Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te piti o te ati—Te nuu puaahorofenua

Te piti o te ati—Te nuu puaahorofenua

Pene 23

Te piti o te ati—Te nuu puaahorofenua

1. Eaha tei tupu mai noa ˈtu te mau tutavaraa a te upoo faatere haapaoraa no te haamou i te mau akaride, e te faaite ra nau ati e piti e toe ra i te aha?

 MAI te matahiti 1919 mai â, tei roto te mau melo o te upoo faatere haapaoraa i te peapea rahi i to te mau akaride taipe tomoraa i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Te tamata ra ratou i te haamou i te mau akaride taipe, area râ te haere noa maira te mau akaride, e ua hau atu â ratou i te rahi. (Apokalupo 9:7) E ere te reira anaˈe! Teie ta Ioane e papai ra: “Ua mure atura te hoê pohe; e inaha, e piti â pohe toe, te faaine maira.” (Apokalupo 9:12) E haamauiui faahou â te tahi atu â mau pohe i te amuiraa faaroo kerisetiano.

2. (a) Eaha tei tupu i to te ono o te melahi faaotoraa i ta ˈna pu? (b) Eaha ta te “hoê reo no ǒ mai i na tara e maha o te fata auro” e faahohoˈa ra? (c) No te aha te faahitihia ra te parau no na melahi e maha?

2 Eaha te tumu o te piti o te ati? Te pahono maira Ioane e: “Ua faaoto maira te tooono o te melahi i ta ˈna, e faaroo atura vau i te hoê reo no ǒ mai i na tara e maha o te fata auro, i mua i te aro o te Atua ra, i te parauraa i te tooono o te melahi i mau i te pu ra, A tatara i na melahi toomaha i tapeahia i te pape rahi ra Eupharate.” (Apokalupo 9:13, 14) Ei pahonoraa i te reo no ǒ mai i te mau tara o te fata auro, tatarahia ˈtura te mau melahi. O te fata auro ïa teie no te mau mea noˈanoˈa. A piti atura taime i teie nei i taaihia ˈi te mau mea noˈanoˈa o te mau auˈa auro e vai ra i nia i teie fata i te mau pure o te feia moˈa. (Apokalupo 5:8; 8:3, 4) No reira ïa, te faahohoˈa ra teie reo hoê roa i te mau pure tahoê maitai o te feia moˈa e vai ra i nia i te fenua nei. Te ani maira ratou ia tuuhia ratou no te tavini ma te itoito ei mau “vea” no Iehova, ia au i te auraa tumu o te parau heleni tei tatarahia i ǒ nei na roto i te parau “melahi.” No te aha e itehia ˈi e maha mau melahi? E au ra e te faaite ra teie numera taipe e mea nahonaho maitai ratou ia nehenehe te ao taatoa nei e faaroo ia ratou.—Hiˈo Apokalupo 7:1; 20:8.

3. Mea nafea te mau melahi “i tapeahia i te pape rahi ra Eupharate”?

3 Mea nafea teie mau melahi “i tapeahia i te pape rahi ra Eupharate”? I Tahito ra, o Eupharate ïa te otia fenua apatoerau hitia o te râ o te fenua o ta Iehova i tǎpǔ atu no Aberahama. (Genese 15:18; Deuteronomi 11:24) E au ra e ua tapeahia te mau melahi i te otia fenua ta te Atua i pûpû atu no ratou, oia hoi te tuhaa ohipa ta ratou e rave i nia i te fenua nei. Ua tapeahia ratou eiaha ratou ia rave ma te puai atoa i te taviniraa ta Iehova i faaineine no ratou. E rave rahi tei ite e ua amui-atoa-hia ïa Eupharate i te oire no Babulonia. I muri aˈe i to Ierusalema toparaa i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua tapea-tîtî-hia te mau Iseraela i te pae tino e 70 matahiti i Babulonia, “i te hiti o te mau pape i Babulonia ra [Eupharate] to matou parahiraa i raro.” (Salamo 137:1) I te matahiti 1919, ua tapea-atoa-hia te mau Iseraela i te pae varua. Ma te oto rahi, ua ani ratou i te aratairaa a Iehova.

4. Eaha te ohipa i horoahia no na melahi e maha, e mea nafea ratou i te faatupuraa i te reira?

4 Auaa râ, ua nehenehe ia Ioane i te parau e: “Tatarahia ihora taua na melahi toomaha ra, ua ineine ratou e ia hoê aˈe hora, e ia hoê hoi mahana, ia hoê hoi marama, e ia hoê matahiti, ia taparahi pohe roa i te toru o te pupu o te taata nei.” (Apokalupo 9:15) E ohipa noa iho â Iehova i te taime o ta ˈna i faaoti. E tarena ta ˈna e e faatura oia i te reira. No reira, ua tatarahia teie mau vea i te taime mau ta Iehova i faataa ia nehenehe ratou e rave i ta ratou ohipa. A feruri na i te rahi o to ratou oaoa i to ratou matararaa mai i te matahiti 1919, e ua ineine ratou no te raveraa i te ohipa! Teie ïa ta ratou ohipa, e haamauiui ratou e e “taparahi pohe roa i te toru o te pupu o te taata nei.” Ua taaihia teie ohipa i te mau pohe ta te mau oto pu matamua e maha i faaite, e ua roohia te toru o te tufaa o te fenua nei, o te miti, o te mau mea ora e vai ra i roto i te miti, te mau pape pihaa e te mau anavai, e tae roa ˈtu i te mau tiarama i nia i te raˈi i taua mau pohe ra. (Apokalupo 8:7-12) Ua hau atu ïa te ohipa a teie mau melahi e maha. E ‘taparahi pohe roa’ ratou, oia hoi e faaite tahaa roa ratou i te huru pohe i te pae varua o te amuiraa faaroo kerisetiano. Te na reira ra ratou na roto i te arai o te mau faaiteraa e au i te mau oto pu, mau faaiteraa tei ravehia mai te matahiti 1922 mai â e tae roa mai i teie nei mau mahana.

5. No nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, mea nafea te ono o te oto pu i te revaraa i te matahiti 1927?

5 Eiaha ia moehia ia tatou e no oti noa maira te ono o te melahi i te faaoto i ta ˈna pu i nia i te raˈi. Ei pahonoraa i te reira, ua faanahohia te ono o te tairururaa i te matahiti hoê o te mau nunaa atoa a te Feia haapii Bibilia i Toronto (Kanada). Ua haapurorohia te taatoaraa o te mau oreroraa parau i te sabati 24 no tiurai 1927 na roto e 53 mau pu haapurororaa parau apî, te faanahoraa radio hau roa ˈˈe i te rahi tei haamauhia i te reira tau. Peneiaˈe, e mau mirioni taata tei faaroo i teie poroi. Na mua roa ˈˈe, ua faaite tahaa roa te hoê faaotiraa etaeta mau e ua pohe te amuiraa faaroo kerisetiano i te pae varua e ua tuu maira ratou i teie titauraa : “I teie hora feaaraa rahi, te titau maira te Fatu ra o Iehova i te mau taata ia faarue, ia faarue roa i te faahua parau ‘amuiraa faaroo kerisetiano,’ e ia fariu ê roa i te reira . . . , e ia auraro râ ma te mafatu taatoa i te Atua ra o Iehova, i ta ˈna Arii e to ˈna basileia.” E i muri iho, ua vauvau maira o Joseph F. Rutherford te peretiteni o te Taiete Watch Tower, i te hoê oreroraa parau i mua i te taata e teie te upoo parau “Te tiamâraa no te mau taata.” Ua paraparau uˈana mai oia mai tei matauhia e a ˈna, e o tei tuea maite i te “auahi,” te “au auahi” e te “gopheri” o ta Ioane e ite ra i muri iho i roto i ta ˈna orama.

6. Mea na roto i teihea mau parau to Ioane faataaraa i te nuu puaahorofenua o ta ˈna e ite ra i muri iho?

6 “E te rahi o taua nuu puaahorofenua ra, e piti ïa muriadiraa i te muriadi, ua faaroo hoi au i to ratou huru i te rahi. E muri aˈera, ite atura vau i te mau puaahorofenua i taua orama ra, e te feia i parahi i nia ihora, e paruru ouma auahi to ratou, e te huakineto, e te gopheri: e te afii o taua mau puaahorofenua ra, mai te afii ïa o te liona ra: e ua puroro maira te auahi, e te au auahi, e te gopheri, no roto i to ratou vaha. O taua na mea e toru ra i pohe ai te toru o te tufaa o te taata nei, o te auahi, e te au auahi, e te gopheri i puroro mai no roto i to ratou vaha.”—Apokalupo 9:16-18.

7, 8. (a) O vai teie e aratai nei i te nuu puaahorofenua ma te haruru patiri? (b) Nahea te mau mea o teie nuu puaahorofenua e te mau akaride i mahemo na e nehenehe e faaauhia?

7 E au ra e te haere maira teie nuu puaahorofenua i raro aˈe i te aratairaa o na melahi e maha ma te haruru patiri. Auê ïa hohoˈa maere rahi e! A feruri noa na e eaha ïa to oe huru e ahiri te horo tia maira teie nuu puaahorofenua i nia ia oe! E riaria mau â oe. Ua tapao anei râ oe e hoê â huru teie nuu puaahorofenua e te mau akaride i mahemo na? E au te mau akaride i te mau puaahorofenua te huru; i roto i te nuu puaahorofenua te vai ra iho â te mau puaahorofenua. I roto i teie e piti tupuraa, e mau tamaˈi teotaratia ïa. (Maseli 21:31) Te niho o te mau akaride e niho liona ïa; te upoo o te nuu puaahorofenua e upoo liona ïa. No reira ïa, ua tahoêhia ratou i te Liona itoito no te opu o Iuda, oia hoi o Iesu Mesia, to ratou Aratai, to ratou Tomana e ta ratou Hiˈoraa.—Apokalupo 5:5; Maseli 28:1.

8 E tuhaa ta te mau akaride e ta te nuu puaahorofenua i roto i te ohipa haavaraa a Iehova. No roto mai te mau akaride i te au auahi e faahohoˈa ra i te ati e te hoê auahi no te haamou i te amuiraa faaroo kerisetiano; te tutuha ra te vaha o te mau puaahorofenua i te auahi, te au auahi e te gopheri. E paruru ouma auri to te mau akaride, tapao no to ratou here rahi i te parau-tia e na te reira e paruru i to ratou mafatu; e paruru uteute, nimamu e te rearea to te nuu puaahorofenua mai to te auahi, te au auahi e te gopheri oia hoi te mau poroi faautua-pohe-raa no roto mai i te vaha o te mau puaahorofenua. (Hiˈo Genese 19:24, 28; Luka 17:29, 30.) Te hope o te mau akaride mai te hope ïa o te mau pata no te haamauiui; te aero o te mau puaahorofenua mai te aero ïa o te mau ophi no te taparahi pohe roa. E au ra e te ohipa i haamatahia e te mau akaride e tia ïa ia faaoti-roa-hia e te nuu puaahorofenua ma te puai hau roa ˈˈe i te rahi.

9. Te faahohoˈa ra te nuu puaahorofenua i te aha?

9 Te faahohoˈa ra teie nuu puaahorofenua i te aha? Ua haamata te pǔpǔ a Ioane faatavaihia e te varua moˈa i te faaite, mai te oto pu ra te huru, i te haavaraa a te Atua, ta ˈna tahooraa i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano e e mana to ratou no te ‘patia’ e no te ‘haamauiui.’ E nehenehe ïa tatou e tiaturi e e faaohipa-faahou-hia teie pǔpǔ e ora noa nei â no te ‘taparahi pohe roa’ oia hoi no te faaiteraa e ua pohe roa te amuiraa faaroo kerisetiano e to ˈna upoo faatere haapaoraa i te pae varua, ua faaruehia ratou e Iehova e ua fatata ratou i te hurihia i roto i te “umu auahi,” oia hoi te haamouraa mure ore. Ma te feaa ore, e tia iho â ia haamouhia Babulonia Rahi taatoa. (Apokalupo 9:5, 10; 18:2, 8; Mataio 13:41-43) Na mua ˈˈe râ, te faaohipa ra te pǔpǔ a Ioane i “te ˈoˈe a te [v]arua ra o te parau a te Atua,” no te faaite-tahaa-raa e ua pohe te amuiraa faaroo kerisetiano. Na te mau melahi e te feia e parahi ra i nia i te mau puaahorofenua e aratai ra i teie faautuaraa taipe o te “toru o te tufaa o te taata nei.” (Ephesia 6:17; Apokalupo 9:15, 18) Te haapapu ra te reira e ia haere anaˈe te feia poro i te Basileia no te aroraa, e mea nahonaho maitai ratou e te fanaˈo ra ratou i te aratairaa teotaratia i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te Fatu ra o Iesu Mesia.

E piti muriadiraa i te muriadi

10. Eaha ïa te auraa i te mea e ua muriadiraa i te muriadi te rahiraa o te nuu puaahorofenua?

10 Mea nafea te numera o teie nuu puaahorofenua i te tae roa i te piti muriadiraa i te muriadi? I te mea e hoê muriadi e 10 000 ïa, e piti muriadiraa i te muriadi e 200 mirioni ïa. * I teie nei e mau mirioni ïa feia poro i te Basileia, e mea oaoa iho â ïa te reira, e ere roa râ ratou i te mau hanere mirioni te rahiraa! A haamanaˈo anaˈe ra i te mau parau a Mose tei papaihia i roto i te Numera 10:36: “A hoˈi mai oe, e Iehova e, i te mau tausani [muriadiraa i te muriadi] atoa e rave rahi o Iseraela nei!” (Hiˈo Genese 24:60.) Teie ïa te auraa mau: ‘A hoˈi mai i te mau ahuru mirioni o Iseraela.’ Area râ, i te mau mahana o Mose, ua fatata ïa e piti e aore ra e toru mirioni taata i roto i te nunaa o Iseraela. Eaha ta Mose e hinaaro ra e parau? Mea papu, te manaˈo ra o ˈna e eita e tia ia numerahia te mau Iseraela “mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra.” (Genese 22:17; Paraleipomeno 1, 27:23) No reira ïa te faaohipa ra o ˈna i te parau o tei tatarahia na roto i te parau “muriadi” no te faataa i te hoê numera rahi mau, aita râ i haapapuhia te numera mau. No reira ïa, te tatara ra te Tatararaa eukumene o te Bibilia i teie irava mai teie te huru: “A hoˈi mai e te FATU!... E ore e hope i te taiohia te mau tausani o Iseraela!” Ua tano ïa teie tatararaa i te piti o te auraa o teie parau tei tatarahia na roto i te parau “muriadi” ia au i te mau titionare heleni e hebera: “nahoa o tei ore e hope i te taiohia,” “feia rahi roa.”—Titionare heleni-farani a Bailly; Faahororaa irava o te Faufaa Tahito hebera e beretane a Gesenius, tatararaa a Edward Robinson.

11. Eaha te titauhia ra ia naeahia te mau muriadiraa i te pǔpǔ a Ioane, e tae noa ˈtu i te mau muriadiraa taipe?

11 Aita iho â ïa te mau melo o te pǔpǔ a Ioane e vai noa nei â i te fenua nei e taeahia i te 10 000 to ratou rahiraa, mea iti aˈe ïa ratou i te hoê muriadi mau. Mea nafea e nehenehe ai e faaau ia ratou i te mau tausani rahiraa o te mau puaahorofenua o te nuu puaahorofenua? Eita anei e titauhia te tauturu, ia riro mai ratou ei mau muriadi taipe? Oia mau, e auaˈa te haamaitairaa a Iehova i noaa ˈi ia ratou te tauturu! No hea mai oia?

12, 13. Mai te matahiti 1918 e tae atu i te matahiti 1935, eaha te mau tupuraa e faaite ra e no hea mai te tauturu i te haereraa mai?

12 Mai te matahiti 1918 e tae atu i te matahiti 1922, ua haamata te pǔpǔ a Ioane i te faaite i te huitaata e oto ra i te tiaturiraa oaoa e “e ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe.” I te matahiti 1923, ua faaite-atoa-hia e te mau mamoe no ratou te parau i roto i te Mataio 25:31-34 e horoahia ïa no ratou te ora i nia i te fenua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua. Ua faaitehia teie tiaturiraa i roto i te vea iti Tiamâraa no te mau nunaa o tei horoahia i te tairururaa o te mau nunaa atoa tei tupu i te matahiti 1927. I te haamataraa o te mau matahiti 30, te mau taata parau-tia o te pǔpǔ a Ionadaba, e tae noa ˈtu i te mau ‘taata e autâ noa ra e ua pii hua’ i te huru ati mau i te pae varua o te amuiraa faaroo kerisetiano, ua faaauhia ratou i te mau “mamoe” e tiaturi ra e ora ratou i nia i te fenua nei. (Ezekiela 9:4; Te mau Arii 2, 10:15, 16) Ma te aratairaa i taua mau taata ra i te mau “oire haapuraa” o to tatou nei tau, te parau ra Te Pare Tiairaa o te 15 no novema 1934 e: “Ua haroaroa te mau melo o te pǔpǔ a Ionadaba i te oto pu a te Atua e ua haapao ratou i te faaararaa; no reira ratou i horo ai i roto i te faanahoraa a te Atua e ua tahoê atu ratou i to ˈna nunaa; e tia ia ratou ia faaea i reira.”—Numera 35:6.

13 I te matahiti 1935, ua titau-taa-ê-hia te mau melo o te pǔpǔ a Ionadaba ia haere mai i te tairururaa a te mau Ite no Iehova i Washington (Etats-Unis). I te mahana pae 31 no me, ua vauvau o J. F. Rutherford i ta ˈna oreroraa parau tuiroo “Te feia rahi roa,” i reira to ˈna faaite-maramarama-raa e te pǔpǔ o te Apokalupo 7:9 hoê â ïa e te mau mamoe e faahitihia ra te parau i roto i te Mataio 25:33—oia hoi te mau taata o tei pûpû ia ratou iho no te Atua e e tiaturi ra e ora ratou i nia i te fenua nei. Ei omuaraa noa, ua bapetizohia e 840 mau Ite apî i taua tairururaa ra, te rahiraa e mau melo ïa ratou no te nahoa rahi. *

14. E faaô atoa anei te nahoa rahi ia ratou i roto i te hororaa o teie nuu puaahorofenua taipe, e eaha te faaotiraa i fariihia i te matahiti 1963?

14 Ua faaô atoa anei teie nahoa rahi ia ˈna i roto i te nuu puaahorofenua o tei haamata i ta ˈna hororaa i te matahiti 1922 e o tei noaa mai te hoê itoito taa ê i te tairururaa i Toronto i te matahiti 1927? Oia mau, e te reira râ i raro aˈe i te aratairaa o na melahi e maha, oia hoi te mau kerisetiano faatavaihia o te pǔpǔ a Ioane. I te tupuraa te mau tairururaa o te mau nunaa atoa te tahi i muri iho i te tahi e teie te upoo parau “Te parau apî oaoa mure ore” o tei faanahohia i te matahiti 1963, ua tahoê atu teie nahoa rahi i te pǔpǔ a Ioane no te fariiraa i te hoê faaotiraa puai mau. Te faˈi atoa ra te reira e “te ora nei” teie nei ao “i te hoê tau peapea mau o te faahohoˈahia i te aueueraa fenua o tei ore â i itehia aˈenei e e ore e ite-faahou-hia, e e faaaueue-uˈana-roa-hia te mau faanahoraa politita e tae noa ˈtu ia Babulonia haapaoraa o to tatou nei tau e e parari ratou.” Teie ta te mau Ite no Iehova e haapapu ra e: “E tamau â matou i te faaite ma te maiti ore i te huru o te taata i te ‘parau apî oaoa mure ore’ no nia i te Basileia mesia o te Atua. E faaite atoa matou i te mau haavaraa a te Atua, e au i te mau pohe e tae i nia i te mau enemi o te Atua, e e faatupuhia ra te reira no te faatiamâraa i te mau taata atoa e hinaaro ra i te haamori, ma te au, i te Atua, te Poiete, ma te varua e te parau mau.” Ua farii-popou-hia teie faaotiraa i te mau tairururaa e 24 i tupu i te ao nei e te taatoaraa o te mau 454 977 taata o tei tae mai, e ua hau atu i te 95 % e mau melo ïa ratou no te nahoa rahi.

15. (a) Eaha ïa te rahiraa o te mau tavini o te Atua no roto mai i te nahoa rahi e vai ra i te matahiti 1988? (b) I roto i ta ˈna pure o tei papaihia i roto i te Ioane 17:20, 21, mea nafea Iesu i te faahitiraa i te tahoêraa e vai ra i rotopu i te nahoa rahi e te pǔpǔ a Ioane?

15 Te tamau noa nei â te nahoa rahi i te faaite e ua tahoê mau ratou i te pǔpǔ a Ioane na roto i te niniiraa i te mau pohe i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano. I te matahiti 1988, ua hau atu i te 99,7 % o te taatoaraa o te feia rave ohipa ta Iehova e faaohipa ra i roto i te aua pororaa, e mau melo ïa ratou no roto mai i te nahoa rahi. Ua tahoê teie mau melo ma te mafatu taatoa i te pǔpǔ a Ioane, e teie hoi ta Iesu i parau no nia ia ratou i roto i te hoê pure i roto i te Ioane 17:20, 21: “Aore hoi au i pure ia ratou anaˈe nei, i te feia atoa râ e faaroo mai ia ˈu i ta ratou ra haapiiraa. Ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua, ia faaroo to te ao e na oe au i tono mai.” I te mea e te horoa ra te pǔpǔ a Ioane, faatavaihia e te varua, i te hiˈoraa maitai i raro aˈe i te aratairaa a Iesu, i to ratou aˈe pae te ohipa atoa ra ma te itoito te nahoa rahi i roto i te hororaa o te nuu puaahorofenua o tei faaano hau roa ˈtu i tei itehia aˈenei i roto i te aamu taatoa o te huitaata nei. *

16. (a) Mea nafea Ioane i te faataaraa i te vaha e te aero o te mau puaahorofenua taipe? (b) Mea nafea te vaha o te mau Ite no Iehova i te faaineinehia no te taviniraa? (c) Eaha te auraa o te parau “mai te ophi hoi to ratou aero”?

16 E tia ia faaineinehia teie nuu puaahorofenua no te tamaˈi. Ua haamaha Iehova i teie hinaaro ma te maere mau. Teie ta Ioane e parau ra: “Tei te vaha hoi te puai o taua mau puaahorofenua ra, e tei te aero: mai te ophi hoi to ratou aero, e afii anaˈe, o ta ratou ïa mauhaa e pohe ai te taata.” (Apokalupo 9:19) Ua nomino Iehova i ta ˈna mau tavini o tei pûpû ia ratou no ˈna e o tei bapetizohia no te raveraa i taua ohipa ra. Na roto i te arai o te Haapiiraa teotaratia no te taviniraa, te tahi atu mau putuputuraa a te amuiraa e te tahi atu mau fare haapiiraa, ua haapii oia ia ratou e mea nafea ia poro i ta ˈna parau. E nehenehe mau ïa ratou e parau ma te mana i “te arero o te feia ite.” Ua tuu oia i ta ˈna mau parau i roto i to ratou vaha e ua tono oia ia ratou no te faaite i ta ˈna mau haavaraa ‘i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.’ (Timoteo 2, 4:2; Isaia 50:4; 61:2; Ieremia 1:9, 10; Ohipa 20:20) Ua faaite te pǔpǔ a Ioane e te nahoa rahi i te hoê poroi no te patiatia i te taata, o tei faahohoˈahia i te mau “aero” o te mau puaahorofenua, e vai ra i roto i te mau hanere mirioni mau Bibilia, mau buka, mau vea iti e mau vea o ta ratou e opere ra i te roaraa o te mau matahiti. E no to ratou mau enemi, o tei faaarahia ra i te “pohe” o ta Iehova e fatata i te faatae mai i nia ia ratou, e au mau ïa teie nuu puaahorofenua i te mau muriadiraa i te muriadi.—Hiˈo Ioela 2:4-6.

17. E ô atoa anei i roto i te hororaa o teie nuu puaahorofenua te mau Ite no Iehova e ora ra i roto i te mau fenua i opani-etaeta-hia te opereraa i ta ratou mau papai? A tatara i te reira.

17 I rotopu i teie nuu puaahorofenua te mau melo itoito roa o te mau taeae ïa o te mau fenua i opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova. Mai te mau mamoe i rotopu i te mau luko, e tia ia ratou ia faaite i te “paari . . . mai te ophi ra, e te hapa ore mai te uuairao ra.” No to ratou auraro ia Iehova, eita ïa ratou e nehenehe e faaea i te parau i te mau mea o ta ratou i ite e o ta ratou i faaroo. (Mataio 10:16; Ohipa 4:19, 20; 5:28, 29, 32) I te mea e mea iti roa e te tahi taime aita roa ˈtu ta ratou e mau buka e mau vea no te opere i te mau taata, e tia anei ia faaoti tatou e aita ta ratou e tuhaa i roto i te hororaa o teie nuu puaahorofenua? Aita roa ˈtu! E nehenehe ratou e faaohipa i to ratou vaha, e ua faatia Iehova ia na reira ratou no te faaiteraa i te parau mau o te Bibilia. Te na reira ra ratou ma te aravihi mau e i te mau taime manaˈo-ore-hia, e a nehenehe ai ratou e faatere i te mau haapiiraa Bibilia no te ‘faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra.’ (Daniela 12:3) Parau mau eita to ratou mau aero taipe e nehenehe e patia na roto i te vaiihoraa i muri iho ia ratou te mau papai etaeta mau. Area râ, te haere maira te auahi, te au auahi e te gopheri taipe mai roto mai i to ratou vaha ia horoa anaˈe ratou ma te mǎrû e te ite i te parau no nia i te mahana e fatata maira i reira Iehova e faatia ˈi ia ˈna iho.

18. Na roto e hia rahiraa reo e e hia rahiraa papai teie poroi i te haaparareraahia e te nuu puaahorofenua?

18 I roto i te tahi atu mau fenua, te tamau noa nei â te mau vea e te mau buka no nia i te Basileia i te faahaparaa i te mau haapiiraa e te mau haerea babulonia a te amuiraa faaroo kerisetiano, e mea na reira ratou i te faataeraa i nia ia ˈna te pohe taipe e au no ˈna. Na roto i te faaohiparaa i te mau ravea neneiraa apî, i te roaraa e 50 matahiti hou te matahiti 1987, ua nehenehe i teie nuu puaahorofenua rahi i te opere na roto hau atu i te 200 reo te hoê rahiraa faito ore e 7 821 078 415 Bibilia, buka, vea e mau vea iti—oia hoi, hau atu ïa i te tataipitiraa i te piti muriadiraa i te muriadi papai. Auê ïa te rahi o te patia o teie mau aero!

19, 20. (a) Noa ˈtu e no te amuiraa faaroo kerisetiano iho a râ teie poroi, eaha ïa te huru o te tahi mau taata e faaea ra i rapae au i te amuiraa faaroo kerisetiano? (b) Mea nafea Ioane i te faataaraa i te huru o te rahiraa o te mau taata?

19 Te opuaraa a Iehova teie ïa, ‘ia taparahi pohe roa’ teie poroi etaeta mau ‘i te toru o te tufaa o te taata nei.’ No te amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ teie poroi. Area râ, ua tae roa te reira i roto i te mau fenua e vai ra i rapae au i te amuiraa faaroo kerisetiano e ua ite e rave rahi mau fenua i te haavare a te haapaoraa e faahua parau ra e kerisetiano oia. Ua haere mai ra anei te feia e parahi ra i roto i taua mau fenua ra i pihai iho ia Iehova i to ratou iteraa i te pohe i faataehia ˈtu i nia i teie faanahoraa faaroo viivii? Ua na reira e rave rahi. Ua na reira mau te rahiraa o te taata haehaa e aau tae mau e faaea ra i rapae au i te amuiraa faaroo kerisetiano. Te faataa maira râ Ioane i te huru o te rahiraa o te mau taata, i te na ôraa e: “E te toea o te taata ra o tei ore i pohe i teie nei mau pohe, aore ïa i tatarahapa i ta ratou ohipa e rave ra, e eiaha ratou e haamori i te demoni, e te idolo auro ra, e te ario, e te veo, e te ofai, e te raau: o tei ore e tia ia hiˈo ra, e ia faaroo, e ia haere. Aore atoa hoi ratou i tatarahapa i ta ratou taparahiraa taata, e ta ratou tahutahu, e ta ratou faaturi, e ta ratou eiâraa.” (Apokalupo 9:20, 21) Eita te taatoaraa o teie mau taata tatarahapa ore e fariu mai. E tia ia roohia te mau taata atoa e tamau noa ra i ta ratou mau haerea ino i te haavaraa faautuaraa a Iehova i te mahana rahi i reira oia e faatia ˈi ia ˈna iho. Area râ, “o tei tau i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.”—Ioela 2:32; Salamo 145:20; Ohipa 2:20, 21.

20 No roto mai ïa i te piti o te ati te mau mea o ta tatou i tuatapapa noa na. Mai ta tatou e ite atu i roto i te mau pene i mua nei, e tia ia tupu atoa mai te tahi atu â mau ohipa hou a hope ai teie ati.

[Nota i raro i te api]

^ No nia i te parau “e piti ïa muriadiraa i te muriadi,” teie te taiohia ra i roto i te Tuatapaparaa no nia i te Apokalupo (beretane), a Henry Barclay Swete: “No te rahi mau o teie mau numera, na te reira ïa e opani etaeta nei ia matou ia imi i te hoê tupuraa mau; na te faataaraa i muri nei e turu ra i teie faaotiraa.”

^ A hiˈo i te api 119 e tae atu i te api 126 o teie buka; e te buka III o te buka ra Faatiaraa (beretane), tei neneihia i te matahiti 1932 e te Watch Tower Bible and Tract Society, api 83 e te 84.

^ Taa ê atu i te mau akaride, aita ïa te nuu puaahorofenua o ta Ioane e ite ra e amo ra i te hoê taoˈa “mai te korona auro te huru.” (Apokalupo 9:7) Ua tuea maite ïa te reira i te nahoa rahi, o ratou ïa te rahiraa o teie nuu puaahorofenua, aita ratou e tiaturi nei e e faatere ratou i roto i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 149]

No roto mai te piti o te ati i te ono o te oto pu

[Hohoˈa i te mau api 150, 151]

Te aratai ra na melahi e maha i te nuu puaahorofenua rahi roa ˈˈe o te Aamu o te huitaata nei

[Hohoˈa i te api 153]

Ua opere teie nuu puaahorofenua o tei ore e hope i te taiohia i te mau mirioni e te mau mirioni papai bibilia

[Hohoˈa i te api 154]

Aita te toea o te mau taata i tatarahapa