Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fanauhia mai te Basileia o te Atua!

Ua fanauhia mai te Basileia o te Atua!

Pene 27

Ua fanauhia mai te Basileia o te Atua!

Orama 7—Apokalupo 12:1-17

Tumu parau: Te fanau ra te vahine e vai ra i nia i te raˈi; tamaˈi atura Mihaela ia Satani e huri atura oia ia ˈna i raro i te fenua nei

Tau no te tupuraa: Mai te faateronoraahia Iesu Mesia i te matahiti 1914 e tae noa ˈtu i te ati rahi

1. Mea nafea te ite no nia i te mau tapao i faataahia i roto i te Apokalupo pene 12 e tae atu i te pene 14 i te tauturu mai ia tatou?

 UA ITEAHIA mai te parau aro moˈa a te Atua. (Apokalupo 10:7) I teie nei te ohipa mau ra te Basileia o Iehova na roto i ta ˈna Mesia. Te faatere ra oia! Teie ïa te auraa no to ˈna haereraa mai oia hoi te faautuaraa ïa no Satani e ta ˈna huaai, e te upootiaraa ma te hanahana no te Huaai a te faanahonahoraa a te Atua i nia i te raˈi. Aita râ te hitu o te melahi i faaoti i te faaoto i ta ˈna pu, no te mea te toe noa ra te tahi atu â mau mea o ta ˈna e tia i te faaite mai ia tatou no nia i te toru o te ati. (Apokalupo 11:14) E tauturu mai te mau tapao i faataahia i roto i te Apokalupo pene 12 e tae atu i te pene 14 ia rahi atu â to tatou ite no nia i te mau mea atoa i taaihia ˈtu i taua ati ra e no nia atoa i te tupuraa o te parau aro moˈa a te Atua.

2. (a) Eaha te tapao rahi ta Ioane e ite ra? (b) I anafea te horoaraahia te auraa o te tapao rahi?

2 Te ite ra Ioane i teie nei te hoê tapao rahi—e mea faufaa roa te reira no te nunaa o te Atua. Te omua ra oia i te hoê orama faahiahia mau no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe, e ua tatarahia to ˈna auraa na mua ˈˈe i roto i Te Pare Tiairaa no te avaˈe tiunu 1925 e teie to ˈna upoo parau “Te fanauraahia mai te nunaa,” e i muri iho i roto i te buka ra Faaoraraa, i te matahiti 1926. Ua riro teie haamaramaramaraa rahi atu â no nia i te Bibilia ei taahiraa avae tuiroo i roto i te haereraa i te rahi o te ohipa a Iehova. E vaiiho ïa tatou ia Ioane ia faataa mai i te tatararaa hopea o teie hohoˈa. “E tapao rahi tei itea i nia i te raˈi, e vahine i vehîhia i te mahana, e te marama i raro aˈe i tana avae, e e korona fetia tei nia i tana upoo hoê ahuru e ma piti. E ua hapu oia, e ua auê ihora i te mauiui, autâ ˈtura ia fanau vave.”—Apokalupo 12:1, 2.

3. O vai te vahine ta Ioane e ite ra i nia i te raˈi?

3 A tahi ra Ioane a ite ai i te hoê vahine i nia i te raˈi. E ere ïa oia i te vahine mau. E tapao râ teie vahine. (Apokalupo 1:1) Ua riro ïa oia ei taipe no te aha? I roto i te mau tohu faauruahia mai e te Atua, i te tahi mau taime te faahohoˈa ra te mau vahine i te mau faanahonahoraa “faaipoipohia” i te mau tane tiaraa teitei. I roto i te mau Papai hebera, ua faarirohia te nunaa o Iseraela ei vahine faaipoipo na Iehova. (Ieremia 3:14) I roto i te mau Papai heleni, ua faarirohia te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia ei vahine faaipoipo na te Mesia. (Apokalupo 21:9-14) E vahine faaipoipo atoa ta Ioane e ite ra i ǒ nei, e ua fatata oia i te fanau. O vai ïa ta ˈna tane? Te faaite maira te aamu e i muri iho ua “hopoihia” ta ˈna tamaiti “i nia i te Atua ra i to ˈna ra terono.” (Apokalupo 12:5) Te faaite maitai maira Iehova e, na ˈna teie tamaiti. No reira ïa te vahine faaipoipo ta Ioane e ite ra, o te vahine taipe ïa a Iehova.

4. O vai te mau tamarii a te vahine taipe a te Atua, e mea nafea te aposetolo Paulo i te piiraa i te vahine ta Ioane i ite?

4 Ua fatata e vau senekele na mua ˈˈe, ua parau atu Iehova i taua vahine taipe ra e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova.” (Isaia 54:5, 13) Ua faahiti Iesu i teie parau tohu e ua haapapu oia e teie mau tamarii o ta ˈna ïa mau pǐpǐ haapao maitai o tei riro mai i muri iho ei amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia. (Ioane 6:44, 45) No reira ïa, te mau melo no teie amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia, o tei parauhia e tamarii na te Atua, e mau tamaiti atoa ïa ratou no te vahine taipe a te Atua. (Roma 8:14) Te faahiti ra te aposetolo Paulo i te hoê haamaramaramaraa hopea i to ˈna na ôraa e: “Area taua Ierusalema no nia maira, o te vahine tiamâ ïa, o to tatou atoa ïa metua vahine.” (Galatia 4:26) Te “vahine” ta Ioane i ite o “Ierusalema no nia maira” ïa.

5. I te mea e e korona fetia 12 to te vahine taipe a Iehova, eaha mau na ïa Ierusalema no nia maira?

5 Eaha mau na râ Ierusalema no nia maira? I te mea e te parau ra Paulo e “no nia maira” oia e te ite ra Ioane ia ˈna i nia i te raˈi, e mea papu ïa e e ere te reira i te hoê oire e vai ra i nia i te fenua nei; e ere atoa ïa i te “Ierusalema apî,” no te mea teie faanahonahoraa o te vahine faaipoipo ïa a te Mesia e ere oia i te vahine faaipoipo a Iehova. (Apokalupo 21:2) A tapao na, e korona fetia 12 to teie vahine. Te faataa ra te numera 12 i te parau no te taatoaraa i te pae no te faanahonahoraa. * No reira ïa, e au ra e te faataa ra teie 12 fetia e teie vahine e parauhia ra e faanahonahoraa ïa e vai ra i nia i te raˈi, mai ia Ierusalema tahito ra i nia i te fenua nei. Ua riro ïa Ierusalema no nia maira ei faanahonahoraa no te mau mea poietehia i te pae varua a Iehova, e o te haa ra mai te vahine ra te huru no te taviniraa e no te fanauraa i te tamaiti.

6. (a) I te mea e ua vehîhia te vahine ta Ioane e ite ra i te mahana, e tei raro aˈe te marama i ta ˈna avae e e korona fetia 12 ta ˈna, eaha ïa te auraa o te reira? (b) Eaha ta te mauiui fanau a te vahine e faahohoˈa ra?

6 Te ite ra Ioane i teie vahine i vehîhia i te mahana e te marama i raro aˈe i ta ˈna avae. Ia amui-atoa-hia mai te korona fetia, ua haaati-taatoa-hia ïa o ˈna i te mau tiarama no nia i te raˈi. Te turama ra te haamaitairaa a te Atua ia ˈna i te ao e te rui. Auê ïa taipe tano maitai e no te faanahonahoraa anaana a Iehova! Ua hapu atoa teie vahine e tei roto oia i te mauiui fanau. I te mea e te titau maira oia i te tauturu a te Atua, te haapapu ra te reira e ua fatata roa oia i te fanau. I roto i te Bibilia, te faahohoˈa-pinepine-hia ra te mauiui fanau i te ohipa fifi e tia ia ravehia no te faatupuraa i te hoê faahopearaa faufaa mau. (Hiˈo Salamo 90:2; Maseli 25:23; Isaia 66:7, 8.) Ua mauiui mau te faanahonahoraa a Iehova e vai ra i nia i te raˈi i te mauiui fanau a ineine ai oia no teie fanauraa tuiroo.

Te hoê teni rahi uteute

7. Eaha te tahi atu â tapao ta Ioane e ite ra i nia i te raˈi?

7 Eaha ta Ioane e ite ra i muri iho? “E ua itea maira hoi te tahi tapao i nia i te raˈi; inaha e teni rahi uteute, e hitu omii, auahuru hoi tara, e hitu hoi korona i nia iho i taua mau omii no ˈna ra. E paooa mai te toru o te tufaa o te mau fetia o te raˈi e te itere o taua teni ra, e tiria mai i raro i te fenua nei. Ua faanahonaho ihora taua teni ra ia ˈna iho i mua i te aro o te vahine i fatata i te fanau ra, ia pau te tamaiti ia ˈna i fanau ra.”—Apokalupo 12:3, 4.

8. (a) O vai te teni rahi uteute? (b) Eaha te auraa i te mea e e hitu to te teni omii, hoê ahuru tara e hoê korona i nia to ˈna mau omii taitahi?

8 Taua teni ra o Satani, “taua ophi tahito ra.” (Apokalupo 12:9; Genese 3:15) O te hoê taata haamou aroha ore—e teni e hitu to ˈna omii, e e nehenehe oia e horomii haapau roa i te mea o ta ˈna i haru. Ua tapao anei ra outou i to ˈna huru maere mau? Te faataa ra na omii e hitu e na tara hoê ahuru e na ˈna i haamau i te puaa taehae politita e faahitihia ra te parau i roto i te Apokalupo pene 13. E hitu atoa afii e hoê ahuru atoa tara to taua puaa ra. I te mea e te vai ra to Satani hoê korona i nia i te mau omii taitahi, e hitu atoa ïa to ˈna mau korona, e nehenehe mau ïa tatou e tiaturi e tei raro aˈe te mau puai o te ao nei o tei faahohoˈahia i teie puaa taehae i ta ˈna haavîraa. (Ioane 16:11) Ua riro na tara hoê ahuru ei taipe tano maitai no te faataa i te taatoaraa o te mana ta ˈna i faaohipa i nia i te ao nei.

9. Eaha ïa te auraa i te mea e “paooa mai te toru o te tufaa o te mau fetia o te raˈi ra” e te itere o te teni e tae roa i nia i te fenua nei?

9 Te faaohipa atoa ra te teni i te mana i nia i te raˈi. “E paooa mai te toru o te tufaa o te mau fetia o te raˈi” e te itere o te teni ra. E faahohoˈa atoa te mau fetia i te mau melahi. (Ioba 38:7) E au ra e te faaite ra “te toru o te tufaa” e ua haavarehia te hoê rahiraa melahi e Satani. I to ratou riroraa i to ˈna mana, aita ˈtura ratou e nehenehe faahou e horo. Eita ratou e nehenehe e hoˈi faahou i roto i te faanahonahoraa moˈa a te Atua. Riro maira ratou ei mau demoni, tei aratohia e Satani to ratou arii aore ra raatira. (Mataio 12:24) E ua tiria atoa Satani ia ratou i raro i te fenua nei. Mea papu, te faahitihia ra i ǒ nei te parau no te mau mahana o Noa, hou te diluvi, i to Satani turairaa i te mau tamarii faaroo ore a te Atua ia haere mai i nia i te fenua nei no te faaea i pihai iho i te mau vahine a te taata nei. Ei faautuaraa, ua huri te Atua i teie “mau melahi i rave i te hara ra” i roto i te Fifi o te pouri i te po, oia hoi mai roto i te hoê fare tapearaa te huru.—Genese 6:4; Petero 2, 2:4; Iuda 6.

10. Eaha na faanahonahoraa patoi te tahi i te tahi e itea-maitai-hia ra, e no te aha te teni e hinaaro ai e haapau i te tamaiti a te vahine i to ˈna iho fanauraahia mai?

10 No reira, ua itea-maitai-hia e piti na faanahonahoraa patoi te tahi i te tahi—te faanahonahoraa a Iehova i nia i te raˈi tei faahohoˈahia e te vahine, e te faanahonahoraa a te mau demoni a Satani e orure hau ra i te mana arii o te Atua. E tia ia faatitiaifarohia te tumu parau rahi no nia i te mana arii o te Atua. Nafea râ ïa? E au ra Satani, o te arato tamau ra i te mau demoni na muri iho ia ˈna i te hoê puaa e tamoemoe ra i te mea e pau ia ˈna. Te tiai ra oia ia fanau mai te vahine. Te hinaaro ra o ˈna e haapau i teie tamaiti e fanauhia mai, no te mea ua ite maitai o ˈna e e haafifi mau teie tamaiti i to ˈna iho ora e tae noa ˈtu i to te ao o ta ˈna e haavî ra.—Ioane 14:30.

Te hoê tamaiti, te hoê tamaroa

11. Mea nafea Ioane i te faataaraa i te fanauraa o te tamaiti a te vahine, e no te aha oia i piihia ai e “[e tamaiti] e e tamaroa”?

11 I te matahiti 1914 i hope ai te tau faatereraa a te mau nunaa ma te ore te Atua e faaô ia ˈna iho i roto. (Luka 21:24) I te taime au, fanau maira te vahine i ta ˈna tamaiti: “Ua fanau maira ta ˈna [e tamaiti] e tamaroa, o te riro ia ˈna te tavana i te mau fenua atoa ma te setepa auri ra: e i haruhia mai ta ˈna tamaiti e hopoihia i nia i te Atua ra i to ˈna ra terono. Reva ˈtura taua vahine ra i te medebera, i te vahi i haapaohia e te Atua no ˈna, ia utuutuhia oia i reira, e ia hoê tausani ia piti hanere e ia ono ahuru i te mahana.” (Apokalupo 12:5, 6) “E [tamaiti] e tamaroa.” No te aha Ioane i faaohipa ˈi i teie e piti parau? No te haapapu e e tei teie tamaroa te aravihi titauhia no te faatere i te mau nunaa ma te puai e au. Te faataa atoa ra teie nei mau parau e e fanauraa faahiahia mau teie e te oaoa rahi. E tuhaa faufaa roa to ˈna i roto i te tupuraa o te parau aro moˈa a te Atua. Oia mau, eita anei teie [tamaiti] e tamaroa e “tavana i te mau fenua atoa ma te setepa auri ra”?

12. (a) I roto i te mau Salamo, eaha ta Iehova i tǎpǔ no te mau mea e tupu a muri aˈe i nia ia Iesu? (b) Eaha te mea e faataipehia ra i te mea ua fanau mai te vahine i te hoê tamaroa “o te riro ia ˈna te tavana i te mau fenua atoa ma te sepeta auri ra”?

12 Ua matau ra anei oe i teie tuuraa parau? Oia mau, no te mea ua horoa Iehova i teie tǎpǔ no te mau mea e tupu a muri aˈe i nia ia Iesu e: “E parari ratou ia oe i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra.” (Salamo 2:9) Ua tohu-atoa-hia no nia ia ˈna e: “E faatae atu â Iehova i te sepeta ra o to oe mana mai Ziona ˈtu nei: e arii hoi oe i rotopu i to mau enemi ra.” (Salamo 110:2) No reira ïa e faaauraa parau hohonu mau e vai ra i rotopu ia Iesu Mesia e te fanauraa ta Ioane i ite. E ere roa ˈtu ïa no nia i to ˈna fanauraahia mai e te hoê paretenia i te senekele I hou to tatou nei tau, e ere atoa ïa i to ˈna faatia-faahou-raahia mai ei varua i te matahiti 33 o to tatou nei tau. E aita atoa e faahitihia ra te haapiiraa no te revaraa ˈtu te ora mai roto mai i te hoê tino a haere atu ai i roto i te tahi tino ê atu. Te faahiti ra râ Ioane i te parau no te fanauraahia mai te Basileia o te Atua i te matahiti 1914 e mea mau te reira, ua faateronohia Iesu—i nia i te raˈi fatata ahuru ma iva senekele i teie nei—ei Arii.—Apokalupo 12:10.

13. Eaha ïa te auraa i te mea e “e hopoihia i nia i te Atua ra i to ˈna ra terono” te tamaiti tamaroa?

13 Eita roa ˈtu Iehova e vaiiho ia Satani ia haapau i Ta ˈna ra vahine e aore ra i Ta ˈna tamaiti fanau-apî-hia mai! I to ˈna fanauraahia mai, “e hopoihia i nia i te Atua ra i to ˈna ra terono” te tamaroa. Ua tuu-roa-hia oia i raro aˈe i te paruru a Iehova o te aupuru maite i teie Basileia fanau-apî-hia mai, te mauhaa no te faatiaraa i to ˈna iˈoa moˈa. I te hoê â taime, reva ˈtura te vahine i te hoê vahi faaineinehia e te Atua i roto i te medebera. E itehia mai i muri iho te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia ia ˈna. No Satani râ, i teie nei, ua tae te tau no te hoê tupuraa faufaa rahi e eita ˈtura ïa o ˈna e nehenehe faahou e haapeapea i te Basileia i nia i te mau raˈi. Eaha ïa taua ohipa ra?

Te hoê tamaˈi i nia i te raˈi!

14. (a) Mai ta Ioane e haapapu ra, eaha te ohipa i tupu e opani etaeta ra ia Satani i te haapeapea faahou â i te Basileia? (b) I teie nei, ua taotiahia te ohipa a Satani e ta ˈna ra mau demoni i hea roa?

14 Teie ta Ioane e parau ra: “E e tamaˈi tei nia i te raˈi: O Mihaela e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.” (Apokalupo 12:7-9) No reira ïa, e ohipa ati mau tei amuihia ˈtu i te tupuraa o te parau aro moˈa a te Atua, ua tiahihia Satani, ua tiavaruhia oia i rapae i te raˈi, e ta ˈna atoa mau demoni, hurihia ˈtura ratou e oia atoa i nia i te fenua nei. Taua haavare ra tei haavare i to te ao atoa nei a riro roa mai ai ei atua no ˈna, ua taotiahia ïa ta ˈna ohipa i teie nei palaneta i reira te haamataraa mai ta ˈna orureraa hau.—Korinetia 2, 4:3, 4.

15, 16. (a) O vai o Mihaela, e nafea tatou e papu ai i te reira? (b) No te aha e mea tano iho â e na Mihaela e huri ia Satani i rapae au i te raˈi?

15 Ua noaa teie re rahi ia vai, na nia i te iˈoa o Iehova? Te parau ra te Bibilia e o Mihaela e ta ˈna ra mau melahi. E o vai o Mihaela? Teie te auraa o te iˈoa o Mihaela oia hoi “O vai tei au i te Atua ra?” No reira ïa, te haapeapea mau ra Mihaela ia faatiahia te mana arii o Iehova na roto i te horoaraa i te haapapuraa e eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe mea e nehenehe e faaau ia ˈna i te Atua ra te huru. I roto i te Iuda irava 9, ua piihia o ˈna e “te melahi rahi ra o Mihaela.” E tapao atoa tatou ma te anaanatae rahi e ua faaohipahia teie tiaraa melahi rahi no te hoê anaˈe iho ïa varua i roto i te Bibilia: oia hoi o Iesu Mesia. * Teie ta Paulo e parau ra no ˈna: “O te Fatu iho hoi te pou mai mai te raˈi mai, ma te umere, ma te reo o te melahi rahi, e ma te pu a te Atua.” (Tesalonia 1, 4:16) Teie te auraa o te parau “melahi rahi” oia hoi “te raatira o te mau melahi.” Eita iho â ïa tatou e maere ia faahiti anaˈe te Apokalupo ia “Mihaela e ta ˈna mau melahi.” Te faahiti ra te tahi atu â mau irava bibilia i te mau melahi e auraro ra i te hoê tavini parau-tia a te Atua oia hoi ia Iesu. No reira Paulo e parau ai “ia fa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma ta ˈna mau melahi mana atoa ra.”—Tesalonia 2, 1:7; hiˈo atoa Mataio 24:30, 31; 25:31.

16 E turai teie mau irava o te mau Papai e te tahi atu â ia rave tatou i teie faaotiraa: o Mihaela o te Fatu ïa o Iesu Mesia i roto i to ˈna tiaraa i nia i te raˈi. I teie nei i roto i te mahana o te Fatu ra, eita ïa o ˈna e parau noa ia Satani e: “Na te Fatu [Iehova] e patoi atu ia oe.” I te mea e e mahana haavaraa teie, e huri ïa Iesu oia hoi o Mihaela, ia Satani, te varua ino, e ta ˈna atoa mau melahi demoni i rapae au i te raˈi. (Iuda 9; Apokalupo 1:10) O vai te nehenehe e rave i taua ohipa ra mai ia ˈna ra te huru? E ere anei ra o ˈna te Arii tei faaterono-apî-hia? O Iesu atoa te Huaai i tǎpǔhia i roto i te ô i Edene e taataahi i te afii o te ophi tahito ra i te pae hopea, no te faaore-roa-raa ia ˈna e a muri noa ˈtu. (Genese 3:15) I to ˈna huriraa ia Satani i rapae i te raˈi, te haafatata ra Iesu i te taataahiraa hopea o te Diabolo.

“A oaoa e te mau raˈi ra”

17, 18. (a) Ia au i te parau a Ioane, eaha te huru o to te raˈi i te tiavaruraahia Satani? (b) E au ra e, no vai ma te reo puai ta Ioane e faaroo ra?

17 Te faahiti ra Ioane i te parau no te oaoa tei itehia i nia i te raˈi i to Satani toparaa ma te maere mau; te faatia ra oia e: “E faaroo atura vau i te hoê reo rahi i nia i te raˈi, i te na ôraa e, Teie mai nei te ora, e te puai, e te basileia o to tatou Atua, e te mana o ta ˈna ra Mesia: ua hurihia hoi te tihotiho i to tatou mau taeae i raro, o tei tihotiho ia ratou i mua i te aro o to tatou Atua i te rui e te ao. Pohe atura râ oia ia ratou i te toto o te Arenio, e i te parau ta ratou i faaite ra, aore hoi ratou i nounou i to ratou iho ora ua faaoromai râ e tae noa ˈtu i te pohe. E teie nei, a oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra.”—Apokalupo 12:10-12a.

18 No vai teie reo puai ta Ioane e faaroo ra? Aita te Bibilia e haapapu ra i te reira. Ia au i te Apokalupo 11:17, ua pii hua ma te hoê â huru reo puai na matahiapo e 24 o tei faatia-faahou-hia e o tei haamauhia i nia i to ratou tiaraa i nia i te raˈi, i reira ratou e nehenehe ai e faahohoˈa ˈi i na 144 000 feia moˈa. (Apokalupo 11:18) E i te mea e, te mau tavini faatavaihia a te Atua e hamani-ino-hia ra i nia i te fenua nei te parau-atoa-hia ra e “to tatou mau taeae,” e nehenehe ïa e manaˈohia e hoê â pu to teie faˈiraa parau. Mea papu, e nehenehe teie feia faaroo e tahoê i to ratou reo, no te mea e tupu to ratou tia-faahou-raa i muri iti noa iho i te tiavaruraahia mai Satani e ta ˈna pǔpǔ demoni ra i rapae i te raˈi ra.

19. (a) I te tupuraa te parau aro moˈa a te Atua, mahiti maira te uputa ia nehenehe Iesu e rave i teihea ohipa? (b) Eaha ta te tuuraa parau “te tihotiho i to tatou mau taeae” e faaite ra no nia ia Satani?

19 Te titau maira te tupuraa o te parau aro moˈa a te Atua, ia rave mai Iesu i te mana i roto i te Basileia o to ˈna Metua. Mahiti maira te uputa, ia nehenehe te Atua e faatupu i ta ˈna opuaraa rahi oia hoi te faatiamâraa i te mau taata haapao maitai. E faaora Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e parahi ra i nia i te fenua nei e e mǎtaˈu ra i te Atua i teie nei mahana, e te mau miria taata pohe atoa o ta Iehova e haamanaˈo noa ra. (Luka 21:27, 28) I te mea e ua piihia Satani “te tihotiho i to tatou mau taeae,” te faaite maitai maira te reira, noa ˈtu e ua faaitehia e mea tano ore ta ˈna mau pariraa haavare i nia ia Ioba, ua tamau noa o ˈna i te faahapa i te haapao maitai o te mau tavini a te Atua e vai ra i nia i te fenua nei. E au ra e, ua haapinepine noa o ˈna i te parau e e horoa te taata i ta ˈna mau maitai atoa ei hoo i to ˈna ora. Aita mau râ Satani i manuïa.—Ioba 1:9-11; 2:4, 5.

20. Mea nafea te mau kerisetiano haapao maitai i upootia ˈi i nia ia Satani?

20 Te tamau noa nei â te mau kerisetiano faatavaihia e o tei faarirohia ei mea parau-tia na roto “i te toto o te Arenio” i te faaite i te parau no nia i te Atua e no nia ia Iesu Mesia noa ˈtu te mau hamani-ino-raa. Ua hau atu i te hanere matahiti i teie nei to te pǔpǔ a Ioane hutiraa i te ara-maite-raa o te mau taata atoa i nia i te mau tumu parau rahi o tei taaihia i nia i te hopea o to te Etene ra anotau i te matahiti 1914. (Luka 21:24) E te tavini atoa ra te nahoa rahi ma te haapao maitai i to ˈna aˈe pae. Aore te hoê i rotopu ia ratou e mǎtaˈu ra “i tei taparahi i te tino nei, eita râ te [nephe] e pohe ia ratou,” mai ta te mau ohipa i tupu pinepine i nia i te mau Ite no Iehova no te senekele XX e haapapu maira. Na nia i ta ratou mau parau e to ratou atoa haerea kerisetiano nehenehe, ua noaa ia ratou te re i nia ia Satani, ma te haapapu-mau-raa e e haavare oia. (Mataio 10:28; Maseli 27:11; Apokalupo 7:9) A feruri noa na i te rahi o te oaoa o teie mau kerisetiano faatavaihia i to ratou faatiaraahia i nia i te raˈi: aita Satani e parahi faahou ra i nia i te raˈi no te faahaparaa i to ratou mau taeae! Ua tae te taime no te nuu o te mau melahi ia pahono ma te oaoa i te piiraa e: “A oaoa, e te mau raˈi ra e, e o outou atoa hoi o tei parahi i reira ra.”

Te hoê ati no ǒ mai i te enemi

21. Mea nafea Satani i te faataeraa mai i te ati i nia i te fenua e te tai?

21 No to ˈna riri i te toru o te ati, ua faaoti Satani i teie nei e haamauiui i te huitaata nei na roto i te hoê ati o ta ˈna iho e faatupu mai. Teie ïa: “E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:12b) Ua riro mau te tiavaruraahia Satani i rapae au i te raˈi ei ati mau no te fenua iho nei, o ta te feia nounou e vai ra i raro aˈe i ta ˈna haavîraa e faaino ra. (Deuteronomi 32:5) E hau atu â ua riro te huru raveraa a Satani oia hoi ‘haavî e aore ra haamou’ ei tumu ati mau no te fenua taipe oia hoi te faanahoraa o te totaiete taata nei, e no te tai taipe atoa, oia ïa te huitaata arepurepu. I te roaraa o na tamaˈi rahi toopiti nei o te ao, ua iteahia to Satani riri i nia i te mau nunaa e auraro ra ia ˈna, e i teie nei mahana, te ite-noa-hia ra te hoê â huru riri uˈana mai to te mau demoni ra te huru—eita râ e vai maoro roa ˈtu â. (Mareko 13:7, 8) Teie râ, noa ˈtu te riaria o te mau huru raveraa a Satani, eita ïa e nehenehe e faaauhia te reira i te rahi o ta te toru o te ati—no ǒ mai i te Basileia o te Atua—e faatupu mai i nia i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Satani.

22, 23. (a) Ia au i te parau a Ioane eaha tei tupu mai i muri aˈe i te huriraahia te teni i raro i te fenua nei? (b) Mea nafea te teni i te hamani-ino-raa i te ‘vahine o tei fanau mai i te tamaroa’?

22 Mai te taime a tiavaruhia ai Satani ma te ati mau, ua faaruru te mau taeae o Iesu e vai ra i nia i te fenua nei i to ˈna riri rahi. Te faatia ra Ioane e: “E ite aˈera te teni e ua hurihia oia i raro i te fenua nei, ua titau atura oia i te vahine i fanau i te tamaiti ra. E e pue pererau e piti no te hoê aeto rahi ra tei horoahia mai no taua vahine ra, ia maue oia i te medebera, i to ˈna vahi, e faaamuhia ˈi oia ra, e ia hope te hoê tau, e ia hope hoi o e piti atu tau, e e maa tau vaehaa e tahi, ia moe te mata o te ophi ra.”—Apokalupo 12:13, 14.

23 I ǒ nei, te faahiti faahou ra te orama i te manaˈo i faaitehia ˈtu i roto i te irava 6 e ia au i te reira i te fanauraa mai oia i ta ˈna tamaiti, reva ˈtura te vahine i roto i te medebera, i te atea ê i te teni ra. E nehenehe paha tatou i te ui e nafea râ te teni e nehenehe ai e hamani ino i te vahine, i te mea tei roto ïa oia i te raˈi e i teie nei ua hurihia mai te teni i nia i te fenua nei. E haamanaˈo ïa tatou e e mau tamarii ta teie vahine i nia i te fenua nei e o oia ïa to ˈna ra huaai. Te faaite ra te orama i muri iho e ua riri Satani i taua vahine ra na roto i te hamani-ino-raa i to ˈna ra huaai. (Apokalupo 12:17) Noa ˈtu eaha te mea e ravehia ra i nia i te huaai o te vahine e vai ra i nia i te fenua nei, te na reira mau ra oia i te vahine iho. (Hiˈo Mataio 25:40.) E e roo-atoa-hia te mau hoa o te huaai e haere noa ˈtura i te rahi e e vai ra i nia i te fenua nei i taua atoa mau hamani-ino-raa ra.

Te hoê nunaa apî

24. Eaha te hoê â huru tupuraa ta te mau Iseraela i Aiphiti e te Feia haapii Bibilia i ora?

24 I roto i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua tamau noa te mau taeae o Iesu i te poro ma te haapao maitai e ia au i tei maraa ia ratou. Ua na reira ratou noa ˈtu te patoiraa rahi a Satani e te feia iria e turu ra ia ˈna. I te pae hopea, mou roa ˈtura te pororaa a te Feia haapii Bibilia. (Apokalupo 11:7-10) Ua ora ratou i te hoê huru â tupuraa e to te mau Iseraela i Aiphiti, o tei faaruru atoa i te hoê faatîtîraa teimaha. I reira Iehova i te rave-oioi-raa ia ratou, na nia i te pererau aeto ra te huru, e ua hopoi ia ratou i te hoê vahi papu i roto i te medebera ra o Sinai. (Exodo 19:1-4) Oia atoa, i muri aˈe i te hamani-ino-raa ati mau o te mau matahiti 1918-1919, ua faaora Iehova i to ˈna ra mau ite, te faahohoˈa ra ratou i ta ˈna vahine, e ua aratai oia ia ratou i roto i te hoê vahi papu i te pae varua, mai te medebera ra te huru no te mau Iseraela. Ua tupu te reira ei pahonoraa i ta ratou mau pure.—Hiˈo Salamo 55:6-9.

25. (a) Eaha ta Iehova i faafanau i te matahiti 1919, mai ta ˈna atoa i rave no te mau Iseraela i roto i te medebera? (b) O vai te mau melo o taua nunaa ra, e ua arataihia ratou i roto i te aha?

25 I roto i te medebera, ua faariro Iehova i te mau Iseraela ei nunaa, na roto i te haamaharaa i to ratou mau hinaaro i te pae varua e te pae tino nei. Oia atoa, mai te matahiti 1919 mai â, ua faariro Iehova i te huaai a te vahine ei nunaa i te pae varua. Eiaha ïa tatou e manaˈo e teie nunaa apî o te Basileia mesia ïa e faatere ra mai nia mai i te raˈi mai te matahiti 1914 mai â. E ere roa ˈtu râ, teie nunaa apî o te toea ïa o te mau ite faatavaihia e vai noa nei â i nia i te fenua nei e o tei faatomohia i roto i te hoê tuhaa hanahana i te pae varua i te matahiti 1919. I te mea e ua noaa ia ratou i teie nei “ta ratou tufaa maa i te tufaaraa mau ra,” ua faaitoitohia teie mau kerisetiano faatavaihia no te ohipa e vai ra i mua ia ratou.—Luka 12:42; Isaia 66:8.

26. (a) Eaha te maoro o te tau i faaataahia i roto i te Apokalupo 12:6, 14? (b) Eaha te tumu o teie e toru tau e te afa, i anafea te haamataraa e te hoperaa te reira tau?

26 Eaha te maororaa o taua tau faaearaa ra a te huaai o te vahine a te Atua? Te parau ra te Apokalupo 12:6 e 1 260 mahana. Te faataa ra te Apokalupo 12:14 i teie tau na roto i te tuuraa parau e te hoê tau, e te mau tau, e te afaraa o te hoê tau; e nehenehe atoa e parauhia e e toru tau e te afa. Ua aifaito teie na tau toopiti nei i te tau e toru matahiti e te afa, o tei haamata i te pae apatoerau i te tau tupuraa raau o te matahiti 1919 e tei hope i te tau auhune o te matahiti 1922. Ua riro te reira ei tau faatia-faahou-raa haumaru mau e no te faanahonaho-faahou-raa i te pǔpǔ a Ioane o tei faaora-faahou-hia mai.

27. (a) Ia au i te parau a Ioane, eaha ta te teni i rave i muri aˈe i te matahiti 1922? (b) Eaha te opuaraa a Satani i to ˈna haapuairaa ˈtu i te hamani-ino-raa i nia i te mau Ite mai te pape vai pue ra te huru?

27 Aita râ te teni i faarue ohie noa. “Ua haapuai atura te ophi i te pape no roto i to ˈna vaha mai te vai pue ra, na muri iho i taua vahine ra, ia riro oia i taua vai pue ra.” (Apokalupo 12:15) Eaha te auraa o te parau “te pape . . . mai te vai pue ra” aore ra “te hoê anavai pape rahi”? (TOB.) I te Tau tahito, ua parau te arii ra o Davida e e au te feia ino e patoi ra ia ˈna “i te feia rave hara ra mai te pape pue ra te huru.” (Salamo 18:4, 5, 16, 17) E au te ohipa ta Satani e faatupu i teie nei i te hamani-ino-raa a “te feia rave hara ra.” I muri aˈe i te matahiti 1922, ua haapuai Satani i te mau hamani-ino-raa mai te pape vai pue ra te huru i nia i te mau Ite. (Mataio 24:9-13) Ua taparahihia ratou, ua itehia mai “te hamani ino i te ture ra,” oia hoi ua tapeahia ratou i roto i te fare auri e ua tari-atoa-hia ratou, e ua pupuhihia e ua tâpûhia te arapoa o te mau ite. (Salamo 94:20) I te mea e ua opani-etaeta-hia Satani o tei faahaehaahia ia haere atu i pihai iho i te vahine a te Atua e vai ra i nia i te raˈi, aro uˈana ˈtura oia i te mau melo o te toea o te huaai a te vahine e vai ra i nia i te fenua nei no te haamou ia ratou, ma te haapohe roa ia ratou, aore ra na roto i te ofatiraa i to ratou haapao maitai e a ere atu ai ratou i te haamaitairaa a te Atua. Ua riro râ to ratou mau-papu-raa mai to Ioba o tei parau e: “E ore â vau e faarue i te parau mau na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.”—Ioba 27:5.

28. Mea nafea te pape o te mau hamani-ino-raa mai te vai pue ra te huru i te rahi roa i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei?

28 Ua rahi roa teie pape vai pue ra o te mau hamani-ino-raa uˈana i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. I Europa, ua hurihia fatata hoê ahuru tausani Ite i roto i te mau aua hamani-ino-raa a te mau nazi e ua pohe te mau tausani o ratou i reira. I raro aˈe i te mau fatu o te tamaˈi e haavî ra ia Italia, ia Tapone, ia Korea e ia Taiwan, ua faaruru te mau Ite haapao maitai i te hoê â huru raveraa taehae. I roto atoa i te mau fenua e parauhia ra e hau demotaratia, ua rave-ino-hia te mau Ite e te mau pǔpǔ a te Action catholique: ua tiahihia te mau Ite i rapae au i te mau oire, e ua paraihia ratou i te ta e te huruhuru moa. Ua haafifihia te tahi mau putuputuraa kerisetiano, e ua tiavaruhia te mau tamarii a te mau Ite i rapae au i te mau fare haapiiraa.

29. (a) Mea nafea Ioane i faataa ˈi i te tauturu no ǒ mai i te hoê tumu manaˈo-ore-hia? (b) Mea nafea ‘te fenua i te tautururaa ˈtu i te vahine’? (c) Eaha râ ta te teni i tamau noa i te rave?

29 Ua tae mai ra te tauturu no ǒ mai i te hoê tumu manaˈo-ore-hia. “Ua tauturu ra te fenua nei i taua vahine ra, ua hamǎmǎ aˈera te fenua i tana vaha, e ua horomii i taua vai pue ra ta te teni i haapuai atu no roto i tana vaha ra. Riri roa aˈera te teni i taua vahine ra, haere atura e tamaˈi atu i te toea o to ˈna ra huaai, o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.” (Apokalupo 12:16, 17) Ua horomii “te fenua,” oia hoi te mau tuhaa no roto iho â i te amuiraa a Satani, i “te pape . . . mai te vai pue ra.” I roto i te mau matahiti 40, ua upootia mai te mau Ite i roto i ta ratou mau hororaa i mua i te Haavaraa teitei a te mau Etats-Unis e i mua atoa i te mau faatere a te tahi atu â mau fenua, no te tiamâraa i te pae o te haamoriraa. I te pae hopea, ua horomii te mau fenua patoi ia Helemani i te faatereraa nazi e te faatereraa haavî a Mussolini mai te puaa mehameha ra te huru, e mǎmǎ ihora te mau Ite o tei haamauiuihia i raro aˈe i teie mau faatereraa haavî taehae. Aita râ te mau hamani-ino-raa i ore roa, no te mea te riri uˈana noa ra te teni e tae roa mai i teie nei mahana e te tamau noa nei â oia i te tamaˈi atu i te feia “tei mau maite i te parau a Iesu Mesia i faaite maira.” I roto e rave rahi mau fenua te tapea-noa-hia ra te mau Ite taiva ore i roto i te mau fare auri, e te pohe noa ra te tahi pae no to ratou haapao maitai. I roto râ i te tahi o taua mau fenua ra, i te tahi mau taime te faaiti ra te mau mana faatere i ta ratou faateimaharaa, e e fanaˈo ïa te mau Ite i te hoê tiamâraa rahi atu â. * No reira ïa, ia au i te parau tohu, te tamau noa nei â te fenua i te horomii i te pape o te mau hamani-ino-raa mai te vai pue ra te huru.

30. (a) Eaha te ohipa i ravehia auaˈa te tauturu a te fenua? (b) Eaha ta te haapao maitai a te mau tavini a te Atua e faaite ra?

30 Na roto i teie huru tauturu a te fenua, parare atura te ohipa a te Atua i roto hau atu i te 200 fenua, e ua haaputuputuhia hau atu i te toru mirioni feia haapao maitai e poro ra i te parau apî oaoa. I te pae o te feia e toe ra o te huaai a te vahine, te auraro ra te hoê nahoa rahi feia faaroo apî o te mau nunaa atoa i te mau faaueraa a te Atua ma te faataa-ê-raa ˈtu ia ratou i teie nei ao, na roto i te hoê haerea tia, ma te hereraa ˈtu i to ratou mau taeae e na roto i te pororaa i te Basileia mesia. Ua riro to ratou haapao maitai ei pahonoraa ia Satani o te faaino ra i te Atua e ua riro te reira ei pohe no Satani e ta ˈna amuiraa o te mau mea e vai nei.—Maseli 27:11.

[Nota i raro i te api]

^ A faaau i na opu fetii 12 a Iseraela i te pae tino nei, na aposetolo 12, na opu fetii 12 a Iseraela i te pae varua, na uputa 12, na melahi 12 e na ofai niu 12 no Ierusalema apî.—Apokalupo 21:12-14.

^ A tapao na râ e te faahiti ra te Apokalupo 12:9 i te parau no te ‘teni rahi e ta ˈna ra mau melahi.’ No reira ïa, aita te Diabolo i faariro noa ia ˈna ei atua haavare, ua imi atoa ra o ˈna ia riro mai oia ei melahi rahi, e aita roa ˈtu hoi te Bibilia e horoa ra i teie tiaraa no ˈna.

^ Ua haamǎmǎ te mau fare haavaraa teitei e vai ra i roto e rave rahi mau fenua i te mau Ite no Iehova; ua neneihia te tahi o ta ratou mau faaotiraa i roto i te tabula o te api 92.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 185]

“Ua hamǎmǎ aˈera te fenua i tana vaha”

Te pape o te mau hamani-ino-raa mai te vai pue e tupu taue te huru no ǒ mai ia Satani ra, ua manii mai oia i roto e rave rahi mau fenua i nia i te mau kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa. Mea pinepine râ te itehia ra te tahi mau ohipa i tupu i roto iho i te amuiraa o te mau mea a Satani, e horomii ihora te reira i teie pape mai te vai pue ra te huru.

Te anavai pape o te mau tiarepuraa e te mau tapearaa i roto i te fare auri i te fenua Etas-Unis, ua horomiihia ïa te reira auaˈa te mau faaotiraa ta te Haavaraa teitei i rave i roto i te mau matahiti 40 ra.

1945: Te hoê hamani-ino-raa taehae i Tapone e i roto i te mau fenua e faaterehia ra e te fenua Helemani, ua ore ïa te reira i te upootiaraa mai te mau fenua patoi i te fenua Helemani i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei.

I te opani-etaeta-raahia te mau Ite no Iehova i roto i te Repubilita no te motu no Saint-Domingue, ua tapeahia ratou i roto i te fare auri, ua huihia ratou e ua tairihia ratou e te muriraa o te pupuhi. I te matahiti 1960, i te amaharaa te faatere haavî ra a Rafael Trujillo e te Ekalesia katolika roma, ore atura taua opaniraa ra.

I Nigéria, i te tupuraa te tamaˈi civila, ua pupuhihia, ua tutuihia, ua motorohia, ua taparahihia, ua hamani-ino-hia e ua taparahi-pohe-roa-hia te tahi mau Ite e ua rau te huru o te raveraa. Hope atura teie mau hamani-ino-raa i te matahiti 1970, i to te nuu o te hau upootiaraa i roto i te mataeinaa orure hau i reira te tupuraa te reira ohipa.

I Paniora, ua tomohia te mau fare o te mau Ite, e ua faautuahia ratou ia aufau i te tahi tuhaa moni e ua hurihia ratou i roto i te fare tapearaa no te “hara rahi” oia hoi te parauraa ˈtu i te parau no nia i te Atua e te faatereraa i te mau putuputuraa kerisetiano. I te pae hopea, ua hope taua hamani-ino-raa ra i te matahiti 1970, i te tauiraa te huru raveraa a te faatereraa i nia i te mau haapaoraa e ere i te katolika, i reira te mau Ite no Iehova i te haamanaraahia e te ture.

I Potiti, ua tomohia te mau hanere fare e aita hoi e parau faatia. Ua haruhia te tahi mau Ite e ua hurihia ratou i roto i te fare tapearaa e ua haruhia ta ratou mau Bibilia. Ua ‘horomiihia’ teie huru faahuehueraa i te matahiti 1974, i to te nuu faataahuriraa i taua faatereraa ra ua fariihia te hoê ture e e tiamâraa to te taata no te haaputuputuraa.

I Ra-Parata, i raro aˈe i te hoê faatereraa a te nuu, ua tiavaruhia te mau tamarii a te mau Ite no Iehova i rapae au i te mau fare haapiiraa, e ua tapeahia te mau Ite i roto i te fare auri i roto i te fenua taatoa, no te mea te poro ra ratou i te parau apî oaoa. Ore atura teie hamani-ino-raa i te matahiti 1984, i to te hau e faatere ra i te reira taime haamanaraa i te “Taatiraa o te mau Ite no Iehova.”

[Tapura i te api 183]

(Hiˈo i te papai)

1914 Te fanauraahia mai te Basileia

1919 Te fanauraahia mai te hoê nunaa apî

1919-1922 Tau no te faaora-faahou-raa

1922- Te anavai pape o te mau hamani-ino-raa

[Hohoˈa i te api 182]

E ati hoi to te fenua