Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parau aro moˈa a te Atua—To ˈna tatararaa hanahana hopea nei!

Te parau aro moˈa a te Atua—To ˈna tatararaa hanahana hopea nei!

Pene 26

Te parau aro moˈa a te Atua—To ˈna tatararaa hanahana hopea nei!

1. (a) Mea nafea to Ioane faaiteraa i te tupuraa te parau aro moˈa a te Atua? (b) No te aha te mau nuu melahi e parau ai ma te reo rarahi?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe i te tǎpǔ a te melahi puai ra, o tei papaihia i roto i te Apokalupo 10:1, 6, 7? Te parau ra oia e: “E e ore e mahia e tae ai i taua tau ra. Ia tae râ i te tau faaotoraa a te toohitu o te melahi ra, ia faaoto oia i ta ˈna ra pu, ia tupu faaoti roa te parau aro a te Atua i ta ˈna i faaite mai i tana mau tavini i te mau peropheta ra.” Ua tae i teie nei te tau faataahia e te Atua no te faaotoraa i teie pu hopea. Nafea râ te parau aro moˈa e tupu ai? Te faaite maira Ioane i te reira ma te oaoa rahi. Ua papai oia e: “Ua faaoto maira te toohitu o te melahi i ta ˈna, e e mau reo rarahi atura tei nia i te raˈi, i te na ôraa e, O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.” (Apokalupo 11:15) Ua tano iho â teie mau nuu melahi i te parau ma te reo rarahi, oia mau, mai te reo o te patiri ra te huru, no te mea e mea faufaa mau teie faˈiraa parau tuiroo no te ao taatoa nei. No te taatoaraa o te mau mea ora i poietehia e ohipa ora ïa teie.

2. I anafea e mea nafea te parau aro moˈa a te Atua i te manuïaraa?

2 E tatararaa hopea oaoa mau to te parau aro moˈa! Ma te hanahana e te faahiahia rahi, ua manuïa te reira i te matahiti 1914, i to te Fatu ra o Iehova faateronoraa i ta ˈna Mesia ei Arii tauturu. Na nia i te iˈoa o to ˈna ra Metua, ua haamata Iesu Mesia i te faatere i rotopu i te huitaata enemi. Na nia i to ˈna tiaraa Huaai i tǎpǔhia, ua haamanahia o ˈna ei arii, no te faaore roa i te Ophi e ta ˈna mau tamarii e no te haamau-faahou-raa i nia i te fenua nei te hau e au no te paradaiso. (Genese 3:15; Salamo 72:1, 7) Na nia i to ˈna tiaraa Arii e Mesia, na reira ïa Iesu e faatupu faaoti roa ˈi i te Parau a Iehova e e faatia roa ˈi i te tiaraa to ˈna ra Metua, ei “Arii hau mure ore,” e o te tia ia faatere ei Fatu Mana hope “e a muri noa ˈtu.”—Timoteo 1, 1:17.

3. Noa ˈtu e o te Atua ra o Iehova te Arii mai tahito mai â, no te aha oia i vaiiho noa ˈi i te mau huru faatereraa e rave rau i nia i te fenua nei?

3 Mea nafea râ ‘te basileia ra o teie nei ao e riro ai ei basileia no to tatou Fatu,’ o Iehova? Aita anei te Atua ra o Iehova i riro noa ei Arii? Oia mau, no te mea ua himene te ati Levi ra o Asapha e: “O oe hoi, e te Atua, tau arii mai tahito mai â.” Ua faˈi te tahi atu â taata papai salamo e: “Tei ia Iehova te hau. . . . Ua haamau-ê-hia na to oe terono, mai tahito maira: mai tahito mai â hoi oe.” (Salamo 74:12; 93:1, 2) Na roto râ i to ˈna paari rahi, ua farii noa Iehova i te mau faatereraa e rave rau i nia i te fenua nei. No reira ïa ua hiˈopoa-maitai-hia te tumu parau i faahitihia i roto i te ô i Edene, oia hoi e nehenehe anei te taata e faatere ia ˈna iho ma te ore e haapao atu i te Atua. Aore roa te faatereraa a te taata i manuïa. E parau mau roa ta te peropheta a te Atua: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Mai te taime a hara ˈi to tatou nau metua matamua, tei raro aˈe ïa te fenua taatoa nei i te haavîraa a te “ophi tahito” ra, o Satani. (Apokalupo 12:9; Luka 4:6) Ua tae ïa te tau e itehia ˈi te hoê tauiraa rahi roa! No te haapapuraa i te parau-tia o to ˈna tiaraa, ua haamata Iehova i te faaohipa i to ˈna mana arii i nia i te fenua na roto i te hoê ravea apî, oia hoi to ˈna ra Basileia mesia.

4. I te haamataraa te oto o te mau pu i te matahiti 1922, eaha te ohipa i tuuhia i te parahiraa matamua? A tatara i te reira.

4 I te haamataraa te oto o na pu toohitu nei i te matahiti 1922, ua faaroohia i te tairururaa a te Feia haapii Bibilia i Cedar Point (Etats-Unis) te hoê oreroraa parau a te peretiteni o te Taiete Watch Tower, o J. F. Rutherford, tei niuhia i nia i teie irava a te Bibilia e: “Te fatata mai nei te Basileia o te ao.” (Mataio 4:17) Ua faaoti oia na roto i teie nei mau parau e: “No reira ïa, a hoˈi i roto i te aua, o outou, te mau tamarii o te Atua teitei e! A ahu na i te haana tamaˈi! A faaite i te hoê huru au noa, a ara, a faaitoito, e ia vai puai noa outou! Ia riro outou ei mau ite mau e te haapao maitai no te Fatu ra. A haere i mua i roto i te aroraa e ia ano roa o Babulonia. A faaite i te poroi i te mau vahi atoa. Ia ite te ao nei e o Iehova te Atua e o Iesu Mesia te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu. Teie te mahana hoê roa i rotopu i te mau mahana atoa. Inaha, te arii ra te Arii! E mau vea outou na ˈna. No reira ïa: A faaite, a faaite, a faaite i te Arii e to ˈna ra basileia!” Ua tuuhia te Basileia o te Atua e o Iesu Mesia i mua roa e itoito maira ratou no te pororaa i te Basileia, e te vai atoa ra i roto i te mau haavaraa i faaitehia ˈtu i to te mau melahi faaotoraa i na pu toohitu nei.

5. I te matahiti 1928, eaha tei tupu i te tairururaa a te Feia haapii Bibilia e faaite maitai ra i te oto pu o te hitu o te pu?

5 Reva ˈtura te oto o te pu o te hitu o te melahi e ua itehia ˈtu te reira i roto roa i te mau tuhaa faufaa rahi o te tairururaa a te Feia haapii Bibilia i Détroit (Etats-Unis) i te 30 no tiurai e tae atu i te 6 no atete 1928. I taua taime ra, ua haamauhia te hoê faanahoraa radio e taai ra e 107 pu haapurororaa parau apî; ua faahiti te New York Times i te reira mai “te faanahoraa radio o te mau pu haapurororaa parau apî rahi roa ˈˈe e te moni rahi roa o tei ore â i itehia aˈenei i roto i te aamu o te huitaata nei.” Ua farii te feia i tae mai ma te oaoa rahi i te hoê “Faˈiraa parau” mana “no te patoi atu ia Satani e no te tururaa ˈtu ia Iehova,” e faaite atea ra e hurihia Satani e ta ˈna faanahonahoraa ino i raro roa, i Aramagedo, e e faatiamâhia te feia atoa e au nei i te parau-tia. Ua oaoa roa te mau taata haapao maitai e auraro ra i te Basileia o te Atua i to ratou fariiraa i te hoê buka e 368 api, teie to ˈna upoo parau Faatereraa. Te horoa ra teie buka i te mau haapapuraa e “ua haaparahi te Atua i ta ˈna Arii faatavaihia i nia i to ˈna ra terono i te matahiti 1914.”

Ua rave Iehova i to ˈna mana

6. Mea nafea Ioane i te faataaraa e ua faateronohia te Mesia i roto i te Basileia o te Atua?

6 Ua faateronohia te Mesia ei Arii i roto i te Basileia o te Atua. Auê ïa parau apî oaoa rahi e! Te faatia ra Ioane e: “E te mau perisibutero e piti ahuru ma maha, e parahi i nia iho i to ratou mau terono, i mua i te aro o te Atua ra, tipapa ihora ïa i raro to ratou mata, e ua haamori atura i te Atua, na ô atura, E haamaitai matou ia oe, e te Fatu, e te Atua Mana Hope, o te vai nei, o tei vai na, e o te vai â e a muri noa ˈtu; no te mea, ua faatupu oe i to oe mana rahi, e ua riro te hau ia oe.”—Apokalupo 11:16, 17.

7. (a) Mea nafea te toea o te mau matahiapo taipe e 24 e vai noa ra i nia i te fenua nei i te faahanahanaraa i te Atua ra o Iehova? (b) Mea nafea te feia no rotopu mai i na matahiapo 24 o tei faatia-faahou-hia no te parahiraa i nia i te raˈi i te na reira-atoa-raa?

7 Te arue ra na matahiapo e 24 i te Atua ra o Iehova; te faataipe ra ratou i te mau taeae faatavaihia o te Mesia e parahi ra i nia i te raˈi. Mai te matahiti 1922 mai â, ua faaitoito te toea o teie e 144 000 taata faatavaihia no te rave i te ohipa i haamata i muri aˈe i te faaotoraahia te mau pu. Ite atura teie mau kerisetiano faatavaihia i te faufaaraa rahi o te tapao i papaihia i roto i te Mataio 24:3 e tae atu i te 25:46. I mua rii noa i te haamataraa o te mahana o te Fatu ra, ua faatia-faahou-hia to ratou mau hoa o tei ‘mau papu e tae noa ˈtu i te pohe’ no te parahiraa i nia i te raˈi, e nehenehe ïa ratou i teie nei e tia mai no te pǔpǔ taatoa o te mau 144 000 ma te tipapa i to ratou mata i raro no te faahanahanaraa ia Iehova. (Apokalupo 1:10; 2:10) Auê ïa ratou i te mauruuru rahi e i te mea e aita to ratou Fatu Mana Hope i haamarirau no te faatupu i ta ˈna parau aro moˈa!

8. (a) Eaha te huru o te mau nunaa i te faaotoraahia te hitu o te pu? (b) Ua faaite te mau nunaa i to ratou riri i nia ia vai ma?

8 Area râ no te nunaa, aore roa te oto o te hitu o te pu e afai mai i te oaoa no ratou. Ua tae te tau e roohia ˈi ratou i te riri o Iehova. Te faaite ra Ioane i te reira i te na ôraa e: “I riri na te mau fenua, e ua itea mai to oe riri, e te taime o te feia i pohe, e haavahia ˈi ratou, e e horoa ˈi hoi oe i te utua na to mau tavini ra na te mau peropheta, e na te feia moˈa, e na te feia i mǎtaˈu i to oe iˈoa, o tei teitei, e tei haehaa; o te taime e pohe ai ia oe te feia i pohe ai to te ao ra [e haamou ai oe i te feia e faaino ra i te fenua nei].” (Apokalupo 11:18) Mai te matahiti 1914 mai â, ua faaite uˈana mai te mau nunaa o te ao nei i to ratou riri, i te tahi e te tahi, e ua patoi atoa ratou i te Basileia o te Atua e na ite toopiti iho â ra o Iehova.—Apokalupo 11:3.

9. Mea nafea te mau nunaa i te faainoraa i te fenua, e eaha ta te Atua i opua i te rave?

9 I te roaraa o te aamu, ua faaino te mau nunaa i te fenua na roto i ta ratou mau tamaˈi tuutuu ore e ta ratou huru raveraa ino i te fenua nei. Mai te matahiti 1914 mai â, ua rahi roa ˈtu â ïa te inoraa, e mea ataata mau te reira. No te nounou e te haerea tia ore o te taata, ua aano roa ˈtu â ïa te mau medebera e aita ˈtura e mau fenua hotu maitai faahou. Ua haapau te mau ûa taero e te mau ata atomi i te mau tuhaa fenua rarahi. Ua haaviiviihia te mau faaapu. Ua haaviiviihia te mataˈi e te pape. Ua haafifihia te ora i nia i te fenua e to roto atoa i te miti, te mau anavai e te mau roto pape. E e nehenehe e mou te huitaata taatoa nei i te mau mauhaa atomi a te mau puai rarahi o teie nei ao. Auaa râ, ‘e haamou’ te Atua ra o Iehova ‘i te feia e faaino ra i te fenua nei’; e haava oia i teie mau taata teoteo e te paieti ore, no te mea o ratou hoi te tumu no te huru ino mau o to tatou nei fenua. (Deuteronomi 32:5, 6; Salamo 14:1-3) Mea na roto ïa i te toru o te ati Iehova e ani ai i teie mau taata iino e eaha te ohipa o ta ratou i rave.—Apokalupo 11:14.

E ati to te feia e faaino ra i te fenua!

10. (a) Eaha te toru o te ati? (b) Mea nafea te toru o te ati i te afai mai hau atu i te mauiui noa?

10 E teie te toru o te ati. Te haere oioi maira oia! O te ravea ïa ta Iehova e faaohipa no te haamou i te feia e haaviivii ra i to ˈna “taahiraa avae,” teie fenua ruperupe mau e nohohia ra e tatou nei. (Isaia 66:1) E tupu teie ati na roto i te Basileia mesia, oia hoi te parau aro moˈa a te Atua. Ua mauiui te mau enemi o te Atua e te upoo faatere iho â ra o te amuiraa faaroo kerisetiano i na ati matamua toopiti nei, oia hoi te pohe no ǒ mai i te mau akaride e te nuu puaahorofenua; te toru râ o te ati, ta te Basileia o te Atua iho e faatupu, eita ïa e hopoi mai i te mauiui noa e hau atu â râ ta ˈna e faatae mai. (Apokalupo 9:3-19) E tairi pohe roa te reira i te hoê totaiete taata haapau e ta ˈna atoa mau faatere. Ua riro ïa te reira ei faahopearaa no te haavaraa a Iehova i Aramagedo. Mai ta Daniela ïa i parau e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [te mau faatere e faaino ra i te fenua nei], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” Mai te hoê mouˈa teitei mana rahi te huru, e faatere mai ïa te Basileia o te Atua i nia i te hoê fenua o tei faahanahanahia, ma te faatia-roa-raa i te mana arii o Iehova e te afairaa mai i te oaoa mure ore no te huitaata nei.—Daniela 2:35, 44; Isaia 11:9; 60:13.

11. (a) Te faataa ra te parau tohu i teihea mau tupuraa oaoa te tahi i muri iho i te tahi? (b) Eaha te haamaitai aroha mau e horoahia mai, mea nafea e na vai te reira e horoa mai?

11 E apeehia te toru o te ati na te mau tupuraa rahi oaoa o tei iteahia mai i te roaraa o te mahana o te Fatu ra. Ua tae te taime, ‘e haavahia ˈi te feia i pohe, e ia horoa te Atua i te utua i to ˈna mau tavini te mau peropheta, i te feia moˈa, e te feia i mǎtaˈu i to ˈna iˈoa.’ Teie te auraa, o te tia-faahou-raa ïa no te feia i pohe. No te feia moˈa, te mau melo faatavaihia, o tei taoto aˈena i roto i te pohe, ua tupu ïa taua tia-faahou-raa ra i te omuaraa o te mahana o te Fatu ra. (Tesalonia 1, 4:15-17) Ia tae râ te taime au, e haere ïa te feia moˈa e toe ra i pihai iho ia ratou na roto i te hoê tia-faahou-raa i te taime iho a pohe ai ratou. E haamauruuru-atoa-hia te tahi atu â mau taata, oia atoa ïa te mau tavini a te Atua, te mau peropheta o te tau tahito e tae noa ˈtu i te taatoraa o te mau taata e mǎtaˈu ra i te iˈoa o Iehova, no roto mai i te nahoa rahi o te ora mai mai roto mai i te ati rahi e aore ra no roto mai i “te feia i pohe, . . . o tei teitei, e tei haehaa,” o tei faahoˈihia mai i te ora i raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti o te Mesia. I te mea e tei te Arii mesia a te Atua te mau taviri o te pohe e o Hade, e horoa mai ïa ta ˈna faatereraa arii i te ravea ia ora te feia atoa e hinaaro nei i teie ǒ faufaa rahi. (Apokalupo 1:18; 7:9, 14; 20:12, 13; Roma 6:22; Ioane 5:28, 29) Noa ˈtu e teie ô o te ora no nia i te raˈi ma te ore e pohe faahou e aore ra e no nia i te fenua nei, e haamaitairaa aroha mau te ô o te ora no ǒ mai i te Atua ra, e e tia i te feia e fanaˈo ra i te reira ia faaite i te hoê aau mehara e a muri noa ˈtu.—Hebera 2:9.

A hiˈo na i te afata faufaa na ˈna ra!

12. (a) Ia au i te Apokalupo 11:19, eaha ta Ioane e ite ra i roto i te mau raˈi? (b) Ua riro te afata faufaa ei taipe no te aha, e eaha te ohipa i tupu i te afai-tîtî-raahia Iseraela i Babulonia?

12 Te faatere ra o Iehova! Na roto i te arai o ta ˈna ra Basileia mesia te faaohipa ra oia, ma te faahiahia mau, i to ˈna mana arii i nia i te huitaata nei. O ta te orama a Ioane i muri nei e haapapu ra: “E iritia aˈera te hiero o te Atua i nia i te raˈi, e ua itea ihora te afata faufaa na ˈna i roto i to ˈna ra hiero: o te uira ihora, e e mau reo hoi, e te patiri, e te aueue fenua, e te ûa paari e mea rahi.” (Apokalupo 11:19) I ǒ nei anaˈe e faahitihia ˈi te parau no te afata faufaa a te Atua i roto i te Apokalupo. Ua riro te Afata ei taipe iteahia e te mata taata no te faaite e tei reira Iehova i te tiaraa i rotopu ia Iseraela, to ˈna nunaa. I roto i te sekene, e i muri iho i roto i te hiero patuhia e Solomona, ua vaiihohia te Afata i roto i te Vahi moˈa Roa. Area râ, i te afai-tîtî-raahia Iseraela i Babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua vai ano noa ïa o Ierusalema e moe ihora te afata faufaa. Ua tupu te reira i to te mau tia no te utuafare a Davida oreraa e ‘parahi faahou i nia i te terono a Iehova ei arii.’—Paraleipomeno 1, 29:23. *

13. Eaha ïa te auraa i te mea e tei roto te afata faufaa a te Atua i te fare pure a te Atua e vai ra i nia i te raˈi?

13 E i teie nei, e tau 2 500 matahiti i muri iho, te ite-faahou-hia ra te afata. I roto râ i te orama a Ioane, aita e itehia ra teie afata i roto i te hoê hiero e vai ra i nia i te fenua nei. Tei roto o ˈna i te fare pure moˈa a te Atua e vai ra i nia i te raˈi. Te faatere faahou nei Iehova na roto i te arai o te hoê arii no roto mai i te opu fetii arii a Davida. I teie nei râ, ua faateronohia te Arii ra o Iesu Mesia i roto i te Ierusalema e vai ra i nia i te raˈi—te vahi teitei roa e hau atu i te maitai mai reira oia e faatupu ai i te mau haavaraa a Iehova. (Hebera 12:22) O ta te mau pene a te Apokalupo i mua nei e faaite mai ia tatou.

14, 15. (a) I Ierusalema i tahito ra, o vai anaˈe iho te nehenehe e hiˈo roa ˈtu i te afata faufaa, e no te aha? (b) I roto i te hiero aore fare pure a te Atua, o vai te nehenehe e hiˈo i te afata faufaa?

14 I Ierusalema tahito ra e vai ra i nia i te fenua nei, aore te rahiraa o te mau Iseraela e nehenehe e hiˈo atu i te Afata, e tae noa ˈtu i te mau tahuˈa e tavini ra i roto i te hiero, no te mea tei roto te reira i te Vahi moˈa Roa o tei faataa-ê-hia i te Vahi moˈa e te hoê paruru. (Numera 4:20; Hebera 9:2, 3) O te tahuˈa rahi anaˈe te nehenehe e hiˈo atu i te reira ia tomo anaˈe oia i roto i te Vahi moˈa Roa, i te Mahana Taraehara. I te iritiraahia râ te hiero aore ra te fare pure e vai ra i nia i te mau raˈi, e ite-maitai-hia ïa te afata taipe e te Tahuˈa Rahi ra a Iehova, oia hoi o Iesu Mesia e tae noa ˈtu i te mau tahuˈa tauturu atoa, oia hoi te mau 144 000, e o Ioane atoa ïa.

15 Te mau taata matamua tei faatia-faahou-hia i nia i te mau raˈi o ratou ïa te ite mata roa i teie afata taipe, no te mea, e melo ratou no te mau matahiapo e 24, e haaati ra i te terono o Iehova. No te pǔpǔ râ a Ioane e parahi noa ra i nia i te fenua ua haamaramaramahia ratou e te varua o Iehova ia taa ia ratou e, tei reira Iehova i te tiaraa i roto i To ˈna ra hiero i te pae varua. Ua ite-atoa-hia te mau tapao o tei huti i te ara-maite-raa o te rahiraa o te mau taata no nia i taua ohipa faahiahia mau ra. I roto i te orama a Ioane, te faahitihia ra te parau no te uira, te reo, te patiri, te aueueraa fenua e te ûa paari. (Hiˈo Apokalupo 8:5.) Te faataipe ra te reira i te aha?

16. Mea nafea te iteraahia te uira, te reo, te patiri, te aueueraa fenua e te ûa paari e mea rahi?

16 Mai te matahiti 1914 mai â, ua iteahia te mau tauiraa rahi i roto i te haapaoraa. Auaa râ, i muri iho i teie “aueue[raa] fenua,” ua faaroohia te mau reo pûpûhia no Iehova e faaite maramarama ra i te hoê poroi no nia i ta ˈna Basileia o tei haamauhia i teie nei. Puroro ihora te mau ‘patiri faaararaa’ no roto mai i te Bibilia. E parare atura te uira o te maramarama, ma te afai mai i te ite no nia i te Parau tohu a te Atua. Mairi maira te “ûa paari” e faataipe ra i te mau haavaraa a te Atua i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano e te taatoaraa o te haapaoraa hape. Ahiri te mau taata i tauˈa ˈtu i te reira. Ma te peapea mau râ, aita te rahiraa o te mau taata i maramarama i te tupuraa o taua mau tapao ra o te Apokalupo, mai te feia e parahi ra i Ierusalema i te tau o Iesu.—Luka 19:41-44.

17, 18. (a) I to te mau melahi toohitu faaotoraa i ta ratou pu, eaha ˈtura te hopoia i tuuhia ˈtu i nia i te tapono o te mau kerisetiano o tei pûpû ia ratou iho no te Atua? (b) Mea nafea te mau kerisetiano i te amoraa i ta ratou hopoia?

17 Te faaoto noa ra na melahi toohitu i ta ratou pu, no te faaararaa i te mau ohipa tuiroo e tupu ra i nia i te fenua nei. E hopoia rahi ïa ta te mau kerisetiano tei pûpû ia ratou iho no te Atua i te faaite-tamau-raa i teie mau parau apî i to te ao nei. Te na reira ra ratou ma te oaoa rahi! E ite-maitai-hia te reira i te mea e i roto noa i te mau ahuru matahiti hopea nei, mai te matahiti 1978 e tae atu i te matahiti 1987, ua tatai piti hau atu ratou paatoa i te rahiraa hora o ta ratou i horoa i roto i te taviniraa i te matahiti hoê—oia hoi, e 307 272 262 e tae atu i te 739 019 286—teie te auraa e 140 % ïa maraaraa. Parau mau, ua faaitehia ïa “te parau aro a te Atua, [ia au i te parau apî oaoa],” “i te mau fenua atoa, e ua tae ta ratou parau i te hopea o te fenua ra.”—Apokalupo 10:7; Roma 10:18.

18 Te vai noâ te tahi atu â mau orama i mua ia tatou, no te mea te faaite-noa-hia ra te mau opuaraa a te Basileia a te Atua.

[Nota i raro i te api]

^ Te faatia ra o Tacite, taata roma papai aamu e i te haruraahia Ierusalema i te matahiti 63 hou to tatou nei tau e i to Cneius Pompeius tomoraa ˈtu i roto i te fare pure o te hiero, aore roa e tauihaa i roto. Aita ïa e afata faufaa faahou i reira.—Te mau Aamu, a Tacite, V, 9.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 173]

Mau taime tuiroo no te mau faaiteraa no nia i te mau haavaraa a Iehova e mai te mau oto pu te huru

1. 1922, Cedar Point (Etats-Unis): Ua tuuhia ˈtu i mua i te mau tia o te amuiraa faaroo kerisetiano no te pae o te haapaoraa, te pae politita e no te pae faanavairaa faufaa, teie faatihaehaeraa, e faaue ra ia ratou ia faaite mai i te tumu e no te aha râ ratou i ore ai e e hopoi mai i te hau, te oraraa fanaˈo e te oaoa. O te Basileia mesia anaˈe ïa te ravea hoê roa.

2. 1923, Los Angeles (Etats-Unis): Te oreroraa parau “Te haere tia ra te mau nunaa atoa i Aramagedo, eita râ te mau mirioni taata o te ora ra i teie nei e pohe faahou” te titau maira i te mau “mamoe” e au ra i te hau ia faarue i te miti haapohe o te huitaata nei.

3. 1924, Columbus (Etats-Unis): Te faahapahia ra te mau ekalesiatiko e faateitei ra ia ratou iho e o te ore e poro ra i te Basileia o te Mesia. E tia i te mau kerisetiano mau ia poro i te mahana tahooraa a te Atua e ia tamahanahana i te huitaata o te autâ noa ra.

4. 1925, Indianapolis (Etats-Unis): Te hoê poroi no nia i te hoê tiaturiraa, o tei taa ê roa i te pouri taotao i te pae varua o te amuiraa faaroo kerisetiano, te faaite ra te reira i te hoê tǎpǔ faahiahia mau a te Basileia o te afai mai i te hau, te oraraa fanaˈo, te oraora-maitai-raa, te ora, te tiamâraa e te oaoaraa e a muri noa ˈtu.

5. 1926, Lonedona (Beretane): Te faaite tahaa ra te hoê pohe mai te pohe o te mau akaride ra te huru i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano e ta ˈna upoo faatere haapaoraa; e ua faarue ratou i te Basileia o te Atua, e te faˈi ra te reira e ua fanauhia taua faatereraa ra i nia i te raˈi.

6. 1927, Toronto (Kanada): Te turai ra te hoê titauraa tei tuuhia ˈtu e te hoê nuu e au i te nuu puaahorofenua te huru i te mau taata ia faarue i te amuiraa faaroo kerisetiano e ia auraro ma te mafatu taatoa i te Atua ra o Iehova, i to ˈna Arii e ta ˈna Basileia.

7. 1928, Detroit (Etats-Unis): Te faaite maramarama ra te hoê faˈiraa parau e patoi ra ia Satani e e turu ra ia Iehova e e haamou te Arii faatavaihia e Iehova e o tei faateronohia i te matahiti 1914 i te faanahonahoraa ino a Satani e e faaora oia i te huitaata nei.

[Tumu parau tarenihia i te api 175]

Te faainoraa i te fenua

“I te mau toru tetoni atoa te mou ra te hoê uru raau haumi no te mau pae fenua veavea, rahi mai te hoê tahua tuˈeraa popo. . . . Ia moe anaˈe te uru raau tumu e moe atoa ïa te mau tausani animala e te mau raau e rave rau.”—Illustrated Atlas of the World (Rand McNally).

“I te roaraa e piti hanere matahiti o te huru oraraa o to tatou nei tau, riro atoa maira [te mau Roto Rarahi no Marite] ei mau taheraa pape ino rahi roa ˈˈe o te ao nei.”—The Globe and Mail (Kanada).

I te avaˈe eperera 1986, ua riro te hoê paainaraa apeehia mai e te auahi i roto i te hoê pu atomi i Tchernobyl i te fenua Rusia, “ei ati atomi rahi roa ˈˈe ïa tei itehia aˈenei . . . mai te topitaraahia Hiroshima e Nagasaki.” Te maîraa mai te mau “taoˈa atomi taero i roto i te reva, te pape e i nia i te repo fenua nei ua rahi roa ˈtu ïa i te mau taoˈa atomi taero tei tuuhia ˈtu i muri aˈe i te mau tamatamataraa e te mau topitaraa atomi atoa.”—JAMA; The New York Times.

I Minamata, i te fenua Tapone, ua faarue te hoê fare hamaniraa taoˈa i te mau raau taero parauhia méthylmercure i roto i te hoê ooa. Ua iteahia mai te maˈi no Minamata i to te taata amuraa i te mau iˈa e te mau pupu taero, oia hoi “te mau maˈi tamau i roto i te roro. . . . I te matahiti 1985, e 2 578 taata tei roohia i taua maˈi ra i te fenua Tapone.”—International Journal of Epidemiology.

[Tumu parau tarenihia i te api 176]

Te mau faˈiraa parau teimaha i papaihia i roto i te Apokalupo 11:15-19 o te omuaraa anaˈe ïa o te mau orama e itehia mai i muri iho. Te hoˈi ra te Apokalupo pene 12 i muri ma te vauvau rahi atu â i te mau faˈiraa parau e vai ra i roto i te Apokalupo 11:15, 17. Te faataa ra te pene 13 i te mau mea i tupu i roto i te Apokalupo 11:18, no te mea te faataa ra e no hea mai e mea nafea te tupuraa te faanahonahoraa politita a Satani e faaino ra i te fenua nei. Te horoa ra te pene 14 e te pene 15 i te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i te mau haavaraa a te Basileia o tei taaihia ˈtu i te hitu o te oto pu e i te toru o te ati.

[Hohoˈa i te api 174]

‘E haamou’ Iehova ‘i te feia e faaino ra i te fenua’