Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faataahia te auraa o te hoê parau aro riaria mau

Ua faataahia te auraa o te hoê parau aro riaria mau

Pene 34

Ua faataahia te auraa o te hoê parau aro riaria mau

1. (a) Eaha te huru o Ioane i to ˈna iteraa i te vahine faaturi rahi e parahi ra i nia iho i te puaa? (b) Eaha te huru o te pǔpǔ o Ioane i teie nei mahana i to ratou iteraa i te mau ohipa i te faatupuraa i te orama o te mau mea i tohuhia?

 MAI te aha te huru o Ioane i to ˈna iteraa ˈtu i te vahine faaturi rahi e te puaa riaria mau ta ˈna e parahi ra i nia iho? Teie ta ˈna parau: “Maere atura vau i taua iteraa no ˈu ia ˈna ra, e maere rahi to ˈu.” (Apokalupo 17:6b) Eita teie huru hohoˈa e ô noa mai i roto i te feruriraa o te taata. Area râ, i roto i te hoê medebara, teie mau te hoê vahine faaturi faufau i te parahiraa i nia iho i te hoê puaa taehae uteute! (Apokalupo 17:3) E maere rahi atoa to te pǔpǔ a Ioane i teie nei mahana i te iteraa ˈtu i te tereraa o te mau ohipa e faatupu ra i te orama o te mau mea i tohu-atea-hia mai. Ahiri e nehenehe to te ao nei e hiˈo i taua orama ra, e pii hua ïa te taatoaraa e: ‘Eita tatou e nehenehe e tiaturi te reira!’ e e parau faahou â te mau faatere iho e: ‘Aita te reira i manaˈohia!’ I teie râ senekele piti ahuru, ua riro teie orama ei ohipa mau ma te maere hoi. Ua ohipa aˈena te nunaa o te Atua, ma te faahiahia mau, i roto i te tupuraa o teie orama, e na te reira e haapapu ia ratou e e tamau noa te parau tohu i te tupu e tae noa ˈtu i to ˈna tatararaa hopea maere mau.

2. (a) I mua i te maere rahi o Ioane, eaha ïa ta te melahi i parau atu ia ˈna? (b) Eaha tei faaitehia ˈtu i te pǔpǔ a Ioane? Mai te aha te huru?

2 Ua ite te melahi i te maere rahi o Ioane. Ua na ô faahou maira Ioane e: “Ua parau maira taua melahi ra ia ˈu, Eaha oe i maere ai? na ˈu e faaite atu ia oe i te parau moe o teie nei vahine, e no te puaa e afai ia ˈna ra, no ˈna na omii e hitu nei e na tara auahuru nei.” (Apokalupo 17:7) A! E faaite mai te melahi i te auraa o teie parau aro i teie nei! Te faataa ra oia ia Ioane, o tei araara roa te mata, i te mau tuhaa taa ê o teie orama e te mau tupuraa maere e fatata ra i te tupu. Mai te reira atoa ïa i to tatou nei mahana; i to ˈna taviniraa i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi, ua faaitehia ˈtu i te pǔpǔ a Ioane, o te vai ara noa ra, te auraa o teie parau tohu. “E ere anei no ô mai i te Atua ra te ite i te taoto nei?” Mai te taata haapao maitai ra o Iosepha, te tiaturi atoa nei tatou i te reira. (Genese 40:8; hiˈo Daniela 2:29, 30.) Mai te huru ra e tei ropu mau te mau tavini o te Atua i teie hautiraa, a haamaramarama noa ˈi Iehova ia ratou no nia i te auraa o te orama e ta ˈna ohipa i nia i to ratou oraraa. (Salamo 25:14) I te taime au, ua haamaramarama oia i to ratou feruriraa ia taa ratou i te parau aro no nia i te vahine e te puaa taehae.—Salamo 32:8.

3, 4. (a) Eaha te oreroraa parau ta te peretiteni o te Taiete i horoa i te matahiti 1942, e ua faaau oia i te puaa taehae uteute i te aha? (b) Eaha te mau parau a te melahi ta te peretiteni ra o Knorr i tatara?

3 I te 18 e tae atu i te 20 no setepa 1942, ua uˈana roa te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua faanaho te mau Ite no Iehova i ta ratou Tairururaa teotaratia o te ao apî. Te oire pu, o Cleveland (Etats-Unis), ua tahoêhia ïa e te niuniu paraparau i hau atu i te 50 oire tei reira atoa te hoê tairururaa, e ua taiohia te rahiraa taata tei tae mai e 129 699. Ua faanahohia te mau tairururaa i roto i te ao atoa e hoê â porotarama, i te mau vahi râ e faatiahia te reira noa ˈtu te tamaˈi. I te reira tau, ua tiaturi e rave rahi tavini o Iehova e e uˈana roa ˈtu te tamaˈi e e hope te reira i Aramagedo, te tamaˈi a te Atua; no reira ua maere roa te taata i te upoo parau o te oreroraa parau, “Te hau—E vai maoro noa ra anei?” Mea nafea o N. H. Knorr, te peretiteni apî o te Taiete Watch Tower, e faahiti ai i te parau no te hau, e ohipa taa ê hoi te tiai maira i te mau nunaa? * No te mea ua ‘faarahi hua ˈtu’ te pǔpǔ a Ioane ‘i te haapao’ i te parau tohu a te Atua.—Hebera 2:1; Petero 2, 1:19.

4 Eaha te haamaramaramaraa ta te oreroraa parau “Te hau—E vai maoro noa ra anei?” i horoa no nia i te parau tohu? Ma te faaite maramarama maitai e te puaa taehae uteute o te Apokalupo 17:3 o te Taiete ïa o te mau Nunaa, i muri iho faaite atura te peretiteni ra o Knorr i ta ˈna tereraa ohipa arepurepu mau na nia i te mau parau ta te melahi i faatae atu i muri iho nei ia Ioane: “Taua puaa ta oe e hiˈo ra e te vai na, e aita nei; e ua fatata i te aˈe aˈe i nia mai raro mai i te abuso ra, a reva ˈtu ai i te vahi pohe.”—Apokalupo 17:8a.

5. (a) Eaha te auraa o te parau e “te puaa . . . e te vai na” e i muri iho “e aita nei”? (b) Mea nafea te peretiteni ra o Knorr i te pahonoraa i te uiraa e: “E vai noa ra anei te Taiete o te mau Nunaa i roto i te abuso?”

5 “Taua puaa . . . e te vai na.” Oia mau, te vai na hoi, mai te 10 no tenuare o te matahiti 1920, ei Taiete o te mau Nunaa, e e 63 nunaa tei faaô ia ratou i roto, i te tahi taime aore ra i te tahi atu. Area râ, faarue ihora te fenua Tapone, Helemani e o Italia ia ˈna te tahi i muri iho i te tahi, e ua tiavaruhia o Rusia. E i te avaˈe setepa 1939, ua faatupu ihora te raatira haavî nazi no Helemani i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. * I te mea e aita oia i manuïa i te tapearaa i te hau i te fenua nei, topa ihora te Taiete o te mau Nunaa i roto i te ohipa-ore-raa, oia hoi te abuso. I te matahiti 1942, ore atura taua faanahonahoraa ra. I taua taime fifi mau iho â to Iehova haamaramaramaraa i to ˈna nunaa i te hohonuraa mau o te auraa o teie orama. I te Tairururaa teotaratia o te ao apî, ua nehenehe i te peretiteni ra o Knorr ia faˈi e, ia au i te parau tohu, “Taua puaa . . . e aita nei.” I muri iho, tuu atura oia i teie uiraa e: “E vai noa ra anei te Taiete o te mau Nunaa i roto i te abuso?” Ma te faahiti atu i te Apokalupo 17:8, pahono aˈera e: “E ite-faahou-hia mai te amui-tahi-raa o te mau nunaa o te ao nei.” O te reira te ohipa i tupu, no te faatiaraa i te Parau tohu a Iehova.

Te aˈeraa i nia mai raro mai i te abuso

6. (a) I anafea te puaa taehae uteute i te aˈeraa i nia mai raro mai i te abuso, e eaha to ˈna iˈoa apî? (b) No te aha e hohoˈa apî noa te mau Hau amui no te puaa taehae uteute?

6 Ua paiuma mau teie puaa taehae uteute mai raro mai i te abuso. I te 26 no tiunu 1945, i San Francisco, ma te faatai i te mau pu maniania mau, e 50 nunaa tei tarima i te fafauraa o te Faanahonahoraa o te mau Hau amui, teie ta ˈna opuaraa, oia hoi “haamau i te hau e te oraraa peapea ore no te mau nunaa.” Hoê â huru mau tupuraa e rave rahi e itehia ra i rotopu i te Taiete o te mau Nunaa e te O.N.U. Te tapao ra te hoê buka parau paari (The World Book Encyclopedia) e: “I roto i te tahi mau tuhaa e au te O.N.U. i te Taiete o te mau Nunaa, o tei faanahohia i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei . . . E rave rahi mau nunaa o tei haamau i te O.N.U., o ratou atoa tei haamau i te S.D.N.. Mai te S.D.N., ua hamanihia te O.N.U. no te tautururaa ia vai te hau i rotopu i te mau nunaa. E au mau te mau faanahoraa rahi o te O.N.U. i to te S.D.N.” Ua riro mau ïa te O.N.U. ei faaapî-faahou-raa o te puaa taehae uteute. Ua hau atu â to ˈna mau melo (hau atu i te 150) i to te S.D.N. (63); e ua rave atoa mai oia i te mau hopoia hau atu i te rahi.

7. (a) Mea nafea te mau taata o te fenua nei i te maereraa ma te faahiahia i te ite-faahou-raahia mai te puaa taehae uteute? (b) Eaha te opuaraa i naea-ore-hia e te O.N.U., e eaha ta te taata papai rahi i faˈi no nia ia ˈna?

7 I te haamataraa, ua tiaturi-rahi-hia te O.N.U., e ua faatupu te reira i te mau parau a te melahi e: “E te feia e parahi i te ao nei, o tei ore i papaihia to ratou iˈoa i roto i te buka ora mai te matamua mai â o teie nei ao, e maere anaˈe ïa ia hiˈo ratou i taua puaa i vai na, e aita nei, e te vai noa nei â hoi.” (Apokalupo 17:8b) Ua haafaahiahia mau te mau taata o te fenua nei i teie ohipa rahi apî e haa ra mai te hiti pape o East River i New York. Eita râ e naeahia i te O.N.U. te hau e te ino ore mau. I teie tau o te atomi a te Diabolo, ua nehenehe e tapea i te hau na roto noa râ i te “mǎtaˈuraa i te haamouraa”—e na roto i te reo beretane e haapoto-noa-hia na roto i te parau MAD, oia hoi te auraa e “maamaa”—e ua haere oioi noa te faatitiauraa o te mau mauhaa tamaˈi i te rahi. I muri aˈe e 40 matahiti tutavaraa a te Faanahonahoraa o te mau Hau amui, ua faaite ta ˈna taata papai rahi, o Javier Pérez de Cuéllar, ma te oto i teie mau parau i te matahiti 1985 e: “Te ora nei tatou i roto i te hoê tau apî ino mau, e aita roa ˈtu tatou e ite e nafea râ.”

8, 9. (a) No te aha aita ta te O.N.U. e ravea no te faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei, e ia au i te faaueraa mana a te Atua, ua fatata o ˈna i te roohia i te aha? (b) No te aha e aita i papaihia te iˈoa o te mau taata tei haamau i te O.N.U. e te feia e haafaahiahia ra ia ˈna “i roto i te buka ora” a te Atua? (c) Eaha ta te Basileia o Iehova e faatupu mai?

8 Aita ta te O.N.U. e ravea aˈe. No te aha? No te mea e ere Tei horoa i te ora no te huitaata nei te tumu o te O.N.U. E oraraa poto noa to ˈna, no te mea ia au i te faaueraa mana a te Atua, “a reva noa ˈtu ai i te vahi pohe.” Aita i papaihia te iˈoa o te mau taata tei haamau i te O.N.U. e te mau taata e haafaahiahia ra ia ˈna i roto i te buka ora a te Atua. Mea nafea te mau taata hara o te pohe hoi, e te rahiraa te faaooo ra i te iˈoa o te Atua, e nehenehe ai i te faatupu na roto i te arai o te O.N.U., te mea o ta te Atua ra o Iehova i faˈi e na ˈna iho e faatupu i te reira, eiaha râ na roto i te ravea taata nei, na roto râ i te Basileia o ta ˈna ra Mesia?—Daniela 7:27; Apokalupo 11:15.

9 I te mea mau râ, ua riro te O.N.U. ei hohoˈa haavare mau e te faaino hoi no te Basileia mesia a te Atua tei pûpûhia ˈtu na ta ˈna ra Tamaiti hui arii o te hau, o Iesu Mesia, e aita hoi to ta ˈna ra faatereraa e hopea. (Isaia 9:6, 7) Noa ˈtu ïa e nehenehe te O.N.U. e haamau i te hau poto noa, eita ïa e haamaoro noa e ite-faahou-hia mai te mau tamaˈi. E natura te reira o te taata hara nei. “O tei ore i papaihia to ratou iˈoa i roto i te buka ora mai te matamua mai â o teie nei ao.” E haamau te Basileia o Iehova e ta ˈna ra Mesia i te hau e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei, na roto atoa râ i te tusia taraehara a Iesu, e faatia-faahou-hia mai te feia pohe, te feia parau-tia e te parau-tia ore, o ta te Atua e haamanaˈo noa ra. (Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15) I rotopu i taua mau taata ra, te vai ra te feia atoa tei mau papu i mua i te mau aroraa a Satani e ta ˈna ra huaai, e te tahi atu pae e tia ïa ia ratou ia faaite i to ratou auraro-maite-raa. Ua taa-maitai-hia ïa e eita roa ˈtu e papaihia te iˈoa o te feia turu ma te aau tae mau ia Babulonia Rahi e to te feia i tamau noa i te haamori i te puaa taehae.—Exodo 32:33; Salamo 86:8-10; Ioane 17:3; Apokalupo 16:2; 17:5.

Te hau e te ino orete hoê tiaturiraa faufaa ore

10, 11. (a) Eaha ta te O.N.U. i faaite i te matahiti 1986, e eaha te mau faahopearaa o te reira? (b) E hia mau “utuafare faaroo” tei putuputu mai i Assise, i Italia, no te pure no te hau? Ua farii anei te Atua i taua mau pure ra? A tatara i te reira.

10 Na roto i te hoê tutavaraa no te faaitoito i te mau tiaturiraa o te huitaata nei, ua faariro te mau Hau amui i te matahiti 1986 ei “Matahiti o te hau no te mau nunaa atoa,” e teie ta ˈna tumu parau ‘Te parururaa i te hau e te oraraa o te huitaata nei no a muri atu.’ Ua titauhia te mau nunaa e aro ra ia faaea i te tamaˈi hoê aˈe matahiti te maoro. Eaha ta ratou i rave? Ia au i te Piha maimiraa i te pae o te hau no te mau nunaa atoa, ua hau atu i te pae mirioni faehau tei pohe i te matahiti 1986. Noa ˈtu e ua hamanihia te tahi mau toata e mau titiro haamanaˈoraa taa ê, mea iti roa ta te rahiraa o te mau nunaa i rave ia naeahia ia ratou taua opuaraa ra no te hau i te matahiti 1986. Tera râ, te mau haapaoraa o te ao nei, o te haapeapea rahi ra ia vai noa te mau taairaa maitatai e te O.N.U., ua faatupu ratou i te mau faaiteiteraa e rave rau no nia i taua matahiti ra. No reira, i te 1 no tenuare 1986, ua arue te pâpa Ioane Paulo II i te ohipa a te O.N.U. e ua pûpû i teie matahiti apî no te hau. E, i te 27 no atopa, ua haaputu ihora oia i Assise, i Italia, te rahiraa o te mau raatira o te mau haapaoraa rahi, no te pure no te hau.

11 E pahono anei Iehova i teie mau huru pure no te hau? Tera râ hoi, ua faatae teie mau raatira faaroo i ta ratou mau pure i teihea Atua? Ahiri oe i ani i teie uiraa i te mau pǔpǔ faaroo taa ê, e horoa mai ïa ratou i te mau pahonoraa taa ê te tahi i te tahi. Te vai ra anei te hoê rahiraa mau mirioni atua e faaroo ra e e faatupu ra i te mau pure e ua rau te huru? Ua haamori te rahiraa o te mau taata i tae mai i te Toru Tahi o te amuiraa faaroo kerisetiano. * Ua na nia iho e na nia iho noa te feia haamori ia Bouddha e te mau inidia i te pure i te mau atua e rave rahi. Ua putuputu mai ïa 12 “utuafare faaroo” e ua tae atoa mai te mau taata rahi mai te arii epikopo beretane no Cantorbéry, te dalaï-lama e haamori ia Bouddha, te hoê arii epikopo rusia orthodoxe, te peretiteni o te Taatiraa no te vahi moˈa shinto i Tokyo, te mau Afirika e haamori ra i te mau animala e e piti na Initia no Marite e ta raua taupoo huruhuru manu. Ua rau te huru o teie pǔpǔ o tei tavirihia te hohoˈa e te afata teata ma te anaanatae rahi. Ua pure te hoê pǔpǔ e ahuru ma piti hora te maoro. (Hiˈo Luka 20:45-47.) Ua tae râ anei te hoê o taua mau pure ra na nia aˈe i te mau ata ûa e haapoiri ra i teie tairururaa? Aita, e teie te tumu:

12. Eaha te tumu i ore ai te Atua i faaroo i te mau pure no te hau a te mau raatira faaroo o te ao nei?

12 Taa ê atu i te mau taata ‘e haere ra ma te iˈoa o Iehova,’ aita te hoê noa ˈˈe o taua mau raatira faaroo ra i pure ia Iehova, te Atua ora, e ua fatata e 7 000 taime to ˈna iˈoa i te itehia i roto i te mau papai tumu o te Bibilia. (Mika 4:5; Isaia 42:8, 12) * Ei pǔpǔ, aita ratou i haafatata ˈtu i te Atua na roto i te iˈoa o Iesu no te mea aita te rahiraa i rotopu ia ratou e tiaturi ra ia Iesu Mesia. (Ioane 14:13; 15:16) Aita roa ˈtu te hoê anaˈe iho i rotopu ia ratou e faatupu ra i te hinaaro o te Atua no to tatou nei anotau oia hoi: te pororaa i te Basileia o te Atua e piri maira na te ao taatoa nei—eiaha râ i te O.N.U.—ei tiaturiraa mau hoê roa no te huitaata nei. (Mataio 7:21-23; 24:14; Mareko 13:10) Ua faaô te rahiraa o ta ratou mau haapaoraa i roto i te mau tamaˈi o te Aamu tei faatahe i te toto e rave rahi, e tae noa ˈtu i na tamaˈi rahi o te ao nei o teie nei senekele. Teie ïa ta te Atua e parau atu i teie nei mau taata e: “E ia haapinepine noa outou i te pure, eita vau e faaroo; no te mea ua îî to outou na pue rima i te toto.”—Isaia 1:15, V.C.J.S.; 59:1-3.

13. (a) No te aha e mea ite-maitai-hia te tumu i tahoê atu ai te mau raatira faaroo o te ao nei i te O.N.U. no te ani i te hau? (b) Ia au i ta te Atua i tohu, i hea roa e hope ai te mau piiraa no te hau?

13 Taa ê atu i te reira, e taa-maitai-hia atoa te tumu e tahoê ai te mau tia o te mau haapaoraa o te ao nei i te mau Hau amui no te aniraa i te hau i to tatou nei tau. Oia mau, te hinaaro ra ratou e mana i nia i te O.N.U. no to ratou iho maitai, i teie nei iho â mahana, e te faarue ra e rave rahi o to ratou mau melo i te haapaoraa. Mai te mau raatira no Iseraela taiva ra, te pii ra ratou e: “Ei hau, ei hau, e aita roa ˈtu hoi e hau.” (Ieremia 6:14) Mea papu e, e tamau noa ratou i te titau hua i te hau, ma te turu atu i te faˈiraa parau hopea ta te aposetolo Paulo i tohu e: “Te haere maira taua mahana o te Fatu ra, mai te haerea mai o te eiâ i te po ra. E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”—Tesalonia 1, 5:2, 3.

14. E itehia mai te piiraa e: “E hau, e aita e ino.” na roto i teihea huru tupuraa, e eaha te tia i te rave eiaha tatou ia vare i te reira piiraa?

14 E itehia teie piiraa faufaa rahi: “E hau, e aita e ino.” na roto i teihea huru tupuraa? Te faaite ra teie irava e e ohipa faahiahia rahi te reira e na mua rii noa a roohia ˈi te feia i parau atu i te reira i te haamouraa taue. O te hoê ïa mea hau roa ˈtu i te faufaa i te mau faˈiraa parau atoa o tei rave-aˈena-hia e te mau raatira o te ao nei. Mea papu e tuuhia teie pii na te ao taatoa nei. E ohipa haavare noa râ te reira; i te mea mau râ, aita ïa te mau mea i taui noa ˈˈe. E vai noa te miimii, te riri, te taparahiraa taata, te mau utuafare amahamaha, te taiataraa, te maˈi, te mauiui e te pohe. No reira ïa te feia atoa e ore e vai ara noa ra no nia i te auraa o te mau tohu a te Bibilia e vare ïa ratou i te reira. Area râ, no te aha ïa oe e vare ai, o oe iho, ahiri e vai ara noa oe i te auraa o te mau tupuraa i te ao nei e ahiri oe e haapao maitai i te mau faaararaa no nia i te mau mea o ta te Parau a te Atua i tohu?—Mareko 13:32-37; Luka 21:34-36.

[Nota i raro i te api]

^ Ua mono atu o Nathan Knorr ia Joseph Rutherford i muri aˈe i to ˈna poheraa i te 8 no tenuare 1942.

^ I te 20 no novema 1940, ua tarima o Helemani, Italia, Tapone e te fenua Hongrie i te hoê parau faaau no te hoê “Taiete apî o te mau Nunaa.” E maha mahana i muri iho, ua haaparare te Vaticana na roto i te afata radio i te hoê pure tusia e te hoê pure no te hau o te haapaoraa e no te hoê faanahonahoraa apî o te mau mea. Aita roa ˈtu taua “Taiete apî” ra i tupu noa ˈˈe.

^ Te manaˈo no nia i te Toru Tahi no ô mai ïa ia Babulonia i tahito ra i reira e haamorihia ˈi te atua o te mahana o Shamash, te atua o te avaˈe o Sin e te ruahine o te mau fetia o Ishtar ei atua toru tahi. Pee atura o Aiphiti i taua hiˈoraa ra, ma te haamori ia Osiris, Isis e Horus. Te faahohoˈahia ra o Assur te atua matamua o te mau ati Asura e e toru to ˈna upoo. Ma te apee i taua hiˈoraa ra, te itehia ra i roto i te mau fare pure katolika te mau hohoˈa o te Atua e e toru to ˈna upoo.

^ Te faataa ra te hoê titionare beretane (Webster’s Third New International Dictionary, 1981) i te Atua ra o Iehova mai “te Atua hau roa ˈˈe i te teitei, te Atua hoê roa o ta te mau Ite no Iehova e haamori ra.”

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 250]

Te manaˈo tano ore no nia i te “hau”

Noa ˈtu e ua faariro te O.N.U. i te matahiti 1986 ei Matahiti o te hau no te mau nunaa, te oioi noa ˈtura te faatitiauraa haapohe o te mau mauhaa tamaˈi. Te horoa ra te Parau faaite no Te mau haamâuˈaraa a te mau nuu e i te pae totiare atoa no te matahiti 1986 (beretane) i te mau haamaramaramaraa e haaferuri maite ia tatou:

I te matahiti 1986, ua naeahia e 900 miria dala marite te moni i haamâuˈahia e te mau nuu o te ao nei.

Te moni e haamâuˈahia i te hora hoê e to te ao nei no te mau nuu e ravai ïa te reira no te parururaa i te mau 3,5 mirioni taata e pohe ra i te matahiti hoê no te hoê maˈi pee e nehenehe e tinaihia.

I te ao nei, hoê taata i nia i te pae e oraraa veve ïa to ˈna. E nehenehe e faaamuhia te feia pohe poia atoa hoê matahiti te maoro ma te raveraa i te moni ta te mau nunaa e haamâuˈa ra i roto noa e piti mahana no ta ratou mau mauhaa tamaˈi.

Te puai taatoa o te mau mauhaa tamaˈi atomi o te ao nei, ua 160 000 000 ïa taime i to te puai o te paainaraa atomi i Tchernobyl.

I teie nei mahana, e nehenehe te hoê topita atomi e tuu atu te hoê puai haamouraa hau atu i te 500 taime to ˈna puai i to te topita i topa i nia ia Hiroshima i te matahiti 1945.

Te mau haapueraa atomi, i teie nei mahana, ua hau atu ïa i te hoê mirioni mau Hiroshima. E au ïa ratou i te 2 700 taime te puai haamouraa i tuuhia ˈtu i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, o tei haapohe hoi e 38 000 000 taata.

Te mau tamaˈi, ua pinepine roa ïa, e ua hau atu ïa ratou i te haamou. I te senekele XVIII, ua haapohe ïa ratou e 4,4 mirioni taata; i te senekele XIX e 8,3 mirioni, e i roto e 86 matahiti o te senekele XX e 98,8 mirioni taata ïa. Mai te senekele XVIII mai â, ua maraa te rahiraa o te feia i pohe i roto i te mau tamaˈi hau atu i te tataionoraa i te maraaraa te huiraatira o te ao nei. I te senekele XX, ua numerahia hau atu i te tataiahururaa feia pohe i te tamaˈi i to te senekele XIX.

[Hohoˈa i te api 247]

Mai ta te parau tohu i faaite atea mai no nia i te puaa taehae uteute, ua hiˈa te Taiete o te mau Nunaa i roto i te abuso i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua ora faahou mai râ o ˈna na nia i te iˈoa o te Faanahonahoraa o te mau Hau Amui

[Hohoˈa i te api 249]

No te tururaa ˈtu i te “Matahiti o te hau” i faˈihia e te O.N.U., ua faatae te mau tia o te mau haapaoraa o te ao nei i te mau pure e rave rau i Assise, i Italia; aita râ te hoê noa ˈˈe i rotopu ia ratou i pure atu i te Atua ora ra o Iehova