Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te raˈi apî e te fenua apî

Te raˈi apî e te fenua apî

Pene 42

Te raˈi apî e te fenua apî

1. Eaha ta Ioane e faataa ra i to te melahi afairaa ˈtu ia ˈna i te haamataraa o te Faatereraa tausani matahiti?

 MA TE faaite-noa-raa i te orama hanahana, afai atura te melahi ia Ioane i te haamataraa o te Faatereraa tausani matahiti. Eaha ta ˈna e faataa mai? “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua; e aore aˈera e miti.” (Apokalupo 21:1) Te hoê ïa hiˈoraa faahiahia mau o ta ˈna e mataitai ra.

2. (a) Mea nafea te parau tohu a Isaia no nia i te raˈi apî e te fenua apî i te tupuraa i nia i te mau ati Iuda tei faaorahia i te matahiti 537 hou to tatou nei tau? (b) Nafea tatou e papu ai e te vai ra te tahi atu â tupuraa no te parau tohu a Isaia, e mea nafea taua parau fafau ra e tupu ai?

2 Tau hanere matahiti na mua ˈˈe ia Ioane, teie ta Iehova i parau atu ia Isaia e: “Inaha, te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau [mafatu].” (Isaia 65:17; 66:22) Ua itehia te tupuraa matamua o teie parau tohu i te hoˈiraa mai te mau ati Iuda taiva ore i Ierusalema i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, i muri aˈe e 70 matahiti tîtîraa i Babulonia. I taua tau faaapîraa ra, ua riro ratou ei totaiete taata tamâhia, ei “fenua apî,” i raro aˈe i te hoê faanahonahoraa hau apî aore ra “raˈi apî.” Ua faaite atea mai râ te aposetolo Petero te tahi atu â faaohiparaa o teie parau tohu i te na ôraa e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) I teie nei te faaite ra o Ioane e e tupu teie parau tohu i te Mahana o te Fatu ra. E mou “tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua,” oia hoi te amuiraa o te mau mea faanahonahohia e Satani e ta ˈna faanahoraa i te pae o te faatereraa i raro aˈe i te mana o te Diabolo e ta ˈna ra mau demoni. Aore ïa e “miti” arepurepu faahou, oia hoi te huitaata ino e te orure hau. Ua monohia te reira e “te raˈi apî e te fenua apî”—aore ra totaiete taata apî i nia i te fenua nei i raro aˈe i te hoê faatereraa apî, oia hoi te Basileia o te Atua.—Hiˈo Apokalupo 20:11.

3. (a) Eaha ta Ioane e faataa ra, e eaha Ierusalema Apî? (b) Mea nafea Ierusalema Apî i ‘te pouraa mai mai nia mai i te raˈi’?

3 Te na ô faahou ra o Ioane e: “E ite atura hoi au, o Ioane, i te oire moˈa ra, ia Ierusalema apî, i te pouraa mai mai ǒ mai i te Atua i nia i te raˈi ra, ua faanehenehehia mai te vahine i faanehenehehia no te faaipoiporaa i tana tane ra.” (Apokalupo 21:2) Ierusalema Apî o te vahine faaipoipo ïa a te Mesia, oia hoi te mau kerisetiano faatavaihia o te taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe, e o te faatia-faahou-hia, ia riro mai ratou ei mau arii e ei mau tahuˈa i pihai iho ia Iesu o tei faahanahanahia. (Apokalupo 3:12; 20:6) Mai ia Ierusalema i nia i te fenua nei tei riro ei pu no te faatereraa i te tau o Iseraela i tahito ra, oia atoa ïa no Ierusalema Apî nehenehe mau e ta ˈna atoa Tane faaipoipo o te riro ei faatereraa no te amuiraa apî o te mau mea. O te reira ïa te raˈi apî. ‘Te pou maira te vahine faaipoipo mai nia mai i te raˈi ra,’ aita oia e pou mau ra i raro, te auraa râ te fariu tia ra oia i nia i te fenua nei. E rave amui e ma te haapo maitai te vahine faaipoipo a te Arenio i te ohipa e oia atoa ra no te haapaoraa i te faatereraa parau-tia e hau i nia i te huitaata nei. Auê ïa haamaitairaa rahi e no te fenua apî!

4. Eaha te hoê â huru parau fafau ta ˈna i horoa ˈtu i te nunaa Iseraela o tei haamau-apî-noa-hia ta te Atua i parau atu?

4 Teie â ta Ioane e parau maira ia tatou e: “Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou.” (Apokalupo 21:3) I to Iehova faatupuraa i te faufaa o te Ture e to Iseraela, ma te faariroraa ˈtu ia ˈna ei nunaa, ua tǎpǔ oia e: “E faatia vau i to ˈu sekene i rotopu ia outou; e e ore tau varua [nephe] e faufau ia outou. E hahaere hoi au i rotopu ia outou, e ei Atua vau no outou, e ei taata hoi outou no ˈu.” (Levitiko 26:11, 12) I teie nei te horoa ra o Iehova i te hoê â huru parau fafau i te mau taata haapao maitai. I te roaraa o te Mahana Haavaraa tausani matahiti, e riro mai ratou ei nunaa taa ê mau no ˈna.

5. (a) Mea nafea te Atua e parahi ai i rotopu i te mau taata i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti? (b) Mea nafea te Atua e parahi ai i rotopu i te mau taata i muri aˈe i te Faatereraa tausani matahiti?

5 I roto i te Faatereraa tausani matahiti, e “parahi” Iehova i rotopu i te mau taata ia au i te hoê faanahoraa no te hoê tau poto noa, i te mea e ua monohia o ˈna e ta ˈna Tamaiti arii, o Iesu Mesia. Ia hope râ te tausani matahiti, ia faahoˈi anaˈe Iesu i te Basileia i to ˈna ra Metua, eita ïa e titau-faahou-hia te hoê tia aore ra arai arii. E parahi tamau ïa Iehova, oia iho, i te pae varua i rotopu i ‘ta ˈna mau taata.’ (Hiˈo Ioane 4:23, 24.) Auê ïa haamaitairaa faahiahia mau no te huitaata o tei faaorahia!

6, 7. (a) Eaha te mau parau fafau rahi ta Ioane e haapapu maira, e o vai ma te fanaˈo i taua mau haamaitairaa ra? (b) Mea nafea Isaia i te faataaraa i te hoê paradaiso i te pae varua e te pae tino atoa?

6 Te na ô faahou ra o Ioane e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:4) I teie nei â, te faahaamanaˈo faahou ra te reira ia tatou i te tahi mau parau fafau tahito faauruahia e te Atua. Ua tiai atoa Isaia i te mahana e ore ai te pohe e te oto, e monohia te mauiui i te oaoa. (Isaia 25:8; 35:10; 51:11; 65:19) I teie nei, te haapapu ra o Ioane e e ite teie mau parau fafau i te hoê tupuraa faahiahia mau i roto i te Mahana Haavaraa tausani matahiti. Na mua ˈˈe o te mau melo ïa o te nahoa rahi o tei haamaitai-roa-hia. “Na te Arenio hoi tei parahi i ropu i te terono ra . . . , e e aratai hoi ia ratou i te mau pape ora pihaa ra; e na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” (Apokalupo 7:9, 17) I te pae hopea râ, e tahoê atoa mai te feia atoa tei faatia-faahou-hia e e tiaturi ra i roto i te mau ravea faaineinehia e Iehova i te nahoa rahi no te fanaˈo i te paradaiso i te pae varua e te pae tino atoa.

7 “Ei reira, te parau ra Isaia, e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra.” Oia mau, “ei reira, te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” (Isaia 35:5, 6) Ei reira atoa, “e patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.” (Isaia 65:21, 22) Eita ïa ratou e iriti-tumu-hia.

8. Eaha ta Iehova iho e parau ra no nia i te parau mau o teie mau haamaitairaa rahi?

8 Ia feruri maite anaˈe tatou i teie mau parau fafau, e î ïa to tatou mafatu i te oaoa rahi. Te faaherehere ra te faatereraa î i te aroha e vai ra i nia i te raˈi i te mau haamaitairaa faahiahia mau no te feia haapao maitai. E mea mau anei teie mau parau fafau nehenehe roa? E mau moemoeâ noa anei te reira a te hoê taata ruau tei tapeahia i nia i te motu o Patamo? O Iehova iho te pahono mai i te na ôraa e: “E ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore. Ua na ô maira hoi oia ia ˈu, Ua oti: o vau te Alepha e te Omega, te matamehai e te faahopea.”—Apokalupo 21:5, 6a.

9. No te aha tatou e nehenehe ai i te faariro ei mea mau te tupuraa o teie nei mau haamaitairaa no a muri aˈe?

9 E au ra e na Iehova iho e tarima ra i te parau haamana no te feia haapao maitai, parau faatia ia noaa ia ratou teie mau haamaitairaa no a muri atu. O vai te tia mai no te faahapa ˈtu i te hoê Taata mana mai te reira te huru? No te papu mau o teie mau parau fafau a Iehova no reira oia e parau ai mai te huru ra e ua tupu aˈena te reira: “Ua oti.” E ere anei o Iehova “te Alepha e te Omega, te matamehai e te faahopea, o te vai nei, e o tei vai na e o te vai a muri noa ˈtu, o te Mana hope”? (Apokalupo 1:8) Oia mau! O oia iho tei faˈi e: “O vau te matamua, e o vau hoi te faahopea, e aita ˈtu Atua maori râ o vau.” (Isaia 44:6) E nehenehe oia e faaurua mai i te mau parau tohu e e faatupu i te mau tuhaa rii atoa o te reira. Auê ïa faaitoitoraa rahi mau e no te faaroo! No reira te tǎpǔ ra te Atua e: “Te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” Maoti i te uiui e e tupu mau ra anei teie mau mea faahiahia mau, mea maitai aˈe ïa ia ani e: ‘Eaha te tia ia ˈu iho nei ia rave ia noaa ia ˈu teie nei mau haamaitairaa?’

E “pape” no te feia e poihâ ra

10. Eaha te “pape” o ta Iehova e pǔpǔ maira, e te faahohoˈa ra te reira i te aha?

10 O Iehova iho te faˈi ra e: “I te taata hiaai ra, e horoa noa ïa vau i te pape ora pihaa ra na ˈna, ia inu oia.” (Apokalupo 21:6b) No te haamaha i to ˈna poihâ, e tia ïa ia ite oia i to ˈna hiaai i te pae varua e ia ineine no te farii i “te pape” no ǒ mai ia Iehova ra. (Isaia 55:1; Mataio 5:3) Eaha ïa taua “pape” ra? Na Iesu e haapapu mai i te reira i to ˈna parauraa ˈtu i te hoê vahine no Samaria i pihai iho i te hoê apoo pape e: “Area te inu i te pape e horoahia ˈtu e au nei, e ore roa ïa oia e poihâ faahou, e riro râ taua pape e horoahia ˈtu e au na ˈna ra, ei pape pihaa i roto ia ˈna iho, e tia i te pihaaraa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” No ǒ taua “pape ora pihaa ra” i te Atua na roto i te arai o te Mesia, e o te ravea tera ta ˈna i manaˈo atea mai no te faaora i te huitaata e tae roa ˈtu i te tia-roa-raa. Mai te vahine no Samaria ra, a haapeepee anaˈe na i te inu i taua pape pihaa ra. E mai ia ˈna atoa ra te huru, ia ineine tatou i te haapae roa i te mau faufaa o teie nei ao no te faaiteraa ˈtu i te parau apî oaoa i to tatou nei mau taata-tupu.—Ioane 4:14, 15, 28, 29.

Te feia e upootia mai

11. Eaha te parau tǎpǔ a Iehova, e e tano teie mau parau na mua ˈˈe i nia ia vai?

11 E tia atoa i te feia e inu ra i taua “pape” haumǎrû ra ia upootia atoa mai, mai ta Iehova e parau ra i teie nei e: “O te riro ia ˈna te re, no ˈna te mau mea atoa ra; e ei Atua vau no ˈna, e ei tamaiti oia na ˈu.” (Apokalupo 21:7) E au teie parau fafau i te mau parau tǎpǔ o te mau poroi i faataehia ˈtu i na amuiraa toohitu; no reira ïa e tano iho â ïa teie mau parau na mua ˈˈe na te mau pǐpǐ faatavaihia. (Apokalupo 2:7, 11, 17, 26-28; 3:5, 12, 21) Ua tiai hua te mau taeae varua o te Mesia i te roaraa o te mau matahiti i taua hopoia taa ê ra ia riro mai ratou ei melo no Ierusalema Apî. Ia noaa râ ia ratou te re mai ia Iesu atoa ra, e tupu ïa te mea o ta ratou e tiai ra.—Ioane 16:33.

12. Mea nafea te parau tohu a Iehova i roto i te Apokalupo 21:7 e tupu ai i nia i te nahoa rahi?

12 Te tiaturi atoa ra te mau melo no te nahoa rahi no rotopu i te mau nunaa atoa i teie parau tǎpǔ. E tia atoa ia ratou ia upootia mai e ia tavini ma te haapao maitai i te Atua e ia matara roa mai ratou mai roto mai i te ati rahi. Ei reira ratou e fatu ai i ta ratou tufaa i te fenua nei, oia hoi ‘te basileia haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.’ (Mataio 25:34) Ratou e te tahi atu â mau mamoe a te Fatu e vai ra i nia i te fenua nei o te noaa ia ratou te re i te tamataraa hopea o na tausani matahiti, e piihia ïa ratou e “feia moˈa.” (Apokalupo 20:9) E fanaˈo ratou i te mau taairaa moˈa e au i te tamarii e to ratou Poiete te Atua ra o Iehova, ei mau melo no ta ˈna ra faanahonahoraa i te ao taatoa nei.—Isaia 66:22; Ioane 20:31; Roma 8:21.

13, 14. No te faturaa mai i te mau parau fafau rahi a te Atua, eaha te mau peu e tia ia tatou ia haapae hua roa, e no te aha?

13 A tiai noa ˈi teie oaoaraa rahi, e mea faufaa i teie nei, ia vai mâ noa te mau Ite no Iehova i te mau mea viivii o te ao a Satani. E tia ia ratou ia vai puai noa, e te itoito ma te faaoti papu e e eita ratou e faatia ia umehia ratou e Satani no te amui atu i te feia o ta Iehova e faataa ra na roto i teie mau parau e: “Area ra, te mǎtaˈu noa ra, e te faaroo ore ra, e te feia faufau ra, e te taparahi taata ra, e te faaturi ra, e te tahutahu ra, e te haamori idolo ra, e te feia haavare e hope roa ˈˈe, e tufaa ta ratou tei te roto auahi e te gopheri e ama ra: oia te piti o te pohe ra.” (Apokalupo 21:8) E tia i te feia e hinaaro mau nei i taua tiaturiraa oaoa ra ia haapae roa i te mau peu tei haaviivii i teie amuiraa o te mau mea e vai nei. E tia ia ˈna ia upootia mai, ma te taiva ore noa ˈtu te mau haafifiraa e te mau faahemaraa.—Roma 8:35-39.

14 Noa ˈtu â ïa e te faahua parau ra te amuiraa faaroo kerisetiano e vahine faaipoipo o ˈna na te Mesia, te ite-maitai-hia ra i roto ia ˈna teie mau peu faufau ta Ioane e faataa ra. E haere ïa o ˈna i te haamouraa mure ore e te toea atoa o Babulonia Rahi. (Apokalupo 18:8, 21) Oia atoa, noa ˈtu o vai ra te taata no rotopu i te mau kerisetiano faatavaihia aore ra no rotopu i te nahoa rahi o te rave ra i taua mau mea iino ra, aore ra e faaitoito ra i te reira, e haamouraa mure ore ïa to mua ia ˈna. Mai te peu e e tamau noa o ˈna i taua huru haerea ra, eita ïa o ˈna e fatu i teie mau parau fafau. E i roto i te fenua apî, te taata e tamata noa ˈˈe i te faaô faahou mai i taua mau peu ra e haamou-oioi-hia ïa o ˈna; e haere oia i roto i te piti o te pohe e aita ïa e tia-faahou-raa.—Isaia 65:20.

15. A faahiti na i te tahi mau taata te upootia mai e e mau taata maere mau ratou, e mea na roto i teihea orama e tae roa ˈi te Apokalupo i to ˈna hopea hanahana hau aˈe?

15 Te Arenio o Iesu Mesia e ta ˈna ra vahine faaipoipo aore ra Ierusalema Apî e ta ˈna mau 144 000 melo, e feia maere mau ratou o tei upootia mai. E tano ïa ia tae roa te Apokalupo i to ˈna hopea hanahana i roto i te hoê orama hopea e te maitai hau aˈe no nia ia Ierusalema Apî. Te faataa ra o Ioane i te reira i teie nei.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 302]

I roto i te fenua apî aore ra totaiete apî, e mea oaoa ïa te ohipa na te taatoaraa e mea au atoa hoi te au-hoa-raa