Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tutava ra ratou ia noaa ia ratou te re

Te tutava ra ratou ia noaa ia ratou te re

Pene 8

Te tutava ra ratou ia noaa ia ratou te re

SEMURINA

1. (a) O vai te amuiraa tei noaa mai i muri iho te poroi no ǒ mai ia Iesu tei faahanahanahia? (b) Na roto i te faataaraa ia ˈna iho ei “matamehai e ei faahopea,” eaha ta Iesu e faahaamanaˈo ra i te mau kerisetiano no teie amuiraa?

 I TEIE nei mahana, te vai ano noa ra te oire tahito o Ephesia. Area râ, te vahi i reira e hopoihia ˈi te piti o te poroi a Iesu, e vahi ïa no te hoê oire oraora maitai. Ua fatata e 55 kilometera te atearaa i te pae apatoerau no te mau huˈahuˈa o te oire no Ephesia te itehia ra te oire turetia Izmir, i teie nei mahana, te vai ra i taua vahi ra te hoê amuiraa itoito mau no te mau Ite no Iehova. O Semurina to reira i te senekele matamua. A haapao maitai i teie nei i teie mau parau a Iesu: “E e papai oe i te parau i te melahi a te ekalesia i Semurina ra; Te na ô maira te matamua e te faahopea, o tei pohe, e te ora nei.” (Apokalupo 2:8) I te na reiraraa te faahaamanaˈo ra Iesu i te mau kerisetiano no Semurina e o oia te taata matamua haapao maitai roa ta Iehova i faahoˈi faahou i te ora i te pae varua e i te pohe-ore-raa, e oia te faahopea o te faatia-faahou-hia mai te reira te huru. O Iesu iho râ te faatia faahou i te taatoaraa o te mau kerisetiano faatavaihia. E mea tano iho â ïa e na ˈna e aˈo i to ˈna mau taeae e tiaturi ra e roaa ia ratou te ora pohe ore i roto i te mau raˈi.

2. No te aha te mau kerisetiano e mahanahana ˈi i teie parau a “tei pohe, e tei ora mai”?

2 Ua horoa Iesu i te hiˈoraa i to ˈna faaoromairaa i te hamani-ino-raa no te parau-tia, e ua noaa ia ˈna te utua e au no ˈna. Ua riro to ˈna haapao maitai e tae roa ˈtu i te pohe e to ˈna tia-faahou-raa ei niu no te tiaturiraa o te mau kerisetiano. (Ohipa 17:31) E i te mea e ‘ua pohe, e te ora nei’ hoi Iesu, te haapapu maitai maira te reira e noa ˈtu eaha te mea o ta tatou e faaoromai no te parau mau, e ere ïa i te mea faufaa ore. Ua riro te tia-faahou-raa o Iesu ei faaitoitoraa rahi mau no te mau kerisetiano atoa, i te taime iho â râ ratou e farerei ai i te ati no to ratou faaroo. Mai te reira atoa anei no oe? I reira ïa e itoito-atoa-hia ˈi oe i teie mau parau a Iesu no te amuiraa no Semurina.

3. (a) Eaha te faaitoitoraa ta Iesu i horoa i te mau kerisetiano no Semurina? (b) I te mea e e feia veve te mau kerisetiano no Semurina, no te aha ïa Iesu i parau ai e “e taoˈa rahi” râ ta ratou?

3 “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe ati, e to oe veve, (e taoˈa rahi râ ta oe,) e ua ite hoi au i te faaino a te feia e parau na e, e ati Iuda ratou, e e ere, o te sunago râ ratou no Satani.” (Apokalupo 2:9) Aita roa ˈtu Iesu e faahapa ra i to ˈna mau taeae no Semurina, te haapoupou nei râ oia ia ratou ma te mahanahana mau. Ua faaoromai ratou e rave rahi mau ati no to ratou faaroo. E feia veve ratou i te pae materia, no to ratou iho â ra haapao maitai. (Hebera 10:34) Tera râ, te haapeapea rahi nei ratou i te mau mea i te pae varua, e ua haapue ratou i te mau taoˈa faufaa i nia i te raˈi, ia au i te aˈoraa a Iesu. (Mataio 6:19, 20) No reira, te Tiai mamoe rahi i manaˈo ai e e “e taoˈa rahi râ” ta ratou.—Hiˈo Iakobo 2:5.

4. Na vai ma i hamani ino uˈana i te mau kerisetiano no Semurina, e eaha ta Iesu i parau no nia i teie mau enemi?

4 Te faaite taa ê maira Iesu e ua farerei te mau kerisetiano no Semurina i te hoê hamani-ino-raa uˈana no ǒ mai i te mau ati Iuda i te pae tino. I te haamataraa, ua patoi uˈana e rave rahi feia turu i te haapaoraa ati iuda ia ore te kerisetianoraa ia haere i te rahi. (Ohipa 13:44, 45; 14:19) I teie nei, tau ahuru matahiti noa i muri iho i to Ierusalema toparaa, te tamau noa nei â teie mau ati Iuda no Semurina i te faaite i te hoê â huru feruriraa e to Satani. Eita iho â tatou e maere i te mea e, ua parau Iesu e “sunago râ ratou no Satani”! *

5. Eaha te mau tamataraa e vai ra i mua i te mau kerisetiano no Semurina?

5 I mua i teie huru riri rahi, ua mahanahana te mau kerisetiano no Semurina i teie mau parau a Iesu e: “Eiaha oe e mǎtaˈu i te mau mea atoa e roohia mai ai oe ra: Inaha, e huri te diabolo i te tahi pae o OUTOU i roto i te tapearaa, ei tamataraa ia OUTOU; e rui ahuru OUTOU i te poheraa: mau papu râ oe e tae noa ˈtu i te pohe, e na ˈu e horoa ˈtu i te korona ora no oe.” (Apokalupo 2:10) E toru taime to Iesu faahitiraa i ǒ nei i te parau heleni “outou,” ei haapapuraa e e tano ta ˈna mau parau no te taatoaraa o te amuiraa. Eita roa ˈtu Iesu e nehenehe e parau e ua fatata te mau ati o te mau kerisetiano no Semurina i te hope. E tamau â te vetahi i rotopu ia ratou i te hamani-ino-hia e te hurihia i roto i te fare tapearaa. E farerei teie mau kerisetiano i te ati “e rui ahuru.” Te faahohoˈa ra te numera ahuru i te taataoraa aore ra te îraa ia au i te mau ohipa i te fenua nei. Teie nei mau kerisetiano haapao maitai e te taoˈa rahi i te pae varua, e tamata-atoa-hia ïa ratou i roto i to ratou tino e ma te faahope roa.

6. (a) No te aha eiaha roa ˈtu te mau kerisetiano no Semurina ia mǎtaˈu? (b) Mea nafea to Iesu faaotiraa i ta ˈna poroi i te amuiraa no Semurina?

6 Eiaha râ te mau kerisetiano no Semurina ia mǎtaˈu, eiaha atoa ratou e rave i te hoê noa ˈˈe ohipa no te haamamu i to ratou haava manaˈo. Ia tapea maite râ ratou e tae noa ˈtu i te hopea, e horoahia ˈtu no ratou “te korona ora” o te pohe ore i nia i te mau raˈi ei haamaitairaa no ratou. (Korinetia 1, 9:25; Timoteo 2, 4:6-8) Ua faariro te aposetolo Paulo i teie haamaitairaa taoˈa rahi ei mea faufaa hau aˈe i te mau mea atoa, e tae noa ˈtu i to ˈna iho ora i nia i te fenua nei. (Philipi 3:8) Mea papu, e hoê â ïa manaˈo to te feia haapao maitai no Semurina. Ua faaoti ihora Iesu i ta ˈna poroi i te na ôraa e: “E tariˈa to ˈna ra, a faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau ekalesia ra. O te riro ia ˈna te re ra, e ore roa oia e ino i te piti o te pohe.” (Apokalupo 2:11) I te taata tei noaa te re, e horoahia ïa no ˈna te ora pohe ore i nia i te raˈi e aita hoi to te pohe e mana faahou i reira.—Korinetia 1, 15:53, 54.

“E rui ahuru outou i te poheraa”

7, 8. Mai te amuiraa no Semurina, mea nafea te amuiraa kerisetiano i ‘te tamatahia ma te faahope roa’ i te matahiti 1918 ra?

7 Mai te mau kerisetiano no Semurina, i teie nei mahana, ua ‘tamatahia’ e te tamau noa nei â te pǔpǔ a Ioane e to ratou mau hoa i te ‘tamatahia ma te faahope roa.’ Na to ratou haapao maitai i roto i te ati e haapapu ra e e nunaa ratou no te Atua. (Mareko 13:9, 10) I muri iti noa iho i te haamataraa o te mahana o te Fatu, ua tamahanahana mau te poroi ta Iesu i faatae i te mau kerisetiano no Semurina i te pǔpǔ iti o te nunaa a Iehova no te mau nunaa atoa. (Apokalupo 1:10) Mai te matahiti 1879 mai â, ua rave mai teie mau kerisetiano i te mau taoˈa i te pae varua e vai ra i roto i te Parau a te Atua e ua opere ratou i te reira i to ratou mau taata-tupu. I roto râ i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua farerei ratou i te hoê patoiraa uˈana e te riri rahi, a tahi, no te mea aita ratou i riro i te hinaaro uˈana o te tamaˈi, a piti, ua faaite tahaa noa ratou ma te mǎtaˈu ore i te mau hape a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua tupu roa i te rahi te hamani-ino-raa o ta ratou i faaruru atu no ǒ mai i te vetahi mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te matahiti 1918 ra e e nehenehe e faaauhia te reira i ta te mau kerisetiano no Semurina i faaoromai no ǒ mai i te pǔpǔ ati iuda no taua oire ra.

8 Ua parare te hamani-ino-raa i te Etats-Unis taatoa e ua rahi roa ˈtu â i te tapearaahia te peretiteni apî no te Taiete Watch Tower, Joseph Rutherford, e to ˈna mau hoa rave ohipa e hitu i te 22 no tiunu 1918 ra, te rahiraa i rotopu ia ratou ua horoahia te utua e 20 matahiti tapearaa. E ua tuuhia ˈtura ratou e iva avaˈe i muri iho, ia vaiihohia râ te tahi tuhaa moni no te reira. I te 14 no me 1919 ra, ua faaore roa te haavaraa teitei i te mau faahaparaa tano ore; ua itehia mai 125 mau ohipa tano ore i roto i te haavaraa. Te taata haava o Manton, katolika roma e Chevalier de l’Ordre de Saint Grégoire le Grand, i te matahiti 1918 ra, aita oia i farii ia aufauhia te tahi tuhaa moni no teie mau kerisetiano, i te matahiti 1939 râ, o oia iho ïa tei faautuahia e piti matahiti i roto i te fare tapearaa e ua titauhia ia aufau o ˈna te hoê tino moni 10 000 dala marite no te mea e ono taime to ˈna aniraa e to ˈna fariiraa ia petahia o ˈna.

9. Eaha ta Hitler ohipa i rave i nia i te mau Ite no Iehova i Helemani nazi, e eaha te huru o te upoo faatere haapaoraa?

9 I Helemani nazi, ua opani etaeta roa o Hitler i te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova. I te roaraa o te mau matahiti, ua tapeahia te mau tausani mau Ite e ua rave-ino-hia ratou i roto i te mau aua hamani-ino-raa i reira e rave rahi tei pohe, e te mau hanere mau taurearea o tei patoi i te faaô ia ratou i roto i te nuu a Hitler, ua taparahi-pohe-hia ïa. Area râ, te upoo faatere haapaoraa, te turu ra ïa oia i ta ratou mau faaotiraa, mai te itehia i roto i teie mau parau a te hoê perepitero katolika tei neneihia i roto i te hoê vea Te Eˈa helemani no te 29 no me 1938. Teie te vetahi o ta ˈna mau parau: “I teie nei, te vai ra te hoê fenua i reira ua opani-etaeta-roa-hia te pǔpǔ faaroo o te mau faahua taata haapii i te Bibilia [mau Ite no Iehova]. O te fenua Helemani ïa! . . . I to Adolph Hitler haruraa i te faatereraa e i to te tino o te mau arii epikopo katolika helemani faatae-faahou-raa i teie aniraa ia ˈna, ua pahono mai te Führer: ‘E mau taata faatupu peapea teie mau Taata Haapii i te Bibilia. . . . Te manaˈo nei au e e mau taata haavare ratou e eita roa ˈtu vau e faatia ia faainohia te mau katolika helemani e teie taata haava marite o Rutherford. Te faaore nei au i Helemani [te mau Ite no Iehova].’” E te na ô faahou nei teie perepitero e: “Huro!”

10. (a) I te roaraa o te mahana o te Fatu ra, eaha te hamani-ino-raa ta te mau Ite no Iehova i faaruru atu? (b) Mea pinepine eaha te hopea o teie mau hororaa i mua i te haavaraa tei ravehia e te mau kerisetiano no te tiamâraa o te haapaoraa?

10 I te roaraa o te mahana o te Fatu ra, aita te Ophi e ta ˈna huaai i faaea i te aro atu i te mau kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa. E rave rahi i rotopu ia ratou tei tapeahia i roto i te fare tapearaa e te hamani-ino-hia ra ma te uˈana hoi. (Apokalupo 12:17) Te tamau noa nei â teie mau enemi i te ‘hamani ino [na roto i te arai o] te ture ra,’ area te nunaa a Iehova te parau onoono nei ïa e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Salamo 94:20; Ohipa 5:29) I te matahiti 1954, ua nenei te vea Te Pare Tiairaa i teie parau: “I te roaraa o na maha ahuru matahiti i mahemo aˈenei, ua hau atu i te hitu ahuru mau fenua tei rave i te mau faaotiraa no te patoi i te mau ite e no te hamani-ino-raa ia ratou.” I te mau vahi i reira e nehenehe ratou e titau i te tiamâraa o te haapaoraa i mua i te mau tiribuna, ua na reira ïa ratou, e ua manuïa ratou i roto i te tahi mau fenua. I roto noa i te Fare haavaraa teitei o te mau Etats-Unis, ua noaa i te mau Ite no Iehova e 23 re.

11. Eaha te parau tohu a Iesu no nia i te tapao o to ˈna taeraa mai tei tupu i nia i te mau Ite no Iehova i te mahana o te Fatu ra?

11 Aita roa ˈtu e vai ra te hoê noa ˈˈe pǔpǔ ê atu o tei auraro maite ia Iesu i ta ˈna faaueraa ia faahoˈi i te mau mea a Kaisara ra ia Kaisara ra. (Luka 20:25; Roma 13:1, 7) Area râ, aita e vai ra te tahi atu â pǔpǔ o tei haruhia to ratou mau melo no te tuuraa ˈtu i roto i te fare auri i roto i te mau fenua e rave rahi e ta ratou faatereraa e rave rau, e te tamau noa nei â teie ohipa e tae roa mai i teie nei tau, i Marite, i Europa, i Afirika e aore ra i Asia. Te vai ra teie nei mau parau i roto i te parau tohu rahi ta Iesu i horoa no nia i te tapao o to ˈna taeraa mai: “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mataio 24:3, 9) Ua tupu mau â te reira i nia i te mau kerisetiano Ite no Iehova i te mahana o te Fatu ra.

12. Mea nafea te pǔpǔ a Ioane i te faaitoitoraa i te nunaa a te Atua no nia i te hamani-ino-raa ta ratou i farerei?

12 No te faaitoitoraa i te nunaa o te Atua i mua i te mau ati, ua tamau noa te pǔpǔ a Ioane i te faahaamanaˈo i te tuhaa faufaa no te mau parau ta Iesu i faatae i te mau kerisetiano no Semurina. Ei hiˈoraa, i te haamataraa te hamani-ino-raa nazi, i roto i te mau matahiti 1933 e 1934, ua nenei Te Pare Tiairaa i te mau tumu parau mai teie te huru “Eiaha roa e mǎtaˈu,” tei haamauhia i nia i te Mataio 10:26-33, “Te umu auahi,” tei haamauhia i nia i te Daniela 3:17, 18 e “Te vaha o te mau liona,” tei haamauhia i nia i te Daniela 6:22. I te roaraa o te mau matahiti 80, i reira te mau Ite no Iehova te faarururaa i te mau hamani-ino-raa uˈana i roto hau atu i te 40 fenua, ua faaitoito Te Pare Tiairaa i te nunaa o te Atua na roto i te arai o te mau tumu parau mai teie te huru “Hamani-ino-hia, mea oaoa râ!” e “Te faaruru nei te mau kerisetiano i te hamani-ino-raa.” *

13. Mai te mau kerisetiano no Semurina, no te aha aita te mau Ite no Iehova i mǎtaˈu i te hamani-ino-raa?

13 E rui ahuru taipe to te mau Ite no Iehova farerei-mau-raa i te hamani-ino-raa i te pae tino e te vetahi atu â mau tamataraa. Mai te mau kerisetiano no Semurina, o tei ore i mǎtaˈu, eiaha ïa te hoê noa ˈˈe i rotopu ia tatou ia mǎtaˈu i te iteraa e te haere roa ˈtura te fifi i te inoraa i nia i te fenua nei. E ineine noa ïa tatou i te faaoromai i te mauiui e te fariiraa i te ‘haruraa i ta [tatou] taoˈa ma te oaoa.’ (Hebera 10:32-34) Na roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua e na roto i te faariroraa i te reira ei ohipa iho â na tatou, e ineine ïa tatou no te mau-papu-raa i roto i te faaroo. Ia tiaturi mau tatou e e nehenehe Iehova e tauturu mai ia tatou e e tauturu iho â o ˈna ia tatou ia tapea i to tatou haapao maitai. ‘E huri i to [tatou] ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia [tatou].’—Petero 1, 5:6-11.

[Nota i raro i te api]

^ Tau 60 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Ioane, ua tutuihia Polycarpe, e 86 matahiti to ˈna, i te auahi i Semurina no te mea aita oia i faarue ia Iesu. I roto Te Taparahiraahia o Polycarpe no to ˈna faaroo, te hoê buka o te manaˈohia ra e ua papaihia i te tau a tupu ai te reira ohipa, te parauhia ra e e i te taime a ohihia ˈi te vahie no te tutuiraa i te auahi, “mea itoito roa te mau ati Iuda, mai tei matauhia iho â, i te tautururaa i te reira ohipa”—e noa ˈtu e ua tupu teie taparahiraa i te hoê mahana “sabati rahi.”

^ Hiˈo i Te Pare Tiairaa no te 15 no febuare 1934, no te 1 no tenuare 1935, no te 1 no mati 1935, no te 1 no atete 1983 (na roto i te reo farani).

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 39]

I te maororaa e pae ahuru mau matahiti, ua faaite te mau taata tuatapapa i te aamu i te haapao maitai o te mau Ite no Iehova helemani i raro aˈe i te faatereraa nazi. Te parau nei te buka Mothers in the Fatherland a Claudia Koonz, vahine papai aamu, tei neneihia i te matahiti 1986, i teie nei mau parau: “Ua nehenehe i te rahiraa o te mau Helemani e ere i te nazi i te imiraa i te hoê ravea no te vai-ora-raa i raro aˈe i te hoê faatereraa o ta ratou i au ore. . . . I te tahi aˈe pae, na nia i te numera e te mau manaˈo, te vai ra 20 000 mau Ite no Iehova, e ua fatata te taatoaraa i rotopu ia ratou, o tei patoi uˈana i te auraroraa i te hau nazi, noa ˈtu eaha te huru. . . . Na ta ratou haapaoraa i faaitoito i teie pǔpǔ patoi tahoê maitai. Mai te haamataraa mai iho â, aita te mau Ite no Iehova i rave amui i te ohipa e te hau nazi noa ˈtu eaha te huru ohipa. E noa ˈtu e ua faaore te Gestapo i ta ratou pû rahi i te matahiti 1933 e ua opani i te pǔpǔ faaroo i te matahiti 1935, ua haere roa ratou i te oreraa e parau e: ‘Heil Hitler.’ Ua fatata te afaraa o te mau Ite no Iehova (te mau tane iho â râ) tei haponohia i roto i te mau aua hamani-ino-raa, e ua taparahi-pohe-hia hoê tausani e hoê tausani tei pohe i rotopu i te mau matahiti 1933 e tae atu i te matahiti 1945. . . . Ua faaroo te mau katolika e te mau porotetani i te mau faaitoitoraa a ta ratou mau upoo faatere haapaoraa no te rave-amui-raa i te ohipa e o Hitler. Mai te peu râ, ua patoi vetahi i rotopu ia ratou, e mea na roto ïa i te auraro-ore-raa i te mau faaueraa a te Ekalesia e a te Hau.”