i tohu no nia i te tapao e faaite ra e tei reira oia? (b) Mea nafea te mau aueueraa fenua mau i te taairaahia i te aueueraa fenua rahi taipe e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 6:12?

3 Te faahiti pinepine ra te Bibilia i te parau no te mau aueueraa fenua mau e aore ra te mau aueueraa fenua taipe. I roto i ta ˈna parau tohu tuiroo no nia i te tapao e faaite ra e tei reira oia ei Arii haamanahia, ua faaite atea mai Iesu e e tupu te “aueueraa fenua i tera vahi, i tera vahi.” E riro teie mau aueueraa fenua ei “matamehai anaˈe . . . no te pohe.” Mai te matahiti 1914 mai â, i te mea e ua maraa oioi noa te huiraatira o te fenua nei e ua tae roa i te faito e rave rahi miria taata, ua faarahi mau ïa te mau aueueraa fenua i te ahoaho o to tatou nei tau. (Mataio 24:3, 7, 8) E noa ˈtu e te faatupu ra te reira i te hoê parau tohu ta Iesu, e taua mau aueueraa fenua ra e mau ati natura i te pae tino nei ïa; e omuaraa noa ïa te reira no te aueueraa fenua rahi taipe o tei faaitehia i roto i te Apokalupo 6:12. E riro te reira ei aueueraa fenua rahi hopea roa no te hoê anairaa aueueraa fenua matamua e faaaueue ra i te mau niu iho o te amuiraa o te mau mea a te taata nei i nia i te fenua nei e arataihia ra e Satani. *

Te mau aueueraa i rotopu i te totaiete taata nei

4. (a) I anafea to te nunaa o Iehova iteraa e e haamata teie mau tupuraa ati mau i te matahiti 1914 ra? (b) Te faahope ra te matahiti 1914 i teihea tau?

4 Mai te ropuraa o te mau matahiti 1870 mai â, ua ite te nunaa o Iehova e e haamata te mau tupuraa ati mau i te matahiti 1914 e e riro te reira ei tapao no te hopea o te anotau o te mau Etene. O te reira te anotau o na “tau e hitu” nei (2520 matahiti) o tei haamata i te faataahuriraahia te basileia o Davida i Ierusalema, i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e tae roa ˈtu i te faaariiraahia o Iesu i roto ia Ierusalema i nia i te raˈi, i te matahiti 1914 o to tatou nei tau.—Daniela 4:24, 25; Luka 21:24. *

5. (a) Eaha ïa ta te peretiteni matamua o te Taiete i parau i te 2 no atopa 1914? (b) Eaha te mau tauiraa rahi tei itehia mai mai te matahiti 1914 mai â?

5 No reira ïa, i te 2 no atopa 1914 i te poipoi, i to Charles Russell, peretiteni matamua no te Taiete Watch Tower, farerei-faahou-raa i te utuafare no te Betela i Brooklyn (New York) no te haamoriraa i te poipoi, ua faaite oia i teie parau maere mau: “Ua hope te tau o te mau Etene, ua mairi to te mau arii ra mahana.” Oia mau, no te rahi o te tauiraa o te ao nei tei tupu i te matahiti 1914 ra, mou aˈera ïa te mau faatereraa arii tahito. I te taahuriraa te faatereraa a te tsar i te orureraa hau a te pǔpǔ rahi a Lénine i te matahiti 1917 ra i reira te haamataraa te patoiraa e itehia ra i teie nei mahana i rotopu i te haapiiraa totiare i te pae faanavairaa faufaa a Karl Marx e te taatoaraa o te mau fenua ona. Te tamau noa nei â te mau faataahuriraa politita e au i te mau aueueraa i te faaaueue i te totaiete taata i nia i te fenua taatoa nei. I to tatou nei mau mahana, eita te mau faatereraa e rave rahi e vai noa e hau atu i te hoê e aore ra e piti aˈe matahiti. E ite-maitai-hia te mau tauiuiraa i te pae politita i Italia ei hiˈoraa, i reira ua monohia e 47 faatereraa i roto noa i te 42 matahiti i muri iho i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. Area râ, e omuaraa anaˈe ïa teie mau aueueraa no te hoê tauiraa politita rahi hopea nei. Eaha ïa te mau faahopearaa? O te Basileia o te Atua anaˈe iho ïa te faatere i nia iho i te fenua taatoa nei.—Isaia 9:6, 7.

6. (a) Mea nafea o H. G. Wells i te faataaraa i te ao apî e te faufaa rahi o ta tatou e ora nei? (b) Eaha ta te hoê philosopho e te hoê tia hau i papai no nia i te tau o tei haamata i te matahiti 1914?

6 Ia au i te parau a te feia tuatapapa i te aamu, a te mau philosopho e te mau tia politita, ua riro te matahiti 1914 ei haamataraa no te hoê tau apî e te faufaa rahi. E ahuru ma hitu matahiti i muri aˈe i taua taio matahiti ra, te faˈi ra te taata tuatapapa aamu o H. G. Wells e: “E hinaaro te peropheta i te horoa i te mau parau tohu maitai. E tia râ ia ˈna ia faaite i te mau mea o ta ˈna e ite ra. Area râ, te ite noa ra oia i te hoê ao e haavîhia ra e te mau faehau, te feia here aiˈa, te feia horoa i te tarahu e te feia imi i te ravea ia onahia ratou; te hoê ao o tei î i te manaˈo ino e te riri, i reira te moê-oioi-raa te tiamâraa hopea o te taata taitahi; te hoê ao o te tomo matapo ra i roto i te mau aroraa totiare hau atu i te ino o te faaineine ra ia ˈna no te mau tamaˈi apî.” I te matahiti 1953, ua papai te philosopho ra o Bertrand Russell e: “Mai te matahiti 1914 mai â, te peapea mau ra te feia atoa e taa ra i te tereraa ohipa o te ao nei i te mea e manaˈohia ra e te haere afaro ra oia i roto i te hoê ati rahi roa ˈtu â mai te huru e ua faaoti-aˈena-hia te reira. . . . I to ratou hiˈoraa, ua riro te huitaata nei mai te aito no te hoê aai heleni, e turaihia ra e te mau atua e riri ra; e e ere tei ia ˈna te parau i to ˈna iho ora.” I te matahiti 1980, i to ˈna haamanaˈoraa i te hau e vai ra i te omuaraa o te XXraa o te senekele, ua faˈi o Harold Macmillan, tia no te Hau beretane e: “Te maitai noa ˈtura te mau mea atoa. Mai te reira ïa te ao i reira vau i te fanauraahia. . . . E i te hoê poipoi no te matahiti 1914, hope taue atura te mau mea atoa ma te manaˈo-ore-hia.”

7-9. (a) Eaha te mau tauiraa rahi o tei faaaueue i te totaiete taata nei mai te matahiti 1914 mai â? (b) Mea nafea te parau tohu a Iesu o tei papaihia i roto i te Luka pene 21 e faataa ra i teie nei mau tauiraa rahi e to ratou mau faahopearaa?

7 Ua faatupu te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei i te tahi atu â mau tauiraa e rave rahi. Mai reira mai, te tamau noa nei te mau tamaˈi rii i te faaaueue i te fenua nei a haafatata noa ˈi tatou i te hopea o teie nei senekele. Area râ, e tae anei te amuiraa o te mau mea e vai nei i reira? I mua i te haamǎtaˈuraa riaria mau a te hoê ati atomi, te manaˈonaˈo noa ra te mau taata i te reira. Auaˈe râ, no ǒ mai ïa te pahonoraa i te Poiete eiaha râ i te taata.—Ieremia 17:5.

8 Taa ê atu i te mau tamaˈi, ua faaaueue te tahi atu â mau mea i te niu iho o te totaiete taata nei mai te matahiti 1914 mai â. Te hoê o te mau tauiraa rahi ahoaho mau o te topatariraa ïa i te pae faanavairaa faufaa marite i te 29 no atopa 1929. E ua roohia te taatoaraa o te mau fenua ona i te fifi ino rahi. Ua rahi roa teie fifi i rotopu i te matahiti 1932 e te matahiti 1934, e te farerei noa nei â tatou i to ˈna mau faahopearaa. Mai te matahiti 1929 mai â, te rapaau ra te hoê ao maˈi i to ˈna mau pepe na roto i te mau ravea faufaa ore. Ua pau te moni a te mau Hau. Ua faaaueue hau atu â te fifi o te mori arahu i te matahiti 1973 e te topatariraa te fare moni i te matahiti 1987 i te tuhaa no te pae faanavairaa faufaa. I te hoê â taime, te hoo aitarahu nei te mau mirioni taata ma te faaau ore i ta ratou moni. Ua topa atoa e rave rahi mau taata i roto i te mau marei i te pae faanavairaa faufaa, te mau rata no te faahepo ia horoahia mai te moni, e tae noa ˈtu i te mau taviriraa e te tahi atu â mau pereraa moni e te rahiraa na te mau faatereraa hau iho ïa i faanaho i te reira e area râ e tia hoi i te hau ia paruru i te mau taata. I roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, ua tae roa atoa te mau orometua poro evanelia i roto i te afata teata i te titau ia aufauhia te mau mirioni dala marite na ratou!—Hiˈo Ieremia 5:26-31.

9 I te matamua, na te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa i faatia ia Mussolini raua o Hitler ia haru i te faatereraa. E ua imi oioi atura o Babulonia Rahi ia auhia mai raua ia ˈna; ua tarima te Vaticana i te mau faaauraa parau e o Italia i te matahiti 1929 e o Helemani i te matahiti 1933. (Apokalupo 17:5) Ua faatupu mau ïa te mau mahana poiri i muri noa iho i te hoê tuhaa o te parau tohu a Iesu i te mea e itehia ra i roto i te tapao faaite e tei reira oia ‘te ahoaho o te mau nunaa, te tarapaperaa te aau o te taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i te mau mea e fatata ra i te tupu i te ao nei.’ (Luka 21:7-9, 25-31) * No reira ïa, te mau aueueraa o tei haamata i te faaaueue i te totaiete taata i te matahiti 1914 ra ua apeehia ïa te reira i te tahi atu â mau aueueraa puai.

E faatupu Iehova i te hoê aueueraa

10. (a) No te aha te itehia ra te mau aueueraa e rave rahi i roto i te mau ohipa a te taata nei? (b) Eaha ta Iehova e rave ra, e no te aha?

10 Ua tupu teie mau aueueraa i roto i te mau ohipa a te taata nei no te mea aita oia i ite i te aratai i to ˈna iho taahiraa avae. (Ieremia 10:23) E taa ê atu i te reira, te faatupu ra o Satani, te Ophi tahito ra, “o tei haavare i to te ao atoa nei,” i te mau ati i rotopu i te huitaata nei na roto i te hoê tutavaraa hopea no te faafariu-ê-raa i te taata i ta Iehova haamoriraa. Na roto i te mau ravea apî o teie nei tau ua nainai roa te fenua mai te hoê noa tuhaa oire i reira te au-ore-raa i te tahi atu aiˈa e te tahi atu iri i te faaaueueraa i te niu iho o te totaiete taata nei, e i reira aita atoa ta te mau Hau e faahua parau ra e mea tahoê ratou e ravea no te faatitiaifaro i te mau fifi. Hau atu i to mutaa ihora, te faatere nei te taata i te taata no to ˈna iho ino. (Apokalupo 12:9, 12; Koheleta 8:9) Area râ, e 70 matahiti i teie nei to te Arii Mana hope te Fatu ra o Iehova, tei Poiete i te raˈi e te fenua, i te faatupuraa i ta ˈna iho huru faaaueueraa no te faatitiaifaro-hoê-roa-raa i te mau fifi o te ao nei. Nafea ïa o ˈna i te na reiraraa?

11. (a) Eaha te aueueraa i faataahia i roto i te Hagai 2:6, 7? (b) Mea nafea te parau tohu a Hagai i te tupuraa?

11 Te taio nei tatou i roto i te Hagai 2:6, 7: “Te na ô maira Iehova sabaota ra, Hoê toe, e ore e mahia, e faaaueue ai au i te mau raˈi e te fenua, e te moana e te repo mǎrô; e na ˈu e faaaueue i te mau fenua atoa, e e tae mai tei hinaarohia e te mau fenua atoa ra: e faaî hoi au i teie nei fare i te hanahana, te na reira maira Iehova sabaota ra.” Mai te matahiti 1919 mai â, te faaitoito noa ra Iehova i to ˈna mau ite ia faaite i ta ˈna mau haavaraa i te mau huru taata atoa o te totaiete taata o te fenua nei. E ua faaaueuehia te faanahonahoraa a Satani i te fenua nei na roto i teie faaararaa na te ao atoa nei. * I te mea te haere noa ˈtura te reira i te rahiraa, te mau taata e mǎtaˈu ra i te Atua, “tei hinaarohia,” te faaitoitohia ra ratou ia faataa ê mai ia ratou mai roto mai i te mau nunaa. E ere i te mea e ua tiavaruhia ratou i rapae i te tupuraa te mau aueueraa i roto i te faanahonahoraa a Satani. E ere roa ˈtu, i te mea râ e ua maramarama ratou i te tupuraa o te mau mea, ua faaoti ratou iho e e tahoê atu ratou i te pǔpǔ a Ioane tei faatavaihia e te varua no te faaî i te fare o Iehova i te hanahana. Nafea ratou i te na reiraraa? Na roto ïa i te pororaa ma te itoito mau i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua o tei haamanahia i teie nei. (Mataio 24:14) Teie Basileia, e to roto Iesu e ta ˈna atoa mau pǐpǐ faatavaihia, e vai ïa e a muri noa ˈtu mai “te hoê basileia aueue ore,” no te hanahana o Iehova.—Hebera 12:26-29.

12. Mai te peu e ua haamata outou i te faaroo i te pororaa i tohuhia i roto i te Mataio 24:14, eaha ïa te tia ia outou i te rave hou a tupu ai te aueueraa fenua rahi tei faahitihia i roto i te Apokalupo 6:12?

12 O oe atoa anei te hoê o te feia o tei haamata i te faaroo i teie pororaa? To rotopu atoa anei oe i te mau mirioni e tiahapa taata o tei tae mai i te oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu i teie mau matahiti hopea nei? Mai te peu e e, a tamau ïa i te haere i mua i roto i te haapiiraa i te mau parau mau o te Bibilia. (Timoteo 2, 2:15; 3:16, 17) A faarue roa ˈtu i te huru oraraa viivii o te totaiete taata faautuahia o ta Satani e aratai ra. A tomo i roto i te totaiete kerisetiano o te ao apî e a rohi hua i roto i ta ˈna ohipa hou te “aueueraa fenua” hopea ati mau e haamou ai i te ao a Satani. Eaha ïa teie aueueraa fenua rahi? Ta tatou ïa e hiˈo i teie nei.

Te aueueraa fenua rahi!

13. Mea nafea te aueueraa fenua rahi i te riroraa mai ei tupuraa apî roa no te mau taata?

13 Mai ta tatou i ite aˈenei, ua riro te mau aueueraa fenua mau e aore ra taipe ei tapao e te ora ra tatou i te mau mahana hopea nei. (Timoteo 2, 3:1) E ere râ te hoê o teie mau aueueraa i te aueueraa fenua rahi hopea nei o ta Ioane i ite i te vahiraahia te ono o te tapao taati ra. Ua oti ïa te tau o te mau aueueraa matamua. Te tupu nei râ i teie nei te hoê aueueraa fenua rahi, te hoê tupuraa apî roa no te mau taata nei. No to ˈna rahi eita ïa e nehenehe e faitohia te mau tauiraa e te mau aueueraa o ta ˈna e faatupu i nia i te matini faito a Richter e aore ra i nia i te tahi atu matini faito hamanihia e te taata nei. E ere ïa i te hoê noa aueueraa i te hoê anaˈe iho vahi, o te hoê râ aueueraa ati mau e faaano ra i te “fenua” taatoa nei, oia hoi te totaiete taata viivii taatoa.

14. (a) Eaha te parau tohu e faaite atea ra i te hoê aueueraa fenua rahi e to ˈna mau faahopearaa? (b) E nehenehe e faaauhia te parau tohu a Ioela e te parau tohu o te Apokalupo 6:12, 13 i te aha?

14 Ua tohu atoa te tahi atu mau peropheta a Iehova i teie aueueraa fenua e to ˈna mau faahopearaa ati mau. Ei hiˈoraa, fatata i te matahiti 820 hou to tatou nei tau, ua parau o Ioela no te ‘haereraa mai o te mahana riaria rahi o Iehova ra.’ Ua faˈi oia e ‘e faarirohia te mahana ei poiri, e te marama ei toto.’ E i muri iho, ua na ô faahou atura e: “E rave rahi, e rave rahi, i te peho e faataahia ˈi ra: ua fatata hoi te mahana o Iehova i te peho e faataahia ˈi ra. E haapoirihia te mahana e te marama, e ore hoi te mau fetia e anaana mai. E uâ mai hoi Iehova i Ziona, e haapuroro mai oia i tana reo i Ierusalema; e aueue hoi te mau raˈi e te fenua: e riro râ Iehova ei haapuraa no to ˈna ra mau taata, e ei pare no te tamarii a Iseraela.” (Ioela 2:31; 3:14-16) E nehenehe noa e faaauhia teie huru aueueraa i te tupuraa te haavaraa a Iehova i te ati rahi. (Mataio 24:21) No reira ïa, hoê â huru faatiaraa i roto i te Apokalupo 6:12, 13, hoê atoa ïa tupuraa, e tia ˈi.—Hiˈo atoa Ieremia 10:10; Zephania 1:14, 15.

15. Eaha te aueueraa puai mau ta Habakuka i tohu?

15 Fatata e piti senekele i muri iho ia Ioela, ua pure te peropheta ra o Habakuka i to ˈna Atua i te na ôraa e: “I faaroo na vau i to parau, e Iehova, mǎtaˈu ihora vau: e faatupu faahou i ta oe ohipa, e Iehova, i roto i te mau matahiti ra, i roto i te mau matahiti ra e faaite mai oe; e riri noâ oe, e haamanaˈo i te aroha.” Eaha ïa taua “riri” ra? Te na ô faahou ra o Habakuka na roto i te horoaraa i te hoê faataaraa maere mau no te ati rahi. Te parau ra oia no Iehova e: “Ua tia ihora oia e ua faito [aueue] i te fenua; ua hiˈo oia, e ua haapurara i te mau etene. . . . Ua haere oe na nia i te fenua nei ma te tahoo; ua taataahi oe i te mau fenua nei ma te riri. E oaoa vau ia Iehova, e ouˈauˈa noa vau i te Atua i to ˈu nei ora.” (Habakuka 3:1, 2, 6, 12, 18) Auê ïa aueueraa puai mau o ta Iehova e faatupu i nia i te fenua taatoa nei ia taataahi anaˈe o ˈna i te mau nunaa!

16. (a) Ia au i te parau tohu a Ezekiela, eaha te ohipa e tupu ia faatae anaˈe o Satani i ta ˈna aroraa hopea i nia i te nunaa o te Atua? (b) Eaha te faahopearaa o te aueueraa fenua rahi e parauhia ra i roto i te Apokalupo 6:12?

16 Ua tohu atoa o Ezekiela e ia faatupu anaˈe o Goga i Magoga (Satani tei faahaehaahia) i ta ˈna aroraa hopea i nia i te nunaa o te Atua, e faatupu o Iehova i te “aueue rahi mau tei te fenua ra ia Iseraela.” (Ezekiela 38:18, 19) Peneiaˈe e tupu te mau aueueraa fenua mau i taua taime ra, eiaha râ tatou e haamoe e ua faaitehia te Apokalupo na roto i te mau tapao. Teie parau tohu e te tahi atu â o tei faahitihia aˈenei, e auraa taipe mau ïa to ratou. No reira ïa, e au ra e te faaite ra te vahiraahia te ono o te tapao taati ra i te tuhaa hopea roa no te mau aueueraa taatoa e faaaueue ra i te amuiraa o te mau mea e vai nei i te fenua nei—te aueueraa fenua rahi i reira te mau taata atoa e patoi ra i te mana arii o te Atua ra o Iehova e haamouhia ˈi.

Te hoê tau poiri

17. Eaha te faahopearaa e itehia ra i nia i te mahana, te avaˈe e te mau fetia?

17 Mai ta Ioane e faataa ra i teie nei, te apeehia ra te aueueraa fenua rahi i te mau tupuraa mehameha mau i nia i te raˈi. Te na ô ra oia e: “Ereere atura te mahana, mai te ahu paau huruhuru ra, e riro atura te marama mai te toto ra. E ua mairi maira te mau fetia o te raˈi i raro i te fenua nei, mai te suke aupara e mairi ia ueuehia e te mataˈi rahi ra.” (Apokalupo 6:12b, 13) Auê ïa ohipa maere rahi e! Te faaite ra oia e i te vahi hopea mau o te tupuraa ati ta Iesu i tohu aˈena i roto i te Mataio 24:29. E nehenehe anei outou e feruri i te poiri mehameha mau e haaati ra i te fenua ahiri teie parau tohu e tupu mau? Aore ïa e maramarama mahana faahou no te haaveavea e no te tamahanahana i te ao! Aore ïa e maramarama avaˈe e anaana faahou e te au hoi i te po! E eita faahou te mau miriadi fetia e anaana faahou i nia i te aroaro o te raˈi mai te ahu paau huruhuru ra. E topa ïa tatou i roto i te hoê poiri taotao e te toetoe.

18. Mea nafea e nehenehe ai e parau e ‘ua ereere te mau raˈi’ o Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau?

18 Ua faaarahia Iseraela i tahito ra, e e ite ratou i teie huru poiri i te pae varua. Ua faaara Ieremia ia ratou: “E riro te fenua atoa i te ano; e ore râ vau e rave faahope roa. O te mea teie e oto ai te fenua, e ereere ai hoi te raˈi i nia ra.” (Ieremia 4:27, 28) I te tupuraa teie parau tohu, i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e mea poiri mau ïa no te nunaa o Iehova. To ˈna oire pu, o Ierusalema, ua topa ïa i roto i te rima o te mau Babulonia. Ua haamouhia to ˈna hiero, e ua vai ano noa te fenua. Aore te hoê noa ˈˈe maramarama mai nia mai i te raˈi no te tamahanahana ia ratou. Ua tupu râ mai ta Ieremia i parau atu ia Iehova ma te oto hoi e: “E ua taparahi oe ma te faaherehere ore; ua tapoˈi oe ia oe iho i te ata, ia ore te pure ia pǔpû atu i roto ra.” (Te oto o Ieremia 3:43, 44) No Ierusalema, te haapoiriraahia te raˈi, teie ïa te auraa, te pohe e te haamouraa.

19. (a) Mea nafea te peropheta a te Atua ra o Isaia i te faataaraa i te haapouriraahia te mau raˈi o Babulonia i tahito ra? (b) I anafea e mea nafea te parau tohu a Isaia i te tupuraa?

19 E i muri iho, te faaite ra te hoê â huru poiri i nia i te raˈi i te ati no Babulonia i tahito ra. No nia i taua tumu parau ra ua faaurua te Atua i ta ˈna peropheta ia papai oia e: “Inaha, te fatata maira te mahana o Iehova ra, aore e taraa; te riri uˈana, e te tairoiro mahu ore, ia ano roa te fenua ra; e te feia rave hara atoa i roto ia ˈna ra, e haamouhia ïa e a ˈna. E te mau fetia o te raˈi ra, e to ˈna mau pǔpǔ, e ore ïa e maramarama mai: e haapourihia te mahana i te haerea mai, e ore hoi te avae e horoa mai i to ˈna maramarama. E tahoo atu vau i teie nei ao i to ˈna ino, e te feia paieti ore i ta ratou paieti ore.” (Isaia 13:9-11) Ua tupu taua parau tohu ra i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, i to Babulonia toparaa i roto i te rima o to Medai e Peresia. Te faataa maitai maira oia i te ereere, te tiaturiraa ore, te ere-roa-raa te maramarama tamahanahana o ta Babulonia i ite i to ˈna toparaa ei puai faatere no te ao nei.

20. Eaha te hopea riaria mau o ta te amuiraa o te mau mea e vai nei e ite ia tupu anaˈe te aueueraa fenua rahi?

20 Oia atoa ia tupu anaˈe te aueueraa fenua rahi, e topa atoa te amuiraa o te mau mea e vai nei i roto i te hoê pouri taotao e aita to ˈna e tiaturiraa faahou. Eita te mau tiarama anaana o te faanahonahoraa a Satani i te fenua nei e horoa faahou i te hoê noa ˈˈe tiaturiraa. Ua papu aˈena ia tatou e mea viivii, mea haavare e mea taiata te mau taata politita, i roto iho â râ i te amuiraa faaroo kerisetiano. (Isaia 28:14-19) Eita roa ˈtu tatou e nehenehe faahou e tiaturi ia ratou. E pohe roa to ratou maramarama mohimohi ia faatupu anaˈe o Iehova i ta ˈna haavaraa. E e ite-maitai-hia to ratou mana i nia i te mau ohipa a te fenua nei e au ïa i to te avaˈe, o tei faatupu i te faataheraa toto rahi e e aratai hoi te reira i te pohe. Eita te mau “fetia” o te ao nei e anaana faahou, mai te mau fetia pao o tei mairi i raro i te fenua nei. E puehu ratou mai te mau suke pi e ueuehia e te mataˈi rahi. E faaaueuehia te fenua taatoa i te “ati rahi . . . , aitâ ïa ati mai te matamehai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi e a muri noa ˈtu.” (Mataio 24:21) Auê ïa te mea e vai ra i mua ia tatou i te mehameha e!

E oviri ê “te raˈi”

21. I roto i ta ˈna orama, eaha ïa ta Ioane e ite ra no nia i “te raˈi,” e “te mau mouˈa atoa e te mau fenua [motu] atoa”?

21 Te na ô faahou ra te orama a Ioane e: “Oviri ê atura te raˈi mai te parau ia otarohia ra; e taa ê atura te mau mouˈa atoa e te mau fenua [motu] atoa i to ratou tiaraa.” (Apokalupo 6:14) Mea papu e e ere roa ˈtu ïa te reira i te mau raˈi, te mau mouˈa e aore ra te mau motu mau. Eaha ïa ta ratou e faataipe ra?

22. I Edoma, eaha te mau “raˈi” e “otarohia . . . mai te parau e otarohia ra”?

22 E ohie noa tatou i te taa e e eaha ta “te raˈi” e faahohoˈa ra ia hiˈopoa anaˈe tatou i te hoê â huru parau tohu no nia i te riri o Iehova i nia i te mau nunaa atoa. Teie ïa: “E mou paatoa to te raˈi atoa ra; e otarohia te raˈi mai te parau e otarohia ra.” (Isaia 34:4) E tairi-mau-hia te fenua o Edoma. Mea nafea te reira i te tupuraa? Ua ano oia i muri aˈe i to te mau Babulonia haamouraa ia Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. Area râ, aita roa ˈtu te mau tupuraa maere i itehia i nia i te raˈi mau i te reira anotau. Teie râ, ua itehia te mau tupuraa ati mau i roto i te mau “raˈi” no Edoma. * Ua hurihia to ˈna mau raatira taata nei mai nia mai i to ratou tiaraa teitei, e au i to te raˈi ra. (Isaia 34:5) E au ra e ua ‘ovirihia’ ratou mai te hoê parau e otarohia ra o tei tuuhia ˈtu i te hiti, mai te hoê otaro tahito faufaa ore.

23. Eaha te “raˈi” e tia ia ‘oviri-ê-hia mai te parau ia otarohia ra,’ e mea na roto i teihea mau parau to Petero haapapuraa ˈtu i teie manaˈo?

23 No reira ïa “te raˈi” e ‘oviri-ê-hia ˈi mai te parau i otarohia’ o te mau faatereraa ïa e patoi ra i te Atua e o teie e haavî nei i te fenua nei. E haamou-roa-hia ratou e te Taata o tei upootia e te parahi ra i nia i te puaahorofenua teatea. (Apokalupo 19:11-16, 19-21) O te reira ïa ta te mau parau a Petero e haapapu ra, o te tiai ra ma te faaoromai ore i te mau ohipa e tupu mai ia vahi-anaˈe-hia te ono o te tapao taati ra: “Area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa . . . no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” (Petero 2, 3:7) Eaha râ ta tatou e taa ra, ia parau-anaˈe-hia “e taa ê atura te mau mouˈa atoa e te mau fenua [motu] atoa i to ratou tiaraa”?

24. (a) No nia i teihea mau tupuraa ta te mau parau tohu bibilia e parau ra e e aueue e aore ra e opaopa te mau mouˈa e te mau motu? (b) Nafea e nehenehe ai e parau e “ua aueue te mau mouˈa” i te toparaa o Nineve?

24 Te parau ra te mau parau tohu e e aueue e aore ra e opaopa te mau mouˈa e te mau motu ia tupu anaˈe te mau tauiuiraa rahi i te pae politita. Ei hiˈoraa, i to ˈna faaite-atea-raa i te mau haavaraa a Iehova i nia ia Nineve, ua papai te peropheta ra o Nahuma e: “Ua aueue te mau mouˈa ia ˈna, e ua tarapape te mau aivi; e ua pau te fenua i mua i tana aro.” (Nahuma 1:5) Aore roa e vai ra te hoê aamu e faatia ra e ua huˈahuˈa te mau mouˈa mau i te toparaa o Nineve, i te matahiti 632 hou to tatou nei tau. Area râ, ua topa taue noa te hoê puai o te ao nei o te nehenehe e faaauhia i mutaa ihora i te hoê mouˈa paari mau.—Hiˈo Ieremia 4:24.

25. Ia tupu anaˈe te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei, o te fatata maira, nafea ïa “te mau mouˈa atoa e te mau fenua [motu] atoa” e iritihia ˈi i to ratou tiaraa?

25 No reira ïa, te parau ra “te mau mouˈa atoa e te mau fenua [motu] atoa” o tei faaohipahia i te vahiraahia te ono o te tapao taati, te faataa ra ïa te reira ma te tano maitai i te mau faatereraa o teie nei ao e te mau faanahoraa no teie nei ao, o ta te rahiraa o te mau taata e manaˈo ra e eita te reira e aueue. E faaaueuehia ratou, e iritihia ratou i to ratou tiaraa, e ahoaho rahi te feia e tiaturi ra ia ratou. Mai ta te parau tohu e faataa ra i teie nei, mea papu maitai, e tae mai ma te tahoo mau te mahana rahi o te riri o Iehova e to ta ˈna Tamaiti—oia hoi te aueueraa hopea nei e haamou-roa-hia ˈi te taatoaraa o te faanahonahoraa a Satani.

“A mairi mai i nia iho ia matou, e huna ia matou”

26. No to ratou riaria rahi, eaha ïa ta te feia patoi i te faatereraa a te Atua e rave e e parau?

26 Te na ô faahou ra o Ioane e: “E te mau arii o te ao nei, e te mau taata rarahi ra, e te mau taata taoˈa ra, e te mau tapena [tomana] rarahi, e te mau taata mana, e te mau tîtî, e te mau tiamâ ra, tapuni anaˈe atura ïa i roto i te mau ana, e i roto i te mau mato o te mouˈa ra; e ua parau atura i te mau mouˈa, e te mau mato, A mairi mai i nia iho ia matou, e huna ia matou ia moe ê atu i te mata o [T]ei parahi i nia iho i te terono ra, e te riri o te Arenio ra: ua tae hoi i te mahana rahi no to ˈna ra riri, e o vai te taata e mau?”—Apokalupo 6:15-17.

27. Eaha ïa te tuo a te mau Iseraela taiva no Samaria, e mea nafea teie mau parau i te tupuraa?

27 I to Hosea faaiteraa i te haavaraa a Iehova i nia ia Samaria, te oire pu no te basileia apatoerau no Iseraela, ua faˈi oia e: “Te mau vahi teitei no Avena ra, te hara a Iseraela, e haamouhia ïa: e tupu te raau taratara e te motuu i nia i ta ratou mau fata: e parau hoi ratou i te mau mouˈa e, Tapoi mai ia matou, e te mau aivi, Mairi mai i nia ia matou.” (Hosea 10:8) Mea nafea teie mau parau i te tupuraa? I to Samaria riroraa i te mau taata iino mau no Asura, i te matahiti 740 hou to tatou nei tau, aita to te mau Iseraela e hororaa faahou. Te faataa ra te mau parau a Hosea i te ahoaho, te riˈariˈa rahi, e te manaˈoraa e ua faaruehia te nunaa. Aore roa te mau aivi mau e aita atoa te mau faanahoraa no Samaria i faarirohia mai te mau mouˈa i nehenehe e paruru ia ratou, e i mutaa ihora ua riro hoi ratou ei mea aueue ore.

28. (a) Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa ˈtu i te mau vahine no Ierusalema? (b) Mea nafea te iteraahia e parau mau te mau parau a Iesu?

28 Oia atoa i to te mau faehau roma aratairaa ˈtu ia ˈna i te vahi haapoheraa, ua parau Iesu i te mau vahine no Ierusalema na ô atura: “Inaha, te fatata maira te anotau e parauhia ˈi e, E ao to te ui, e te opu aore i fanau, e te û aore i otehia. Ei reira te taata e parau ai i te mouˈa, A mairi mai i nia ia matou, e te mau aivi ra, A tapoˈi mai ia matou.” (Luka 23:29, 30) Ua î te Tuatapaparaa i te mau faatiaraa no nia i te haamouraahia Ierusalema e te mau Roma i te matahiti 70, e mea papu maitai e hoê â ïa auraa to te mau parau a Iesu e ta Hosea. Aita ïa e hororaa faahou no te mau ati Iuda e faaea ra i Iuda. Noa ˈtu te vahi tapuniraa ta ratou i imi i roto ia Ierusalema, e i te taime a horo ai ratou i roto i te pare o Massada tei patuhia i nia i te tupai mouˈa, aore roa ratou i nehenehe e ape i te faautuaraa uˈana o te haavaraa a Iehova.

29. (a) Ia tae mai te mahana o te riri o Iehova, e itehia ïa te feia e turu ra i te amuiraa o te mau mea e vai nei i roto i teihea tupuraa? (b) E tupu teihea parau tohu a Iesu ia faaite anaˈe Iehova i To ˈna riri?

29 I teie nei, te faaite ra te vahiraahia te ono o te tapao taati i te hoê â ohipa o te tupu atu i roto i te mahana o te riri o Iehova e fatata maira. Ia roo-anaˈe-hia te amuiraa o te mau mea e vai nei i to ˈna aueueraa hopea nei, e imi ïa te feia atoa o tei turu ia ˈna ma te ahoaho i te hoê vahi no te tapuniraa, eita râ e itehia ia ratou. Eita ratou e nehenehe e tiaturi faahou ia Babulonia Rahi, te haapaoraa hape. Aore te mau ana o te mau mouˈa mau e aore atoa te mau mouˈa taipe oia hoi te mau faanahoraa politita e te pae tapihooraa taoˈa e horoa faahou no ratou te ino ore i te pae faanavairaa faufaa e aore ra te hoê noa ˈˈe huru tauturu. Aore roa te hoê noa ˈˈe mea e nehenehe e paruru ia ratou i te riri o Iehova. Ua faataa maitai Iesu i to ratou riaria i te na ôraa e: “Ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai, ia hiˈo ratou i te Tamaiti a te taata i te haerea mai na nia i te ata o te raˈi ra, ma te mana e te hanahana rahi.”—Mataio 24:30.

30. (a) Eaha te manaˈo ta te uiraa e horoa ra: “O vai te taata e mau?” (b) Aita anei e taata e tia i mua i te haavaraa a Iehova?

30 Oia mau, te feia e ore e auraro i te mana o te Taata o tei upootia e e parahi ra i nia iho i te puaahorofenua teatea e ite mau ïa ratou i to ratou hape, e tia ˈi. E haamouhia te mau taata o te hinaaro mau ra ia riro ei melo no te huaai a Satani ia haamou-anaˈe-hia te ao a Satani. (Genese 3:15; Ioane 1, 2:17) No te rahi te ino i te tupuraa i te ao nei, e ani ïa e rave rahi e: “O vai te taata e mau?” E manaˈo iho â ïa ratou e e ore roa te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e tia i mua i te aro o Iehova mai te hoê taata e auhia mai e te Atua i taua mahana haavaraa ra. No nia râ i te reira vahi, mea hape roa ïa ratou, na te faatiaraa o te buka a te Apokalupo e faaite mai i te reira i muri iho.

[Nota i raro i te api]

^ E ite-pinepine-hia na mua ˈˈe i te mau aueueraa fenua te mau hautiutiraa taa ê o te fenua. Ia ite anaˈe ratou i te reira, e aoa te mau uri e aore ra e peapea roa ratou e e horo haere noa te mau animala o te fenua nei e to te tai atoa. Area te mau taata râ, aore roa ïa ratou e ite noa ˈˈe e tae roa ˈtu i te taime e tupu roa mai ai te aueueraa fenua iho.—Hiˈo A ara mai na! no te 8 no atopa 1982, api 14 (na roto i te reo farani).

^ No te hoê haamaramaramaraa rahi atu â, a hiˈo i te mau api 22 e te 24.

^ Ua hau atu i te 35 matahiti, mai te matahiti 1895 e tae atu i te matahiti 1931, ua neneihia te mau parau i papaihia i roto i te Luka 21:25, 28, 31 i nia i te api matamua o te vea beretane ra o Te Pare Tiairaa. E te itehia ra i muri te hoê fare mori e turama ra i te mau raˈi haapoirihia ra e te vero i nia aˈe i te hoê miti fetoitoi.

^ Ei hiˈoraa, i roto i te hoê faaiteiteraa taa ê i te matahiti 1931, ua horoa te mau Ite no Iehova i te mau tausani mau vea iti Te Basileia, tiaturiraa no te ao nei i roto i te rima iho o te mau ekalesiatiko, te mau tia politita e te feia i te pae faanavairaa faufaa o te fenua nei.

^ Te itehia ra te hoê â huru faaohiparaa i te parau “raˈi” i roto i te parau tohu a Isaia 65:17, 18 no nia i te “raˈi apî.” Ua itehia te tupuraa matamua o teie parau tohu i te hoˈiraa mai te mau ati Iuda mai te tîtîraa i Babulonia, i te haamauraahia i roto i te Fenua i tǎpǔhia te faatereraa apî a te tavana ra o Zerubabela e te tahuˈa rahi ra o Iesua.—Paraleipomeno 2, 36:23; Ezera 5:1, 2; Isaia 44:28.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 105]

1914: ua faaite-atea-hia mai ïa

“I te matahiti 606 hou to tatou nei tau, i reira te hoperaa te basileia o te Atua, te iritiraahia te taupoo arii nehenehe e to te fenua atoa toparaa i roto i te rima o te mau Etene. Te 2520 matahiti o tei haamata i te matahiti 606 hou to tatou nei tau ua hope ïa i te matahiti 1914 o to tatou nei tau.” *Na ao e toru, neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1877, api 83.

“Te vai ra i roto i te Bibilia te hoê haapapuraa maramarama roa e te puai maitai e ‘to te Etene Anotau’ e 2520 ïa matahiti, mai te matahiti 606 hou Iesu-Kirito e tae atu i te matahiti 1914 i muri aˈe ia Iesu-Kirito.”—Tuatapaparaa i te mau Papai, buka II, papaihia e Charles Russell e neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1889, api 76 na roto i te reo farani.

Charles Russell e te tahi atu Feia haapii i te Bibilia ua ite aˈena ratou tau ahuru matahiti e te matahiti 1914 o te hopea ïa no te anotau o te mau Etene, e aore ra te tau tapaohia no te mau nunaa. (Luka 21:24) I taua tau ra aita ïa ratou i maramarama maitai i te taatoaraa o te auraa o taua hopea ra, ua papu râ ia ratou e te matahiti 1914, e matahiti faufaa roa ïa i roto i te aamu o te ao nei, e aita ïa ratou i hape noa ˈˈe. A tapao ïa i teie mau parau no roto mai i te hoê vea:

“Te tamaˈi riaria mau e tupu ra i Europa, te faatupu ra oia i te hoê parau tohu faahiahia mau. E piti ahuru ma pae matahiti i teie nei, to te ‘Feia haapii Bibilia no te mau nunaa atoa,’ o tei matauhia na nia i te iˈoa ra te ‘Feia o te aahiata o te mileniuma,’ faaiteraa i te ao nei, na roto i te arai o te feia poro e te vea, e e e haamata te Mahana o te Riri tei tohuhia e te Bibilia i te matahiti 1914. ‘A ara i te matahiti 1914!’ o te piiraa ïa a te mau hanere feia poro evanelia ratere.”—The World, vea no New York, 30 no atete 1914.

[Nota i raro i te api]

^ Auaa râ, aita te Feia haapii i te Bibilia i ite e aita e matahiti aore i rotopu i te tau “hou to tatou nei tau” e te tau “no to tatou nei tau.” I muri iho râ, ia au i te faaiteraa a te mau maimiraa e tia ia haamatahia te taio o te mau 2520 matahiti, eiaha i te matahiti 606 hou to tatou nei, i te matahiti 607 râ hou to tatou nei tau, ua faaore-atoa-hia ïa te matahiti aore, e ua tano iho â ïa te parau tohu no nia i te “matahiti 1914 no to tatou nei tau.”—Hiˈo i te buka “Na te parau mau outou e faatiamâ,” neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1943 e te Taiete Watch Tower, api 220 na roto i te reo farani.

[Tumu parau tarenihia i te api 106]

1914—Te hoê tauiraa rahi i roto i te Aamu

I roto i te buka Politikens Verdenshistorie—Historiens Magt og Mening (Aamu o te ao a Politikens—Te huimana e te auraa o te Aamu), neneihia i Copenhague i te matahiti 1987, e taio tatou i te api 40 te mau manaˈo i muri nei:

“Te tiaturiraa i roto i te mau ravea apî o tei itehia i te XIXraa o te senekele, ua tairi-pohe-hia ïa oia i te matahiti 1914. I te matahiti hou te tamaˈi, Peter Munch, taata tuatapapa i te aamu e tia politita no Danemaka, ua papai oia ma te tiaturi e: ‘Eita roa ˈtu e tupu te hoê tamaˈi i rotopu i te mau puai rarahi no Europa. E maue ê “te ati tamaˈi,” mai tei itehia e rave rahi taime mai te matahiti 1871 mai â.’

“Area râ, teie te mau parau ta teie taata i papai i muri iho i roto i ta ˈna faatiaraa no nia i te mau ohipa o ta ˈna i ite: ‘Ua riro te tamaˈi o tei tupu i te matahiti 1914 ei tauiraa rahi i roto i te aamu o te huitaata nei. Mai roto mai i te hoê tau oaoa no te mau ravea apî, i reira tatou e nehenehe ai e rave i te ohipa ma te hau noa, ua tomo atu tatou i roto i te hoê tau ati, riaria e no te riri, e aita ïa e hau faahou i te mau vahi atoa. Aore roa e taata e nehenehe e parau, e tae roa mai i teie atoa mahana, aore e taata e ite, e e hope anei te poiri o tei mairi mai i nia ia tatou i taua matahiti ra i roto i te haamouraa hopea e te taatoa o te faanahoraa o te mau peu ta te taata i hamani i te roaraa o te mau tausani matahiti.’”

[Hohoˈa i te api 110]

‘Ua taa ê atura te mau mouˈa atoa i to ratou tiaraa’

[Hohoˈa i te api 111]

Ua tapuni ratou i roto i te mau ana