Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau papu ra ratou i te iˈoa o Iesu

Te mau papu ra ratou i te iˈoa o Iesu

Pene 9

Te mau papu ra ratou i te iˈoa o Iesu

PEREGAMO

1. Ua faatae Iesu i to muri iho poroi i teihea amuiraa, e te ora ra teie mau kerisetiano i roto i teihea huru oire?

 I TE atearaa 80 kilometera i te pae apatoerau no Semurina e 24 kilometera te atearaa i uta, i roto i te afaa no Caïque, tei reira o Peregamo, i teie mahana o Bergama ïa. Ua tui te roo o teie oire no to ˈna hiero tei pûpûhia no te atua ra o Zeus aore ra Jupiter. I roto i te mau matahiti 1800, ua afai te feia eru fenua i te fata no teie hiero i Pergamon-Museum, i Berlin, i reira tatou e nehenehe ai e mataitai i te reira e tae noa ˈtu i te tahi mau tii e te tahi mau ofai taraihia no te mau atua etene. Eaha ïa te poroi ta te Fatu ra o Iesu e faatae atu i te amuiraa e parahi ra i rotopu i te hoê huru haamoriraa idolo mai teie te huru?

2. Mea nafea Iesu i te haapapuraa ˈtu ia ˈna, e no te aha te vai ra ia ˈna ra te ‘ˈoˈe ooi mata piti’ ra?

2 Na mua ˈˈe, te haapapu maitai maira Iesu e o vai ra oia; i te na ôraa e: “E papai oe i te parau i te melahi a te ekalesia i Peregamo ra: Te na ô maira oia o tei mau i te ˈoˈe ooi mata piti ra.” (Apokalupo 2:12) Te faaite faahou ra Iesu i te faataaraa tei ravehia no nia ia ˈna i roto i te Apokalupo 1:16. Ei Haava e ei Taata faautua, e tairi haapohe ïa o ˈna i te feia e hamani ino nei i ta ˈna mau pǐpǐ. Auê ïa te reira i te mahanahana e! No nia râ i te haavaraa, e tia i te mau taata atoa e parahi ra i rotopu i te amuiraa ia ite atoa e na roto i te arai o teie “vea a te faufaa,” Iesu Mesia, e riro Iehova ‘ei ite oioi’ i nia i te mau taata atoa e faahua kerisetiano e rave ra i te haamoriraa idolo, te taiataraa, te haavare e te haerea tia ore, e o te ore e haapao ra i te feia i roto i te ati. (Malaki 3:1, 5; Hebera 13:1-3) E mea faufaa ïa ia haapao tatou i te aˈoraa e te faatitiaifaroraa ta te Atua e faatae ra na roto i te arai o Iesu?

3. Eaha te haamoriraa hape tei parare i Peregamo, e no te aha e parauhia ˈi e te tia noa ra “te terono a Satani” i reira?

3 Teie ta Iesu e parau ra i teie nei i te amuiraa: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe parahiraa, i te vahi i tiahia e te terono o Satani ra.” (Apokalupo 2:13a) Tei ropu mau â teie mau kerisetiano i te haamoriraa a Satani. Taa ê atu i te hiero no Zeus, te vai atoa ra te hoê vahi moˈa tei pûpûhia no Esculape, te atua no te rapaauraa. Ua tui atoa te roo o Peregamo ei pû no te haamoriraa i te emepera. Te auraa o te parau hebera tei tatarahia na roto i te parau Satani o “Patoi” ïa, e te faahohoˈa ra to ˈna “terono” i ta ˈna faatereraa i nia i te ao nei ta te Atua i faatia no te hoê taime noa. (Ioba 1:6, Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api) Te haapapu maitai maira te haamoriraa idolo tei parare roa i Peregamo e te turu maite ra teie oire i te “terono” a Satani. A manaˈo noa na i te riri rahi o Satani i te iteraa i te mau kerisetiano o te ore e tuturi ra i mua ia ˈna na roto i te haamoriraa i te aiˈa!

4. (a) Mea nafea Iesu i te haapoupouraa ˈtu i te mau kerisetiano no Peregamo? (b) Eaha ta Pline, tia no Roma, i papai atu i te emepera Trajan no nia i ta ˈna huru raveraa i nia i te mau kerisetiano? (c) Noa ˈtu te ati pohe e vai ra i mua ia ratou, eaha te haerea ta te mau kerisetiano no Peregamo i tapea maite?

4 Oia mau, tei reira mau te terono o Satani, i Peregamo! E te na ô faahou ra Iesu e: “E te mau papu nâ oe i to ˈu nei iˈoa, e aore oe i faarue i ta ˈu parau, e i te mau mahana atoa i riro ai Anitipa ei ite mau no ˈu ra, o tei taparahihia i roto ia outou, i te parahiraa o Satani ra.” (Apokalupo 2:13b) Auê ïa mau haapoupouraa o te haaputapû mau i te aau e! Mea papu e ua taparahi-pohe-hia Anitipa no te mea aita oia i farii i te rave i te mau peu a te mau demoni e te haamoriraa i te emepera roma. I muri noa iho i to Ioane fariiraa i teie parau tohu, ua papai o Pline le Jeune, tia no te emepera Trajan no Roma ia ˈna no te faataaraa i ta ˈna huru raveraa i nia i te feia o tei faahapahia ei mau kerisetiano—e ua fariihia ta ˈna mau huru raveraa e te emepera. E tuuhia te feia o tei faautuahia e o tei parau e e ere ratou i te kerisetiano, mai te peu ra e ia au te parau a Pline, “i mua ia ˈu nei, e taˈu ratou i te mau atua, e e pûpû ratou i te mea noˈanoˈa e te uaina i mua i to oe hohoˈa [to Trajan] . . . [e e] faaino atu ratou i te Mesia.” Te kerisetiano mau, e taparahi-pohe-hia ïa. Noa ˈtu e tei mua ratou i te ati pohe, aita te mau kerisetiano no Peregamo i faarue i to ratou faaroo. Ua ‘mau papu nâ ratou i te iˈoa o Iesu’ na roto i to ratou tamau-noa-raa i te faahanahana i to ˈna tiaraa teitei ei Aito no Iehova e ei Haava haamanahia e a ˈna. Ma te haapao maitai, ua tamau ratou i te haere na nia i te taahiraa avae o Iesu ei ite no te Basileia.

5. (a) Eaha te ohipa e tupu ra i teie nei tau o tei au i te haamoriraa i te emepera teie e tuu nei i te mau kerisetiano o te XXraa o te senekele i roto i te tamataraa fifi mau? (b) Eaha te tauturu ta Te Pare Tiairaa i horoa ˈtu no ratou?

5 E rave rahi mau taime to Iesu faaiteraa e o Satani teie e faatere nei i teie nei ao ino, e no to Iesu râ haapao maitai aita ˈtura to Satani e mana i nia ia ˈna. (Mataio 4:8-11; Ioane 14:30) I te XXraa o te senekele, te aro nei te mau nunaa puai, mai “te arii no apatoerau” e “te arii i apatoa,” no te haruraa i te faatereraa o te ao nei. (Daniela 11:40) Te faaitoitohia ra te manaˈo here aiˈa e te itehia ra i teie tau te parareraa te manaˈo here aiˈa i nia i te fenua nei, e e nehenehe e faaauhia te reira i te haamoriraa i te emepera. Ua faaite maramarama maitai te mau tumu parau no nia i te oreraa e faaô i roto i te mau ohipa o teie nei ao, tei neneihia i roto i te vea Te Pare Tiairaa no te 1 no novema 1939 (beretane), e no te 1 no febuare 1980 e te 1 no setepa 1986, i te haapiiraa a te Bibilia no nia i te reira ohipa, ma te horoaraa ˈtu i te mau aˈoraa i te mau kerisetiano e hinaaro ra e haere na nia i te iˈoa o Iehova e e upootia mai i te ao mai ta Iesu atoa i rave ma te itoito mau.—Mika 4:1, 3, 5; Ioane 16:33; 17:4, 6, 26; 18:36, 37; Ohipa 5:29.

6. I au i te hiˈoraa o Anitipa, eaha ïa te tiaraa itoito a te mau Ite o Iehova no teie nei tau?

6 E mea hinaaro-roa-hia teie aˈoraa. I mua i te manaˈo here aiˈa uˈana, e tia ïa i te mau Ite o Iehova, te kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa, ia tapea maite i te faaroo. I te mau Etats-Unis, ua tiahihia te mau hanere tamarii e te mau orometua i rapae au i te fare haapiiraa, no te mea aita ratou i faahanahana i te reva, e i Helemani, ua haamani-ino-uˈana-hia te mau Ite no te mea ua patoi ratou i te faahanahana i te svastika (te satauro nazi). Mai ta tatou i parau aˈenei, ua taparahi pohe roa te mau nazi a Hitler i te mau tausani tavini haapao maitai a Iehova no te mea aita ratou i farii i teie huru haamoriraa idolo here aiˈa. I roto i te mau matahiti 30, i te mau mahana tuiroo no te haapaoraa shinto e no te haamoriraa i te emepera shinto no Tapone, ua ueue faarahi e piti na tavini pionie i te huero o te Basileia i Taiwan, e vai ra i raro aˈe i te faatereraa a te mau Tapone. Ua huri atura te mau raatira faehau ia raua i roto i te fare tapearaa e i reira hoê o raua i te poheraa no te mau hamani-ino-raa i ravehia i nia ia ˈna. E i muri iho, ua tuu ihora ratou i te tahi pionie, e pupuhihia ˈtura na muri i to ˈna tua—o te hoê ïa Anitipa no teie tau. I teie nei â mahana, te vai ra te mau fenua i reira e faahepohia te haamoriraa i te mau taipe here aiˈa e te taviniraa i te Hau anaˈe iho. E rave rahi mau taurearea Ite o tei tapeahia e tei taparahihia no to ratou tiaraa kerisetiano itoito te oreraa e faaô i roto i te mau ohipa o teie nei ao. No te mau taurearea o te tia ia faaruru atu i teie huru tupuraa, a haapii i te parau a te Atua i te mau mahana atoa, ia noaa ia outou “te faaroo, e ora ˈtu ai” outou ma te tiaturi e te vai ra i mua ia outou te ora mure ore.—Hebera 10:39 e tae atu i te 11:1; Mataio 10:28-31.

7. Mea nafea te mau tamarii inidia i te faarururaa ˈtu i te tumu parau no nia i te haamoriraa i te pae no te here aiˈa e eaha tei itehia mai i muri iho?

7 Ua faaruru atu te mau tamarii haere haapiiraa i te mau tupuraa mai te reira te huru. I te matahiti 1985 ra, i roto i te Hau no Kerala, i Inidia, ua patoi e toru na tamarii a te mau Ite o Iehova i te faaauraa ia haamamu i to ratou faaroo tei niuhia i nia i te Bibilia e aita atoa ratou i himene i te himene here aiˈa. Ua tia noa râ ratou ma te faatura i te taime a himene ai te mau tamarii haere haapiiraa, tera râ, ua tiahihia ratou i rapae i te fare haapiiraa. E ua tuu atura to ratou metua tane i teie ohipa i mua i te Haavaraa teitei no Inidia, i reira ua faaoti e piti na taata haava e turu ra i na tamarii ma te parauraa, ma te itoito, e: “Te haapii nei ta tatou mau tutuu ia farii i to vetahi ê manaˈo; te haapii nei ta tatou philosopho ia farii i to vetahi ê manaˈo; te turu nei ta tatou ture ia farii i to vetahi ê manaˈo; eiaha ïa tatou e haafaufaa ore noa ˈˈe i te reira.” Te mau parau apî e te mau tumu parau i papaihia e te mau paoti o te mau vea no nia i te reira haavaraa, ua haamaramarama ïa te reira i te nunaa taatoa no Inidia, fatata ïa hoê i nia i te pae o te huiraatira o te fenua nei, e te vai ra i Inidia te mau kerisetiano e haamori nei i te Atua mau ra o Iehova e o te tapea maite nei i te mau faaueraa tumu a te Bibilia.

Te mau huru raveraa no te haaviiviiraa

8. Eaha te pariraa ta Iesu e tia i te faatae atu i te mau kerisetiano no Peregamo?

8 Oia mau, ua mau papu na te mau kerisetiano no Peregamo. Teie nei râ, te parau nei Iesu i teie amuiraa e: “Te vai nei râ ta ˈu pariraa ia oe.” Eaha ïa te mea o ta ˈna i rave ia roohia ˈi o ˈna i teie haavaraa? Te na ô faahou nei Iesu e: “I te mea tei ǒ na ia oe na te feia i mau i te parau a Balaama ra, o tei haapii ia Balaka i te tuu i te tiaiaraa i mua i te tamarii a Iseraela, e te amu i te mea i faatusiahia na te mau idolo, e te faaturi.”—Apokalupo 2:14.

9. O vai o Balaama, e mea nafea to ˈna manaˈo i “te tuu i te tiaairaa [ofai turoriraa] i mua i te tamarii a Iseraela”?

9 I te tau o Mose, ua titau te arii Balaka no Moabi ia Balaama, te hoê peropheta e ere i te Iseraela e ua noaa ia ˈna te tahi maa ite no nia i te mau eˈa o Iehova, ia faaino o ˈna ia Iseraela. Ua haafifi râ Iehova ia Balaama, na roto i te faaheporaa ia ˈna ia haamaitai i te mau ati Iseraela e ia faaino i to ratou mau enemi. Ua tamǎrû Balaama i te inoino o Balaka na roto i te horoaraa ˈtu i te hoê ravea paari: Ia haere te mau vahine no Moabi e faahinaaro i te mau tane no Iseraela e ia rave ratou i te mau taatiraa viivii i te pae tino e ia haamori ratou i te atua hape ra o Baala-Peora! Ua manuïa teie ravea. Tupu maira to Iehova riri ma te parau-tia, e ua pohe 24 000 o teie mau Iseraela faaturi i te maˈi pohe—e ua ore teie maˈi pohe i to te tahuˈa Phinehasa ohiparaa ma te itoito no te iritiraa i te ino e vai ra i rotopu ia Iseraela.—Numera 24:10, 11; 25:1-3, 6-9; 31:16.

10. Eaha te mau ofai turoriraa tei ǒ mai i roto i te amuiraa no Peregamo, e no te aha teie mau kerisetiano i manaˈo ai eita te Atua e tauˈa atu i ta ratou mau ohipa ino?

10 I te tau o Ioane, te vai ra anei teie mau huru ofai turoriraa i Peregamo? Mea papu! Ua ô mai te taiataraa e te haamoriraa idolo i roto i te amuiraa. Aita teie mau kerisetiano i haapao i te mau faaararaa ta te Atua i faatae atu na roto i te arai o te aposetolo Paulo. (Korinetia 1, 10:6-11) E mai te mea ua faaoromai ratou i te mau hamani-ino-raa, manaˈo atura paha ratou e eita Iehova e tauˈa ˈtu i ta ratou mau ohipa ino i te pae taatiraa. No reira Iesu i parau ai ma te maramarama e e tia ia ratou ia faarue i teie huru ino.

11. (a) E tia i te mau kerisetiano ia ara i te aha, e eaha ta ratou e ore e tia ia manaˈo? (b) I te roaraa o te mau matahiti, e hia mau taata tei tiavaruhia i rapae i te amuiraa kerisetiano, e no te rahiraa, eaha ïa te tumu?

11 Oia atoa i teie nei mahana, e tia i te mau kerisetiano ia ara eiaha ia ruri ê “i te aroha mau o to tatou Atua ei taiataraa.” (Iuda 4) E tia mau ïa ia tatou ia riri i te mea ino e ia ‘moto i to tatou tino ia vi,’ ia tapea maite tatou i te ture morare kerisetiano. (Korinetia 1, 9:27; Salamo 97:10; Roma 8:6) Eiaha roa ˈtu tatou ia manaˈo e e nehenehe te itoito i roto i te taviniraa a te Atua e te haapao maitai i mua i te hamani-ino-raa e faatia ia tatou ia taiata. I te roaraa o te mau matahiti e i roto i te ao taatoa nei, ua tiavaruhia te mau ahuru tausani taata mai roto mai i te amuiraa kerisetiano, te rahiraa te tumu te taiataraa. I te tahi mau matahiti, ua rahi aˈe to ratou numera i to te mau Iseraela tei topa no Baala-Peora. Ia vai ara noa ïa tatou, eiaha roa tatou ia hiˈa i rotopu ia ratou.—Roma 11:20; Korinetia 1, 10:12.

12. Mai tei tupu i nia i te mau tavini a te Atua i tahito ra, eaha te mau faaueraa tumu e tano atoa no te mau kerisetiano i teie nei mahana?

12 Te faahapa atoa ra o Iesu i te mau kerisetiano no Peregamo i te mea e “te amu ra [ratou] i te mea i faatusiahia na te mau idolo.” Eaha ïa te auraa o teie mau parau? Ia au i te mau parau a Paulo i te mau Korinetia, peneiaˈe ua haafaufaa ore te vetahi i to ratou tiamâraa kerisetiano e ua haamauiui ma te opua mau i te haava manaˈo o to ratou mau hoa. Te mea mau râ, ua tahoê atu ratou i roto i te mau oroa haamoriraa idolo. (Korinetia 1, 8:4-13; 10:25-30) E tia ïa i te mau kerisetiano haapao maitai no teie mahana ia faaohipa i to ratou tiamâraa kerisetiano ma te aroha e te manaˈoraa ia vetahi ê, ma te ara-maite-raa eiaha vetahi ê ia hiˈa. E tia mau â ia ratou ia faarue i teie mau huru haamoriraa idolo e vai nei i teie mau mahana, mai te haamoriraa i te mau taata hauti o te afata teata, to te teata e to te pae taaro, e eiaha atoa ratou ia faariro i te moni e aore ra i to ratou opu ei atua no ratou!—Mataio 6:24; Philipi 1:9, 10; 3:17-19.

Ia maue ê atu i te mau pǔpǔ faaroo, e tia ˈi

13. Eaha te faahaparaa ta Iesu i faatae atu i muri iho i te mau kerisetiano no Peregamo, e no te aha e tano iho â te reira no tera amuiraa?

13 Te faahapa faahou ra Iesu i te mau kerisetiano no Peregamo i te na ôraa e: “Tei ǒ na atoa ia oe na te feia i mau i te parau a te mau pǐpǐ a Nikola ta ˈu e faufau nei.” (Apokalupo 2:15) Na mua ˈˈe, ua haapoupou atu Iesu i te mau Ephesia no te mea aita ratou e au nei i te mau ohipa a taua pǔpǔ faaroo ra. E tia râ ia faaitoitohia te mau kerisetiano no Peregamo ia faaore i te mau pǔpǔ faaroo i roto i te amuiraa. Te titauhia maira te hoê huru aueue ore no nia i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu kerisetiano ia vai noa te tahoêraa o ta Iesu i ani atu i roto i te pure i papaihia i roto i te Ioane 17:20-23. E tia atoa ‘ia haapii i te parau ora, e ia faaite atu i te hapa a te feia e patoi maira.’—Tito 1:9.

14. (a) Mai te haamataraa iho â, ua aro te amuiraa kerisetiano ia vai ma, e mea nafea to te aposetolo Paulo faataaraa i teie nei feia? (b) Eaha te mau parau a Iesu ta te taata e hinaaro i te pee atu i te hoê pǔpǔ patoi, e tia ia haapao maitai?

14 Mai te haamataraa mai iho â, ua aro atu te amuiraa kerisetiano i te mau apotata teoteo e ta ratou mau parau aminamina e te haavare no te “faataa ê, e te faatupu i te mea e turori ai ra, e te au ore i te parau i haapiihia” na roto i te arai o ta Iehova i faanaho. (Roma 16:17, 18) Ua faaara te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no nia i teie ati i roto fatata pauroa ta ˈna mau episetole. * I teie nei mau mahana, e ua haamau faahou Iesu i te amuiraa parau mau i roto i te viivii ore e te au-tahoê-raa kerisetiano, te vai noa nei â teie ati o te hairesi. No reira, te hoê taata e hinaaro i te pee atu i te hoê pǔpǔ patoi, no te faatupuraa i te hoê pǔpǔ faaroo, e tia mau â ia ˈna ia haapao maitai i teie mau parau a Iesu: “A tatarahapa; aore râ, e haere vave atu ïa vau ia oe na, e e tamaˈi atu vau ia ratou i te ˈoˈe nei i tau vaha.”—Apokalupo 2:16.

15. Na te aha e faatupu mai i te mau pǔpǔ faaroo?

15 Na te aha e faatupu mai i te mau pǔpǔ faaroo? Peneiaˈe e haafeaa te hoê taata faahua orometua i te mau taata, na roto i te patoiraa i te mau parau mau a te Bibilia (ei hiˈoraa, te mea e e tei roto tatou i te mau mahana hopea nei), e i muri iho, e faataa ê te hoê pǔpǔ taata patoi e e pee ratou na muri iho ia ˈna. (Timoteo 2, 3:1; Petero 2, 3:3, 4) E aore ra e amuamu te hoê taata no nia i te huru raveraa a Iehova no te faatupuraa i ta ˈna ohipa, e na roto paha i te manaˈoraa e eiaha tatou e faarohirohi roa ia tatou, e te faahua-parau-raa e e ere roa ˈtu e faaueraa na te Bibilia e e ere atoa i te mea titauhia te haereraa i tera e tera fare no te faaiteraa i te poroi o te Basileia. Te haereraa i roto i te pororaa, ia au i te hiˈoraa o Iesu e ta ˈna mau aposetolo, e haapii hoi te reira i teie huru taata i te haehaa; teie râ, mea au aˈe na ratou te faataa ê ia ratou, te oraraa i te hoê oraraa ohie, i te haaputuputuraa peneiaˈe te tahi noa mau taime i roto i te fare o te hoê taata no te taio-noa-raa i te Bibilia. (Mataio 10:7, 11-13; Ohipa 5:42; 20:20, 21) Te vai ra to ratou iho mau manaˈo no nia i te haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu, no nia i te faaueraa Bibilia e parau ra eiaha roa ˈtu e rave i te toto, no nia i te faatupuraa i te mau oroˈa e no nia i te puhipuhiraa i te avaava. E hau atu â, e haaviivii ratou i te iˈoa o Iehova; e mea oioi ratou i te topa faahou i roto i te huru feruriraa faatia noa i te mau mea atoa e itehia ra i roto ia Babulonia Rahi. Te mea ino roa ˈtu, te vai ra te tahi pae, i raro aˈe i te mana o Satani, ua haamata ihora ratou i te ‘papai i te mau taetaeae tavini’ to ratou hoi mau taeae i mutaa ihora.—Mataio 24:49; Ohipa 15:29; Apokalupo 17:5.

16. (a) No te aha e tia i te taata e turori ra i raro aˈe i te huru raveraa a te mau apotata, ia tatarahapa? (b) Eaha te mea e tiai maira i te feia tatarahapa ore?

16 Te taata e turori ra i raro aˈe i te huru raveraa a te mau apotata e tia mau â ia ˈna ia pee i teie faaitoitoraa a Iesu: “A tatarahapa.” E tia ia faaruehia te mau parau a te mau apotata mai te hoê taoˈa taero, e o oia mau hoi. No roto mai te reira i te nounou e te riri, o tei taa ê roa i te mau parau mau parau-tia, viivii ore e te mǎrû o ta Iesu i horoa ˈtu i ta ˈna amuiraa. (Luka 12:42; Philipi 1:15, 16; 4:8, 9) Area no te feia etaeta o te ore roa e hinaaro e tatarahapa, e haere mai te Fatu ra o Iesu e ‘tamaˈi ia ratou i te ˈoˈe o to ˈna vaha.’ Te titia nei oia i to ˈna nunaa, no te tapea-maite-raa i te au-tahoê-raa no reira oia i pure ai i te po hopea o to ˈna parahiraa i nia i te fenua nei i pihai iho i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 17:20-23, 26) I te mea e aita roa ˈtu teie mau apotata e farii nei i te mau aˈoraa î roa i te aroha e te tauturu ta te mau fetia e vai ra i roto i te rima o Iesu e horoa ra, e haava ïa o ˈna ia ratou e e faautua oia ia ratou “ma te uˈana,” e e huri atu oia ia ratou “i roto i te pouri i rapae au ra.” E tiavaruhia ˈtura ratou e eita ˈtura ratou e nehenehe faahou e ohipa mai te hopue ra te huru i roto i te nunaa a te Atua.—Mataio 24:48-51; 25:30; Korinetia 1, 5:6, 9, 13; Apokalupo 1:16.

‘Te mâna i moe ra e te hoê ofai teatea’

17. Eaha te haamaitairaa e vai ra i mua i te mau kerisetiano faatavaihia o tei noaa ia ratou te ‘re,’ e e tia i te mau kerisetiano no Peregamo ia upootia i te aha?

17 Te vai ra te hoê haamaitairaa rahi e tiai maira i te feia atoa tei auraro i te aˈoraa a Iesu tei horoahia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa o Iehova. A faaroo na! “E tariˈa to ˈna ra, a faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau ekalesia ra: Te riro ia ˈna te re ra, e faaamu ïa vau ia ˈna i te mâna i moe ra, e e horoa hoi au i te hoê ofai teatea na ˈna, e te iˈoa apî i papaihia i nia iho i taua ofai ra, o tei ore roa i itea i te hoê taata e, maori râ o tei rave ra.” (Apokalupo 2:17) No reira, te faaitoitohia maira te mau kerisetiano no Peregamo e no Semurina ia noaa ia ratou te ‘re.’ No te upootiaraa mai, e tia ïa i te mau kerisetiano no Peregamo, i reira te tiaraa te terono o Satani, ia faarue i te haamoriraa idolo e ia faaruru atu i te taiata, te mau pǔpǔ faaroo e te mau apotata a Balaka, a Balaama e to te pǔpǔ faaroo a Nikola. E ia na reira ratou, e titau-manihi-hia ïa teie mau kerisetiano faatavaihia ia amu i “te mâna i moe ra.” Eaha ïa te auraa o te reira?

18, 19. (a) Eaha te mâna ta Iehova i horoa ˈtu no te mau Iseraela? (b) Eaha te mâna i hunahia? (c) Eaha te auraa i te mea e e amuhia te mâna i moe na?

18 I te tau o Mose, ua horoa Iehova i te mâna no te faaamuraa i te mau Iseraela i roto i te medebara. E ere roa ˈtu teie mâna i te mea moe, no te mea i te mau poipoi atoa—eiaha râ i te mahana sabati—e ite-semeio-hia te reira, mai te mea rii menemene te vai noa ra i raro i te repo mai te topata hau te rarahi. Auaa teie faanahoraa a te Atua, i vai ora noa ˈi te mau Iseraela. Ei haamanaˈoraa i te reira, ua faaue ihora Iehova ia Mose “ia vai noa na i reira e hope noa ˈtu te mau ui atoa ra [to Iseraela]” te tahi maa tuhaa no teie “maa [pane]” i roto i te hoê farii auro e vaiihohia i roto i te afata faufaa moˈa.—Exodo 16:14, 15, 23, 26, 33; Hebera 9:3, 4.

19 Auê ïa taipe tano maitai e! Ua hunahia teie mâna i roto i te Vahi Moˈa Roa o te sekene, i reira te anaana noa ra te maramarama semeio i nia ˈˈe i te tapoi o te Afata e faataipe ra i te mea e te reira mau iho Iehova. (Exodo 26:34) Eita roa ˈtu e faatiahia te hoê noa ˈˈe taata ia tomo atu i roto i teie vahi moˈa no te amu i te mâna i hunahia. Area râ, te parau nei Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia tei noaa ia ratou te re e amu ratou i te “mâna i moe ra.” Mai te Mesia na mua ˈˈe ia ratou, e nehenehe ïa ratou e tomo, ‘eiaha i roto i na vahi moˈa i hamanihia e te rima ra, i te hohoˈa no te vahi moˈa mau ra, i roto i te raˈi mau râ.’ (Hebera 9:12, 24) I to ratou tia-faahou-raa, e riro mai ratou ei mea tahuti ore e te pohe ore—faanahonahoraa faahiahia mau a te Atua o tei faataipehia i te mea e ua horoahia no ratou te “mâna i moe ra,” maa pe ore. Auê ïa haamaitairaa taa ê e no teie pǔpǔ iti o tei noaa ia ratou te re!—Korinetia 1, 15:53-57.

20, 21. (a) Eaha te auraa no te mau kerisetiano faatavaihia te mea e ua noaa ia ratou te hoê ofai teatea? (b) I te mea e te vai ra e 144 000 anaˈe iho mau ofai teatea, eaha ïa te tiaturiraa o te feia rahi roa?

20 Ua horoa-atoa-hia na ratou te hoê “ofai teatea.” I roto i te mau tiribuna roma, e horoahia te hoê ofai no te haavaraa. * Te ofai teatea, oia ïa te faaoreraa i te faahaparaa, te ofai ereere, te faautuaraa ïa, e mea pinepine e utua pohe ïa. I te mea e ua horoa Iesu i te hoê “ofai teatea” i te mau kerisetiano no Peregamo, te faaite ra te reira e ua haava o ˈna ia ratou e aita ta ratou e hara e mea viivii ore ratou. E auraa ê atoa râ to te mau parau a Iesu. I te tau o Roma, ua riro atoa te mau ofai ei titeti tomoraa i roto i te mau oroˈa faufaa rahi. No reira, e nehenehe atoa te ofai teatea e faataa i te tahi mea taa ê mau no te kerisetiano faatavaihia tei noaa ia ˈna te re—te noaaraa ïa i te hoê parahiraa hanahana i roto i te mau raˈi no te oroa faaipoiporaa a te Arenio. E opere-noa-hia ïa 144 000 mau ofai mai te reira te huru.—Apokalupo 14:1; 19:7-9.

21 Teie anei râ te auraa e aore oe e tauaˈahia ˈtu mai te peu e e melo oe no te nahoa rahi o te mau hoa e haamori ra i te Atua? Eita roa ˈtu! E noa ˈtu e eita e noaa ia oe te ofai teatea no te tomoraa i roto i te mau raˈi, e nehenehe râ oe, mai te peu e e faaoromai oe, ia haere mai mai roto mai i te ati rahi e ia fanaˈo atoa i te oaoa i te faatupu-faahou-raa i te Paradaiso i nia i te fenua nei. E tahoêhia mai te mau taata haapao maitai o te faatia-faahou-hia, te feia no te tau hou te mau kerisetiano e te feia atoa no roto mai i te mau mamoe ê atu tei pohe i teie nei tau. E i te pae hopea, e fanaˈo atoa te taatoaraa o te feia pohe tei hoohia mai ia faahoˈihia mai ratou i te ora i nia i te hoê fenua tei riro mai ei Paradaiso.—Salamo 45:16; Ioane 10:16; Apokalupo 7:9, 14.

22, 23. Eaha te auraa o te iˈoa tei papaihia i nia i te ofai tei horoahia na te mau kerisetiano faatavaihia, e eaha te faaitoitoraa tei noaa mai?

22 Eaha te iˈoa apî tei papaihia i nia i te ofai? E itehia te hoê taata na nia i to ˈna iˈoa e na te reira e faataa ê ia ˈna. E horoahia te ofai i te mau kerisetiano faatavaihia i muri aˈe i te hoperaa to ratou hororaa i nia i te fenua nei e ua noaa ia ratou te re. Te mea papu ïa, te iˈoa tei papaihia i nia i te ofai, ua taaihia ïa te reira i to ratou haamaitairaa taa ê maoti ra te amuiraa ˈtu ia Iesu i nia i te mau raˈi—o te fariiraahia ratou i roto i te taviniraa arii, tiaraa faahiahia roa ˈˈe, e o ratou anaˈe hoi te feia aiˈa i te Basileia i nia i te raˈi tei fanaˈo i te reira. No reira, o te hoê ïa iˈoa e aore ra nominoraa i te hoê tiaraa toroa “o tei ore roa i itea i te hoê taata e, maori râ o tei rave ra.”—Hiˈo Apokalupo 3:12.

23 Na te reira ïa e faaitoito i te mau melo o te pǔpǔ a Ioane ia ‘faaroo ratou i ta te varua e parau ra i te mau ekalesia’ e ia faaohipa i te reira! E no nia i to ratou mau hoa no rotopu i te nahoa rahi, te turai-atoa-hia ra ratou ia tavini ma te haapao maitai i pihai iho ia ratou, a vai noa ˈi ratou i nia i te fenua nei, e ia faaite amui ratou i te Basileia o Iehova.

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo Ohipa 26:10, e te nota i raro i te api a te Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 43]

E nehenehe e mataitaihia i Pergamon-Museum, i Berlin, teie mau haapapuraa e faaite ra e te vai mau ra te hoê haamoriraa etene taiata

[Hohoˈa i te api 45]

Ua hunahia te tahi maa mâna i roto i te afata faufaa. Te raveraa mai i te mâna taipe i moe na, teie ïa to ˈna auraa no te mau kerisetiano faatavaihia tei noaa ia ratou te re o te noaaraa ïa te pohe ore

[Hohoˈa i te api 45]

Te ofai teatea no te feia ïa e fariihia i te oroˈa faaipoiporaa a te Arenio