Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau mea e fatata ra i te tupu

Te mau mea e fatata ra i te tupu

Pene 3

Te mau mea e fatata ra i te tupu

1. Nafea oe e nehenehe ai e ape i te tupuraa o te haavaraa a te Atua i nia i te ao nei?

 IA HAAPEAPEA mau â outou i te mau tupuraa e itehia ra i te ao nei i to tatou nei anotau e tia ˈi. No te aha? No te mea, eita teie nei ao e nehenehe e ape i te tupuraa te haavaraa a te Atua. E nehenehe mau râ oe e ape i te reira ia ore oe e riro “i to teie nei ao” o tei faautuahia no te haamouraa. E ere ïa te auraa e, te raveraa i te oraraa haavî mai to te mau monahi ra te huru. Teie ïa te auraa, a fanaˈo noa ˈi oe i te hoê oraraa faufaa mau e e auraa mau to ˈna, e faaatea ê ïa oe ia oe iho i te viivii o te mau ohipa politita, i te nounou taoˈa i te pae tapi hooraa, i te haapaoraa e faaino ra i te roo o te Atua, e e haapae roa atoa oe i te haerea iria e te taiata. E i te hoê â taime, e tia ia oe ia pee i te mau ture teitei a te Atua e ia tutava oe no te raveraa i to ˈna ra hinaaro. (Ioane 17:14-16; Zephania 2:2, 3; Apokalupo 21:8) Te faaite ra te buka Apokalupo o te Bibilia, e mea faufaa mau ia faaohipa oe i te reira e ia faatupu oe i te mau tauiraa e au i roto i to oe oraraa.

2. Mea nafea te aposetolo Ioane i te haamataraa i te parau tohu faahiahia mau o te Apokalupo, e ua horoa te Atua i teie parau faufaa mau ia vai?

2 Te haamata ra te aposetolo Ioane i teie parau tohu faahiahia mau i te na ôraa e: “Te apokalupo a Iesu Mesia, ta te Atua i tuu mai ia ˈna ra, ia faaite oia i tana mau tavini i te mau mea e fatata i te tupu ra.” (Apokalupo 1:1a) O Iesu Mesia ïa tei faatia-faahou-hia teie e farii nei i teie parau faufaa mau no ǒ mai i te Atua ra. I ǒ nei, e ere roa ˈtu Iesu i te hoê tuhaa no te toru tahi miterio, te itehia ra Iesu e te auraro ra i to ˈna ra Metua. Oia atoa, te mau “tavini” o tei riro mai ei melo no te amuiraa kerisetiano, te auraro ra ratou ia Iesu Mesia; no reira ïa ratou ‘e pee i te Arenio i to ˈna atoa ra mau haerea.’ (Apokalupo 14:4; Ephesia 5:24) Tera râ hoi, o vai ma te mau “tavini” mau a te Atua i teie nei mau mahana, e nafea ratou e faufaahia ˈi i te Apokalupo?

3. (a) O vai ma te mau “tavini” e auraro ra ia Iesu Mesia? (b) Eaha te ohipa ta te mau “tavini” haapao maitai e rave ra i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi?

3 Te aposetolo Ioane, o tei papai i te Apokalupo, ua faariro ïa oia ia ˈna iho ei tavini mai te reira te huru. O o ˈna hoi te aposetolo hopea e vai ora noa ra e e melo atoa hoi oia no te pǔpǔ o te mau “tavini” maitihia e faatavaihia e te varua, e fatu ratou i te oraraa pohe ore i roto i te mau raˈi. I teie nei mahana, te toe noa nei â i te fenua nei tau tausani o taua mau “tavini” ra. Te vai nei â to te Atua te tahi atu mau tavini, te hoê nahoa rahi tane, vahine e te tamarii, e mau milioni ratou i teie nei. I raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi, te tahoê ra ratou i te mau “tavini” faatavaihia no te faaite i te parau apî maitai mure ore i te huitaata nei. Auê ïa teie mau “tavini” i te itoito e no te tautururaa ˈtu i te feia haehaa o te fenua ia noaa ia ratou te ora! (Mataio 24:14; Apokalupo 7:9, 14; 14:6) Te faaite ra te Apokalupo e mea nafea oe e faufaahia ˈi i te parau apî maitai oaoa.

4. (a) I te mea e ua papai o Ioane i te Apokalupo ua fatata e 1 900 matahiti i teie nei, nafea ïa o ˈna e nehenehe ai e faahiti i te parau no te mau “mea e fatata i te tupu ra”? (b) Eaha ta te mau tupuraa e haapapu ra no nia i te mau mea i tohuhia?

4 Nafea Ioane i nehenehe ai i te parau e, e ua ite teie mau “tavini” “i te mau mea e fatata i te tupu ra”? Aita anei teie parau i faahitihia fatata e 1 900 matahiti i teie nei? I te hiˈoraa o Iehova, hoê tausani matahiti, e au ïa i te “mahana hoê i mahemo ra,” e tau poto mau ïa 1 900 matahiti ia faatuea-anaˈe-hia i te tau, e aita to ˈna e faaauraa, i reira o ˈna i te poieteraa e te faaineineraa i te fenua, ei nohoraa no te taata. (Salamo 90:4) Ua papai te aposetolo Paulo no nia i ta ˈna “ïa e hinaaro nei e . . . e tiai nei,” aita e feaaraa ua fatata roa ta ˈna utua. (Philipi 1:20) I teie nei râ mahana, te pue noa nei te mau haapapuraa e e tupu mau â i te tau tapaohia te mau mea taatoa o tei tohuhia. A tahi ra i roto i te Aamu nei, e nehenehe te oraraa o te huitaata nei e roohia i te ati pohe. Tei te Atua anaˈe râ ïa te ravea!—Isaia 45:21.

Te arai no te faaite mai i te parau

5. Mea nafea te Apokalupo te faataeraahia ˈtu i te aposetolo Ioane ra e i muri iho i te mau amuiraa?

5 E te na ô faahou ra te Apokalupo 1:1b, 2 e: “E ua tono maira oia [Iesu] i tana melahi, e ua faaite maira [te Apokalupo] i to ˈna nei tavini ia Ioane: o tei faaite ïa i te parau a te Atua, e te parau o Iesu Mesia ra, o te mau mea atoa ta ˈna i ite ra.” Ua noaa ïa ia Ioane teie Apokalupo faauruahia e te Atua na roto i te arai o te hoê vea, oia hoi te hoê melahi. Ua papai oia i te reira i nia i te hoê otaro e ua faatae i te reira i roto i te mau amuiraa o to ˈna ra tau. Auaa, ua faaherehere te Atua i te reira no tatou nei no te faaitoitoraa i te hau atu i te 50 000 amuiraa o ta ˈna mau tavini tahoê maitai e vai ra i nia i te fenua nei.

6. Mea nafea Iesu i te faaauraa ˈtu i te arai te tia i te horoa i te maa pae varua i ta ˈna ra mau ‘tavini’ i teie nei mahana?

6 Ua faaohipa te Atua i te hoê arai no te faaite mai i te parau o te Apokalupo i te mau mahana o Ioane, e ua riro hoi te aposetolo iho ei tuhaa no taua arai e vai ra i nia i te fenua nei. Oia atoa, i teie nei mahana, te faaohipa ra te Atua i te hoê arai no te horoaraa i te maa i te pae varua i ta ˈna mau ‘tavini.’ I roto i ta ˈna parau tohu rahi no nia i te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei, ua faaau Iesu i te tuhaa o teie arai e vai ra i te fenua nei i “te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra.” (Mataio 24:3, 45-47) Te faaohipa ra oia i teie pǔpǔ a Ioane no te faaiteraa i te auraa o te parau tohu.

7. (a) Eaha ta te mau tapao o te Apokalupo e faatupu mai i nia ia tatou? (b) I anafea mai te vetahi o te mau melo no te pǔpǔ a Ioane i te ohiparaa no te faatupuraa i te mau orama o te Apokalupo?

7 Ua papai te aposetolo Ioane e ua faaite mai Iesu i te Apokalupo “na roto i te mau tapao” aore ra taipe, papu maitai e o te faatupu i te anaanatae ia tuatapapa. Te faataa ra oia i te mau ohipa mana o te tia ia faaitoito mai ia tatou no te faaite atu ia vetahi ê i teie parau tohu e to ˈna auraa. Te faaite maira te Apokalupo i te mau orama o tei faaitoito mai ia tatou, e i roto i te tahi o taua mau orama ra ua riro Ioane ei taata hauti, aore ra ei taata hiˈopoa noa. Te mau kerisetiano no te pǔpǔ a Ioane, e no vetahi hoi i rotopu ia ratou e tuhaa atoa ta ratou i roto i te tupuraa o taua mau orama ra e a 70 matahiti aˈenei i teie nei, te oaoa nei ïa ratou i te mea e ua tatara te varua o te Atua i te auraa o te reira, e no reira ratou e nehenehe ai e haamaramarama i to ratou mau taata-tupu no nia i taua tumu parau ra.

8. (a) Eaha te huru taa ê o te mau orama tataitahi o te Apokalupo? (b) Mea nafea te parau tohu a Daniela i te tautururaa mai ia tatou ia maramarama e e eaha mau te mau puaa o te Apokalupo?

8 Aita te Apokalupo e faaite ra i taua mau orama ra ia au i te nanairaa tau o te tuatapaparaa. E tupu te mau orama tataitahi i to ratou iho tau. No taua mau orama e rave rahi ra hoê â ïa to ratou huru e to te tahi mau parau tohu tahito o te horoa ra i te mau faataaraa titauhia no te tatararaa i te auraa o te parau. Ei hiˈoraa, te faaite ra te parau tohu a Daniela e na puaa mehameha mau e maha, ma te faataaraa e e mau hohoˈa ratou no te mau faatereraa o te fenua nei. Te tauturu maira ïa te reira ia tatou ia maramarama e e mau taipe atoa ïa te mau puaa o te Apokalupo no te mau mea i te pae politita, e tae noa ˈtu i te mau mea i te pae politita e vai atoa ra i teie nei mahana.—Daniela 7:1-8, 17; Apokalupo 13:2, 11-13; 17:3.

9. (a) Ia au i te hiˈoraa a te aposetolo, mai te aha ïa te huru o te pǔpǔ a Ioane? (b) Ia au i te parau a Ioane, eaha ïa te ravea e oaoa ai tatou?

9 Ua haapapu maite o Ioane i te tia o te mau poroi no ǒ mai i te Atua ra na roto i te arai o Iesu Mesia. Ua faataa oia i te mau mea rii atoa “te mau mea atoa ta ˈna i ite ra.” E ua imi mau te pǔpǔ a Ioane i te aratairaa a te Atua e a Iesu Mesia ia maramarama roa ratou i te auraa o te parau tohu e ia faaite ratou i te mau tuhaa faufaa o te reira i te nunaa a te Atua. No te maitai hoi o te amuiraa faatavaihia (e oia atoa no te nahoa rahi taata no te mau nunaa atoa o ta te Atua e faaora mai mai roto mai i te ati rahi), ua papai ïa o Ioane e: “E ao to ˈna to te taio, e to te feia e faaroo i teie nei parau tohu, e te haapao i tei papaihia i roto ra: ua fatata te tau e tupu ai.”—Apokalupo 1:3.

10. Ia au i te Apokalupo, eaha te tia ia tatou ia rave ia ite tatou i te oaoaraa mau?

10 E faufaa-mau-hia outou i te taioraa i te Apokalupo, e hau atu â, ia faaohipa anaˈe outou i te mau mea i papaihia i reira. Ua faataa hoi o Ioane i roto i te hoê o ta ˈna mau rata e: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha. O ta te Atua hoi i fanau ra, te vi nei teie nei ao ia ˈna; teie hoi te mea e vi ai teie nei ao ia tatou, o to tatou faaroo.” (Ioane 1, 5:3, 4) E oaoa mau ïa outou, ia noaa râ ia outou teie huru faaroo, e tia ˈi.

11. (a) No te aha e mea rû no tatou te haapaoraa i te parau tohu? (b) Eaha te tau e fatata maira e ma te ataata hoi?

11 E mea rû mau no tatou ia haapao i te parau tohu, no te mea “ua fatata te tau e tupu ai.” Te tau tapaohia no te aha? No te tupuraa ïa o te mau parau tohu o te Apokalupo, e oia atoa no te mau haavaaraa a te Atua. Ua fatata te tau i reira te Atua e o Iesu Mesia e faatupu ai i te haavaraa hopea i nia i te amuiraa o te ao a Satani. I to Iesu parahiraa i te fenua nei, ua parau oia e e o to ˈna anaˈe iho Metua tei ite i ‘te reira mahana e te reira hora.’ I to ˈna manaˈo-atea-raa i te mau arepurepuraa e tupu i te rahi mai te Tamaˈi rahi Matamua o te ao mai â, ua faˈi o Iesu e: “E ore e mou teie nei ui e hope ai teie mau mea atoa i te tupu.” No reira, ua fatata roa e ma te ataata hoi, te tau tapaohia no te faatupuraa i te opuaraa a te Atua. (Mareko 13:8, 30-32) Mai ta te Habakuka 2:3 e parau ra: “No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” To tatou ïa ora mai roto mai i te ati rahi tei te huru ïa o ta tatou haapaoraa i te mau mea atoa a te parau tohu a te Atua.—Mataio 24:20-22.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

Ia maramarama tatou i te buka Apokalupo, e tia:

● Ia farii tatou i te tauturu a te varua o Iehova

● Ia ite papu tatou i te haamataraa o te mahana o te Fatu

● Ia ite tatou e o vai te tavini haapao maitai e te paari i teie nei mahana