Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tumu parau faahiahia mau o te Bibilia

Te tumu parau faahiahia mau o te Bibilia

Pene 2

Te tumu parau faahiahia mau o te Bibilia

Te tatararaa i te auraa o te mau Papai E mea maoro to te mau parau aro o te buka o te Apokalupo haamaere-noa-raa i te feia aau tae mau e tuatapapa ra i te Bibilia. I te tau maitihia râ e te Atua, e faaitehia taua mau parau moe ra. Mea nafea, i anafea e ia vai ma? O te varua anaˈe ïa o te Atua te nehenehe e horoa mai i te auraa ia fatata noa anaˈe mai te tau tapaohia. (Apokalupo 1:3) E faaitehia teie mau parau moe i te mau tavini itoito mau o te Atua e vai ra i te fenua nei, ia itoitohia ratou no te faaiteraa ˈtu i ta ˈna mau haavaraa. (Hiˈo Mataio 13:10, 11) Aita matou e haapapu nei e e ore roa te mau faataaraa e horoahia ra i roto i teie nei buka e hape rii noa ˈˈe. Mai ia Iosepha, i te tau tahito ra, te na ô nei matou e: “E ere anei no ô mai i te Atua ra te ite i te taoto nei?” (Genese 40:8) Te tiaturi papu nei râ matou e e ua au maite te mau faataaraa e horoahia ra i ǒ nei e te taatoaraa o te Bibilia, ma te faaiteraa e mea nafea te parau tohu a te Atua i te tupuraa ma te maere mau i roto i te mau ohipa e itehia ra i te ao nei i roto i to tatou nei anotau riaria mau.

1. Eaha te opuaraa rahi a Iehova?

 TE NA ô ra te hoê parau paari o te Bibilia e: “E mea maitai aˈe te hopea ra i te matamehai ra.” (Koheleta 7:8) Na te buka o te Apokalupo e faataa ra i te tuhaa hopea roa o te opuaraa rahi a Iehova, maoti ra te faahanahanaraa i to ˈna ra iˈoa i mua i te mau mea atoa i poietehia. Mai ta te Atua i faahiti pinepine na roto i te arai o te hoê o ta ˈna peropheta i tahito ra: “E ite hoi ratou e: O vau o Iehova.”—Ezekiela 25:17; 38:23.

2. Eaha te ite faahiahia mau ta te Apokalupo e te tahi atu â mau buka tahito bibilia e horoa maira?

2 I te mea e, te faaite ra te Apokalupo i te hopea hinuhinu o te mau mea, te faataa atoa ra te tahi mau buka tahito o te Bibilia i to ratou haamataraa. Na roto i te hiˈopoaraa i taua mau papai ra, i reira tatou e ite ai eaha te mau tumu parau e tia ia faatitiaifarohia e e maramarama ai tatou i te taatoaraa o te mau opuaraa a te Atua. Auê ïa i te oaoa e! E turai atoa te reira ia tatou ia ohipa, e ia ite tatou i te oraraa oaoa no a muri atu e vai ra i mua i te huitaata nei. (Salamo 145:16, 20) I teie nei, e mea tano ïa ia tuatapapa tatou i te parau no te tupuraa o te mau ohipa atoa e no te tumu parau o te Bibilia taatoa, eiaha ia moehia ia tatou, a tahi, te tumu parau faufaa e vai ra i teie nei mahana i mua i te huitaata nei, a piti, te opuaraa maramarama a te Atua ia faatitiaifarohia ïa taua tumu parau ra.

3. Na teihea parau tohu a te buka Genese e horoa ra i te tumu parau o te Bibilia, e tae noa atoa ˈtu i to te Apokalupo?

3 Te faaite ra te Genese, te buka matamua o te Bibilia i te mau mea i tupu “i te matamua ra” e te faataa ra oia i te mau mea i poietehia e te Atua e tae noa ˈtu i te hopea faahiahia mau o ta ˈna poieteraa i te fenua nei, oia hoi te taata. E te faahiti atoa ra oia i te parau tohu matamua ta te Atua iho i parau i roto i te ô ra i Edene, tau 6 000 matahiti i teie nei. No oti noa ˈtura te hoê ophi i te haavare ia Eva, te vahine matamua, ume ihora oia ia Adamu, ta ˈna tane, ia tahoê mai oia ia ˈna no te ofatiraa i te ture a Iehova, na roto i te amuraa “i to te raau e ite ai i te maitai e te ino.” I to ˈna haavaraa i na taata hara toopiti ra, ua parau te Atua i te ophi e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 1:1; 2:17; 3:1-6, 14, 15) Na teie ïa parau tohu e horoa ra i te tumu parau rahi o te Bibilia e tae noa atoa ˈtu i to te Apokalupo.

4. (a) I muri noa iho i to te Atua horoaraa ˈtu i te parau tohu matamua, eaha ïa te ohipa i tupu mai i nia i to tatou nau metua matamua? (b) Eaha te mau uiraa e tia ˈi ia anihia no nia i teie parau tohu, e no te aha e tia ia tatou ia ite atu i te pahonoraa?

4 I muri noa iho i to ˈna horoaraa i teie parau tohu, ua tiavaru atura te Atua i to tatou nau metua matamua i rapae i te ô i Edene. Eita ïa raua e nehenehe faahou e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso. I teie nei râ, e ora ïa raua i rapae au i te ô i nia i te hoê fenua faaineine-ore-hia. No te mea ua faautuahia raua i te utua pohe, e fanau mai ïa raua i te mau tamarii hara. (Genese 3:23 e tae atu i te 4:1; Roma 5:12) Eaha ïa te auraa o teie parau tohu i faaitehia i roto i te ô i Edene? No vai ma ïa teie parau? Nafea te reira i te taairaahia i te Apokalupo? Eaha ïa te poroi e vai ra i roto, no tatou nei, i teie nei mahana? Ia ore tatou ia roohia i te mau faahopearaa ati mau o tei aratai ia Iehova ia horoa i teie parau tohu, e mea faufaa mau ïa no tatou ia ite i te pahonoraa i taua mau uiraa ra.

Te mau taata rarahi no taua parau faaau ra

5. I to te Ophi haavareraa ˈtu ia Eva, eaha ïa tei tupu mai no te tiaraa mana arii o te Atua e no to ˈna ra iˈoa, e mea nafea teie ohipa e faatitiaifarohia e te Atua?

5 Ua horoahia ˈtu te parau tohu o te Genese 3:15 na te ophi tei haavare ia Eva i to ˈna faaiteraa e eita o ˈna e pohe no to ˈna faaroo ore, e tiamâ mai râ oia, e e riro mai o ˈna ei ruahine. Ua faariro ihora te ophi ia Iehova ei haavare e ua horoa oia i te manaˈo e e nehenehe te mau taata e haamaitai i to ratou oraraa na roto i te faarueraa i te faatereraa mana hope a te Atua. (Genese 3:1-5) Patoihia ˈtura te tiaraa mana arii o Iehova e ua faainohia to ˈna ra iˈoa hanahana. Te faataa ra te buka o te Apokalupo e mea nafea te Haava parau-tia ra o Iehova ia faatia i to ˈna tiaraa mana arii e ia faahanahana i to ˈna ra iˈoa na roto i te arai o te Basileia o to ˈna ra Tamaiti, ia Iesu Mesia.—Apokalupo 12:10; 14:7.

6. Mea nafea te Apokalupo i te faaiteraa e o vai te mea poietehia tei paraparau atu ia Eva na roto i te arai o te ophi?

6 Ua faaau-noa-hia ra anei te parau ra “ophi” i te animala anaˈe iho? Aita roa ˈtu! Te faaite ra te Apokalupo ia tatou nei e o te hoê ïa mea ino mau poietehia i te pae varua tei paraparau na roto i te arai o teie ophi. Maoti ra ïa o te “teni rahi . . . , o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei,” e tei “haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari.”—Apokalupo 12:9; Korinetia 2, 11:3.

7. Na te aha e faataa ra e e vahine pae varua te vahine o te Genese 3:15?

7 E i muri iho, te faahiti ra te Genese 3:15 i te hoê “vahine.” O Eva anei râ? Ua manaˈo paha Eva e o o ˈna tera. (Hiˈo Genese 4:1) Ua hope râ teie au ore tamau i rotopu ia Eva e o Satani i to Eva poheraa, ua hau atu i te 5 000 matahiti i teie nei. Hau atu â, e varua itea-ore-hia i te mata taata nei te Ophi, o ta Iehova i paraparau atu, e mea tano atoa ïa ia manaˈohia e e no te pae varua atoa ïa te vahine. O ta te Apokalupo 12:1, 2 e haapapu ra i to ˈna faataaraa e teie vahine taipe o te faanahonahoraa ïa a Iehova i nia i te raˈi o te mau mea poietehia i te pae varua.—Hiˈo atoa Isaia 54:1, 5, 13.

Na huaai e piti e patoi ra te tahi i te tahi

8. No te aha e tia ˈi ia tatou ia anaanatae mau i tei parauhia ˈtu i na huaai toopiti nei?

8 Te ite-atoa-hia ra i roto i te Genese 3:15 e piti na huaai. E tia ia tatou ia anaanatae i te reira, no te mea ua taaihia te reira i te tumu parau rahi no nia i te mana arii parau-tia i nia i te fenua nei. E no tatou paatoa hoi taua tumu parau ra, te feia apî aore te feia ruhiruhia. Te turu ra anei tatou i teihea o taua na huaai ra?

9. O vai ma ïa to roto i te huaai a te Ophi?

9 A tahi, te vai ra te huaai aore ra te mau tamarii a te Ophi. O vai ma ïa? Mea papu e o te tahi ïa o te mau mea poietehia i te pae varua tei tahoê atu ia Satani i roto i ta ˈna orureraa hau e i te pae hopea ‘ua huri-atoa-hia [ratou] i rapae’ i pihai iho i te fenua nei. (Apokalupo 12:9) I te mea hoi e, e o Satani, aore ra Belezebuba, te “raatira o te mau demoni,” e mea papu ïa e o ratou tei riro mai ei melo no ta ˈna faanahonahoraa ite-mata-ore-hia.—Mareko 3:22; Ephesia 6:12.

10. Mea nafea te Bibilia i te faaiteraa mai e o vai ma te tahi atu â mau melo o te huaai a Satani?

10 Ua parau atoa o Iesu i te mau raatira faaroo ati Iuda no to ˈna ra tau: “O te diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra.” (Ioane 8:44) I to ratou patoiraa ˈtu i te Tamaiti a te Atua, ua haapapu atoa maira teie mau raatira faaroo e e mau tamarii ratou na Satani. Riro maira ratou ei tuhaa no te huaai a Satani, i to ratou taviniraa ˈtu ia ˈna mai to ratou metua ra te huru. E rave rahi atu â mau taata i te roaraa o te Aamu o tei faaau atoa ia ratou i teie huaai na roto i te raveraa i to Satani ra hinaaro, e na roto iho â ra i te patoiraa i te mau pǐpǐ a Iesu e te hamani-ino-raa ia ratou. E nehenehe ïa e parauhia no taua mau taata ra na nia i to ratou tiaraa pǔpǔ, e ua riro ratou ei tuhaa no te faanahonahoraa ite-mata-hia a Satani i nia i te fenua nei.—Hiˈo Ioane 15:20; 16:33; 17:15.

Ua itehia mai te Huaai a te vahine

11. I te roaraa o te mau senekele, eaha ta te Atua i faaite mai no nia i te huaai a te vahine?

11 I te pae hopea, te faahiti ra te parau tohu o te Genese 3:15 i te huaai a te vahine. I te taime Satani i haamau ai i ta ˈna ra huaai, te faaineine atoa ra o Iehova i ta ˈna ra “vahine,” aore ra faanahonahoraa i nia i te raˈi tei faaauhia i te hoê vahine faaipoipo, ia fanau mai oia i te hoê huaai. I te roaraa fatata e 4 000 matahiti, ua faaite riirii mai o Iehova i te feia faaroo e mǎtaˈu ra ia ˈna i te mau haamaramaramaraa no nia i te haereraa mai o te huaai. (Isaia 46:9, 10) Ua nehenehe ïa ia Aberahama, Isaaka, Iakoba e te tahi atu â e tiaturi i te parau tǎpǔ e, no roto mai ia ratou ra te huaai. (Genese 22:15-18; 26:4; 28:14) Mea pinepine hoi to Satani e ta ˈna ra mau taata i te hamani ino i taua mau huru tavini a Iehova ra no to ratou hoi faaroo aueue ore.—Hebera 11:1, 2, 32-38.

12. (a) I anafea te taeraa mai te taata rahi o te huaai a te vahine, e eaha te ohipa e haapapu ra i to ˈna taeraa mai? (b) No te aha Iesu i faatavaihia ˈi?

12 I te pae hopea, i te matahiti 29 no to tatou nei tau, ua haere maira te taata tia o Iesu i Ioridana e ua bapetizohia o ˈna. I reira, faafanau maira Iehova ia ˈna i te varua moˈa, i te na ôraa e: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mataio 3:17) Ua itehia ïa i reira e o Iesu tei tonohia mai mai roto mai i te faanahonahoraa varua a te Atua e vai ra i nia i te mau raˈi. Ua faatavai-atoa-hia o ˈna ei Arii no te Basileia i nia i te raˈi no a muri aˈe, no te haamau-faahou-raa i te faatereraa i nia i te fenua nei na nia râ i te iˈoa o Iehova, e ia hoê aˈe faatitiaifaroraa i te tumu parau no te faatereraa e aore ra no te mana arii o te Atua. (Apokalupo 11:15) O Iesu ïa te Taata rahi o te huaai a te vahine, te Mesia tei faaite-atea-hia mai.—Hiˈo Galatia 3:16; Daniela 9:25.

13, 14. (a) No te aha ra e eita tatou e maere i te mea e e aita i taotiahia te huaai a te vahine i te hoê anaˈe iho taata rahi? (b) E hia mau taata no rotopu i te mau taata nei ta te Atua i maiti ia riro mai ratou ei melo no te piti o te tuhaa o te huaai, e ua faatupu ratou i teihea huru faanahonahoraa? (c) O vai ma tei tahoê atoa ˈtu i te huaai?

13 Hoê anaˈe iho ïa taata rahi to te huaai a te vahine? Eaha hoi te parau no te huaai a Satani? Te faaite ra te Bibilia e te vai ra i roto i te huaai a Satani e rave rahi mau melahi iino e mau taata faatura ore i te Atua. Eita ïa tatou e maere ia ite e ua opua te Atua e maiti i rotopu i te mau taata 144 000 taata haapao maitai e o ta ˈna hoi e faariro mai ei mau arii tahuˈa i pihai iho ia Iesu Mesia, te Huaai mesia. Te faahiti ra te Apokalupo i taua manaˈo ra i to ˈna parauraa e, no to ˈna riri rahi i te faanahonahoraa e aore ra vahine a te Atua, “haere atura [te Diabolo] e tamaˈi atu i te toea o to ˈna ra huaai.”—Apokalupo 12:17; 14:1-4.

14 I roto i te Bibilia, ua faarirohia te mau kerisetiano faatavaihia ei mau taeae no Iesu; e no reira, hoê â ïa to ratou Metua e hoê atoa ïa to ratou metua vahine. (Hebera 2:11) O te Atua ïa o Iehova to ratou Metua. E to ratou metua vahine o “te vahine” ïa a te Atua, ta ˈna ra vahine faaipoipo aore ra faanahonahoraa i nia i te raˈi. O ratou ïa te piti o te tuhaa o te huaai, e o te Mesia te tuhaa matamua. Te amuiraa o teie mau kerisetiano o tei faafanauhia mai e te varua o te reira ïa te faanahonahoraa ite-mata-hia a te Atua, e ohipa nei i raro aˈe i te aratairaa a ta ˈna vahine faaipoipo aore ra faanahonahoraa i nia i te raˈi, i reira hoi ratou e tahoê atu ai i te Mesia i muri iho i to ratou tia-faahou-raa. (Roma 8:14-17; Galatia 3:16, 29) E noa ˈtu e e ere ratou no roto mai i te huaai, ua tahoê atoa mai te mau milioni mau mamoe ê atu no roto mai i te mau nunaa atoa no te rave-amui-raa i te ohipa e te faanahonahoraa a te Atua i nia i te fenua nei. O oe atoa anei te hoê o taua mau mamoe ê atu? Mai te peu e e, te vai ra ïa te hoê tiaturiraa faahiahia mau i mua ia oe maori ra te oraraa e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei.—Ioane 10:16; 17:1-3.

Te parareraa te au ore e te riri

15. (a) A faataa mai na e mea nafea te huaai a Satani i te parareraa i rotopu i te mau taata e i rotopu i te mau melahi? (b) I te diluvi i te tau o Noa, eaha ïa tei tupu mai i nia iho i te huaai a Satani?

15 Ua itehia i te omuaraa iho o te Aamu o te huitaata nei te huaai a Satani i rotopu i te mau taata. Ei hiˈoraa, ua itehia mai o Kaina, te taata matamua tei fanauhia mai i te fenua nei, “no taua varua ino ra oia, e taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina,” o Abela. (Ioane 1, 3:12) E i muri iho, ua parau o Enoha no nia i te haereraa mai o Iehova “ma te ahuru atoa o te tausani o tana feia moˈa ra, e faautua mai i te taata atoa, e e faaite hoi i te mau paieti ore atoa i roto ia ratou, i ta ratou mau parau paieti ore atoa i ravehia e ratou ra, e te mau parau etaeta atoa o te feia hara paieti ore i parau ia ˈna ra.” (Iuda 14, 15) E hau atu â, ua tahoê atu te mau melahi orure hau ia Satani e ua riro maira ratou ei tuhaa no ta ˈna huaai. E “faarue ihora râ i to ratou parahiraa” i roto i te mau raˈi, e rave maira taua mau melahi ra i te tino taata nei no te faaipoipo i te mau tamahine a te taata nei. Ua fanau maira ratou i te mau tamarii afa taata afa melahi taehae, puai hau aˈe i to te taata nei. E i te mea e, ua î te ao i te haavîraa uˈana e te ino rahi, haamou ihora te Atua i te reira na roto i te diluvi e o te taata haapao maitai anaˈe iho o Noa e ta ˈna ra utuafare tei ora mai. E aita ˈtura ta te mau melahi faaroo ore—i teie nei e demoni ïa ratou i raro aˈe i te faatereraa a Satani—e ravea faahou maoti ra te faarueraa ïa i ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii o tei faautuahia. Ua faarue ihora ratou i to ratou tino e hoˈi atura i nia i te raˈi i reira ratou e tiai atu ai i te haavaraa a te Atua e fatata oioi maira i te tae i nia ia Satani e ta ˈna ra huaai.—Iuda 6; Genese 6:4-12; 7:21-23; Petero 2, 2:4, 5.

16. (a) O vai te taata haavî tei iteahia mai i muri noa iho i te diluvi e mea nafea oia i te faaiteraa mai e e melo o ˈna no te huaai a Satani? (b) Mea nafea to Iehova haapeapearaa ˈtu i te feia tei patu i te pare o Babela?

16 I muri noa iho i te diluvi rahi, ua itehia maira i nia i te fenua nei te hoê taata haavî mau, o Nimeroda to ˈna iˈoa. Te faataa ra te Bibilia ia ˈna mai te hoê “taata rahi haharu hoi oia i mua i te aro o Iehova”—te hoê ïa melo mau no te huaai a Satani. Mai ia Satani atoa ra, ua faaite oia i te hoê huru feruriraa orure hau; patu ihora oia i te oire o Babela aore ra o Babulonia, ma te faatura ore i te opuaraa a Iehova o te hinaaro ra i te mau taata ia parare e ia faaî i te fenua nei. Te pû rahi o Babulonia o te hoê ïa pare teitei roa “ia puta noa ˈtu te upoo i nia i te raˈi ra.” Ua haapeapea ihora te Atua i te opuaraa a taua feia patu ra. Ua faahuru ê ihora oia i to ratou reo e i reira to ˈna “haapurararaa ia ratou i nia i te fenua atoa e ati noa ˈˈe,” ua vaiiho râ oia ia Babulonia ia vai noa.—Genese 9:1; 10:8-12; 11:1-9.

Te itearaahia mai te mau puai politita

17. I te rahiraa mai te taata, eaha te tuhaa viivii mau o te totaiete taata nei tei iteahia mai, e, no reira, eaha te mau hau emepera rarahi tei tia mai?

17 I Babulonia te iteraahia mai te mau tuhaa no te hoê totaiete taata tei tupu i te rahi ma te faatura ore i te mana arii o Iehova. Te hoê i rotopu ia ratou o te ohipa politita ïa. I te maraaraa te rahiraa o te mau taata, ua pee ihora te tahi atu â feia nounou toroa i te hiˈoraa o Nimeroda na roto i te haruraa i te faatereraa. Ua haamata ihora te taata i te faatere i te taata no to ˈna iho ati. (Koheleta 8:9) I te mau mahana o Aberahama, ei hiˈoraa, ua topa ihora Sodoma e Gomora e te mau oire tapiri i roto i te rima o te mau arii no Sinara e te tahi atu â mau fenua atea. (Genese 14:1-4) I te pae hopea, ua haamau te mau taata aravihi mau i te pae no te nuu e i te pae no te faanahonahoraa i te mau mea, i te mau hau emepera rarahi no to ratou iho hanahana e ia onahia mai ratou. Te faahiti ra te Bibilia i te vetahi i rotopu ia ratou: Aiphiti, Asura, Babulonia, Medai-Peresia, Heleni e Roma.

18. (a) Eaha te huru o te nunaa a te Atua i mua i te mau tia politita? (b) Mea nafea te mau mana politita i te riroraa mai i te tahi mau taime ei ravea no te tururaa ˈtu i te mau faufaa a te Atua? (c) Mea nafea te rahiraa o te feia faatere i te iteraahia mai e e tuhaa ratou no te huaai a te Ophi?

18 Ua faatia noa Iehova i taua mau puai politita ra ia vai noa, e e auraroraa taotiahia râ ta ta ˈna mau tavini i horoa ˈtu ia ratou i te mau taime atoa ratou e parahi ai i te fenua e vai ra i raro aˈe i te mana o taua mau puai ra. (Roma 13:1, 2) I te tahi atoa mau taime, ua riro te mau mana politita ei ravea no te tururaa i te tupuraa i te rahi te mau opuaraa a Iehova e aore ra no te parururaa i to ˈna nunaa. (Ezera 1:1-4; 7:12-26; Ohipa 25:11, 12; Apokalupo 12:15, 16) Area râ, ua patoi uˈana e rave rahi mau tia politita i te haamoriraa mau, ma te faaiteraa e e melo ratou no te huaai a te Ophi.—Ioane 1, 5:19.

19. Mea nafea te Apokalupo i te faahohoˈaraa ˈtu i te mau puai o te ao nei?

19 I te rahiraa o te taime, aita te faatereraa a te taata nei i manuïa e ma te ati mau hoi; aita ïa i afai mai i te oaoa no te taata e aita atoa i faatitiaifaro i to ratou mau fifi. Ua faatia noa Iehova i te mau taata ia tamata i te mau huru faatereraa atoa, aita râ oia i farii i te viivii e te faatereraa ino a taua mau hau ra. (Maseli 22:22, 23) Te faahohoˈa ra te Apokalupo i te mau puai haavî o te ao nei i te hoê puaa taehae riaria mau e te teoteo hoi.—Apokalupo 13:1, 2.

Te feia hoo taoˈa nounou

20, 21. O vai ïa te piti o te pǔpǔ tei faaauhia ˈtu i te mau “tapena [tomana]” e te “feia mana” ra o tei riro mai ei tuhaa no te huaai ino mau a Satani, e no te aha?

20 Ma te amui-maite-raa ˈtu i te mau tia politita, ua iteahia mai te feia hoo taoˈa tia ore. Te faaite ra te mau parau i heruhia i Babulonia tahito ra e i taua tau ra e peu matauhia na te taata te mau faaauraa parau i te pae tapi hooraa taoˈa ia onahia ratou na nia râ i te hepohepo o vetahi ê. E tae roa mai i teie mau mahana, te tamau noa nei â te feia hoo o te ao nei i te rave i te ohipa no to ratou iho maitai; i roto e rave rahi mau fenua, e pǔpǔ iti tei onahia, e i te tahi aˈe pae te vai noa nei â te rahiraa o te huiraatira i roto i te veve. I teie piti-ahuru-raa o te senekele, te tau o te mau fare hamaniraa taoˈa, ua ona-roa-hia te feia hoo e te feia hamani taoˈa i to ratou hooraa ˈtu i te mau puai politita te hoê rahiraa mauhaa atomi riaria mau no te haamou, e tae noa ˈtu i te mau haapueraa mauhaa atomi o te nehenehe e haamou i te huitaata nei. E nehenehe ïa e faaauhia teie mau raatira nounou i te pae o te mau fare hamaniraa taoˈa e te tahi atu â mau taata mai ia ratou ra te huru i te mau “tapena [tomana]” e te “feia mana” ra o tei riro mai ei tuhaa no te huaai ino mau a Satani. E tuhaa ïa ratou paatoa no te faanahonahoraa i nia i te fenua o tei au ia faautuahia, ia au i te haavaraa a te Atua e to ˈna ra Mesia.—Apokalupo 19:18.

21 E tia ia amui-atoa-hia i te mau tia politita viivii e te feia hoo taoˈa nounou te toru o te tuhaa o te totaiete taata tei au ia faautuahia i te haavaraa a te Atua. Eaha ïa te reira? E maere mau ïa outou i ta te parau a te Apokalupo e faaite ra no nia i te reira tumu parau.

Babulonia Rahi

22. Eaha te huru haapaoraa tei iteahia mai i Babulonia i tahito ra?

22 E ere noa ïa te paturaahia o Babulonia i tahito ra i te hoê anaˈe iho opuaraa politita. I te mea e, ua haamauhia teie oire ma te patoiraa ˈtu i te mana arii o Iehova, ua amui-atoa-hia ïa te haapaoraa i roto i taua ohipa ra. Te mea mau ra, ua riro maira Babulonia tahito ei pû no te mau faaroo haamori idolo. Te haapii ra ta ˈna mau tahuˈa i te mau haapiiraa e faaino ra i te roo o Iehova, mai te vai-ora-noa-raa o te mea e parauhia ra e nephe taata i muri iho i te poheraa e te vahi mehameha mau no te mau haamauiuiraa mure ore i muri iho i te pohe e faaterehia ra e te mau demoni. Ua faaitoito ratou ia haamorihia te mea i poietehia e te hoê rahiraa atua e mau ruahine. Ua faatia ihora ratou i te mau aai no te faataaraa i te tumu o te fenua e te tumu o te taata, e ua faatupu ratou i te mau oroˈa e te mau tusia faufau mau o te manaˈohia ra e no reira e fanau faarahi ai te mau vahine i te tamarii, e e rahi mai ai te mau auhune e e upootia ˈi ratou i roto i te mau tamaˈi.

23. (a) Eaha ta te mau taata tei purara ê mai Babulonia mai i afai na muri iho ia ratou, e eaha te mau faahopearaa tei itehia mai? (b) Eaha te iˈoa ta te Apokalupo e horoa ra no te faataa i te hau emepera o te mau haapaoraa hape o te ao nei? (c) Ua tamau noa te haapaoraa hape i te aro atu i te aha?

23 I to te mau pǔpǔ reo taa ê purararaa ˈtu mai Babulonia mai e ati noa ˈˈe te fenua nei, ua afai ïa ratou i te haapaoraa babulonia na muri iho ia ratou. Mea na reira te mau oroˈa e te mau tiaturiraa e au i to Babulonia i tahito ra, te parareraa i rotopu i te mau taata matamua e faaea ra i Europa, i Afirika, i Marite, i Asia iti e te mau Miti i te pae Apatoa, e te vai noa nei â te rahiraa o taua mau tiaturiraa ra e tae roa mai i teie nei mau mahana. Ua tano ïa te Apokalupo i te faaauraa ˈtu i te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao taatoa nei, i te hoê oire, oia hoi ia Babulonia Rahi. (Apokalupo pene 17 e te pene 18) I te mau vahi atoa te reira oia, ua faatupu mai te haapaoraa hape i te autahuˈaraa haavî, te mau peu varua ino, te pouri e te taiata. Riro maira oia ei mauhaa puai i roto i te rima o Satani. Ua tamau noa o Babulonia Rahi i te aro-uˈana-raa ˈtu i te haamoriraa mau a te Arii Mana hope, te Fatu ra o Iehova.

24. (a) Mea nafea te Ophi i te haaparuparuraa ˈtu i “te poro avae” o te huaai a te vahine? (b) No te aha ïa ua riro teie haaparuparuraa ei pepe rii noa i nia i te poro avae o te huaai a te vahine?

24 Te melo ino roa ˈˈe o te huaai o te Ophi, o te feia papai e te mau Pharisea no te haapaoraa ati Iuda i te senekele matamua tei hamani ino i te tia rahi o te huaai a te vahine e ua tae roa ratou i te haapohe ia ˈna. Mea na reira ïa te Ophi i te ‘haaparuparu i te poro avae o te huaai.’ (Genese 3:15; Ioane 8:39-44; Ohipa 3:12, 15) No te aha i faaauhia ˈi te reira i te hoê noa pepe i nia i te poro avae? No te mea ïa, ua pepe rii noa oia e no te hoê taime poto noa i nia i te fenua nei. Aita te reira i vai tamau noa, no te mea ua faatia faahou maira Iehova ia Iesu i te toru o te mahana e ua faateitei oia ia ˈna ma te horoa ˈtu no ˈna te ora i te pae varua.—Ohipa 2:32, 33; Petero 1, 3:18.

25. (a) Mea nafea Iesu, o tei faahanahanahia, i te aroraa ˈtu ia Satani e ta ˈna ra mau melahi? (b) Anafea e mou ai te huaai a Satani i te fenua nei? (c) Eaha ïa te auraa i te mea e e taataahihia “te afii” o te Ophi aore ra Satani e te Huaai a te vahine a te Atua?

25 I teie nei, te tavini nei Iesu Mesia tei faahanahanahia e tei te rima atau o te Atua, e mai reira mai te haava ra oia i te mau enemi o Iehova. Ua aro aˈena o ˈna ia Satani e ta ˈna mau melahi ma te huriraa ˈtu ia ratou mai nia mai i te raˈi e ma te taotiaraa i ta ratou ohipa i te fenua noa—e na te reira ïa e haapapu ra i te rahi o te ati e itehia ra i te XXraa o te senekele. (Apokalupo 12:9, 12) Teie râ, mai tei tohuhia, e haamouhia te huaai a Satani e vai ra i te fenua nei ia faatae anaˈe te Atua i ta ˈna haavaraa i nia ia Babulonia Rahi e i nia i te taatoaraa o te mau tuhaa no te faanahonahoraa a Satani e vai ra i nia i te fenua nei. I te pae hopea, e taataahi ïa Iesu Mesia, te Huaai o te vahine a te Atua “i te afii” o Satani, te Ophi paari tahito ra, e i reira e haamou-roa-hia ˈi o ˈna e aita faahou ïa ta ˈna e parau i roto i te mau ohipa a te taata nei.—Roma 16:20.

26. No te aha e mea faufaa mau ia tuatapapa tatou i te parau tohu a te Apokalupo?

26 Mea nafea te reira mau mea atoa e tupu ai? O te reira ïa ta te buka a te Apokalupo e vai ra i roto i te Bibilia e faaite ra na roto ïa i te mau orama e te mau tapao papu maitai e te mau taipe e rave rahi te tahi i muri iho i te tahi. Ma te anaanatae mau, e tuatapapa ïa tatou i teie parau tohu mana. E oaoa mau ïa tatou mai te peu e e faaroo tatou e e haapao tatou i te mau parau a te Apokalupo! Ia na reira anaˈe tatou, e faahanahana ïa tatou i te iˈoa o te Arii Mana hope te Fatu ra o Iehova e e noaa ïa ia tatou te mau haamaitairaa mure ore. Te faaitoito nei matou ia outou ia taio e ia faaohipa outou ma te paari i te mau mea atoa ta outou e haapii ra. O te ora ïa no outou i roto i teie tau ati mau o te aamu o te huitaata nei.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 13]

Te mau faaauraa parau i te pae tapi hooraa na roto i te mau papai otiotihia

Te faahiti ra te buka ra Ancient Near Eastern Texts, tei neneihia e James Pritchard, fatata 300 mau ture tei apapahia e Hammourabi i te tau tuiroo no Babulonia. Te faaite ra te reira e e mea titau-mau-hia te haapae-roa-raa i te eiâ, e mea papu hoi e peu matauhia te reira i te pae tapi hooraa no te reira tau. Teie te hoê hiˈoraa: “Mai te peu e, ua hoo mai te hoê taata e aore ra ua vaiihohia ˈtu ia ˈna ra te moni, te ario, te tîtî tane, te tîtî vahine, te hoê puaatoro, te hoê mamoe, te hoê aseni, e aore ra te hoê noa ˈˈe taoˈa mai te rima mai o te hoê tamaiti na te hoê taata tiamâ e aore ra te hoê tîtî a te tahi taata ê, mai te peu e ua hoo mai oia i te reira e aore ra ua vaiihohia ˈtu ia ˈna ra e aita e taata tei ite atu i te reira ohipa e aita atoa e vai ra te hoê papai no te faaauraa parau, e taata eiâ ïa oia: e taparahi-pohe-hia ïa o ˈna e tia ˈi.”