Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua tapaohia te Iseraela a te Atua

Ua tapaohia te Iseraela a te Atua

Pene 19

Ua tapaohia te Iseraela a te Atua

Orama 4—Apokalupo 7:1-17

Tumu parau: Ua tapaohia te mau 144 000 e te tia ra te feia rahi roa i mua i te terono o Iehova e i mua i te Arenio

Tau no te tupuraa: Mai te faaariiraahia Iesu Mesia i te matahiti 1914 e tae noa ˈtu i roto i ta ˈna Faatereraa tausani matahiti

1. “O vai te taata e mau” i te mahana rahi o te riri o te Atua?

 O VAI te taata e mau?” (Apokalupo 6:17) O vai mau na te mau? E nehenehe mau â te mau tia o teie nei ao e to ratou mau taata e ani i teie uiraa ia tae mai te mahana rahi o te riri o te Atua no te haamou i te faanahonahoraa a Satani. Te manaˈohia ra e e mou roa te taata i teie ati e fatata maira. O te reira mau anei te tupu? Auaa râ te horoa maira te peropheta a te Atua i teie haapapuraa e: “E riro hoi e, o tei tau i tei iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.” (Ioela 2:32) Te haapapu atoa ra te aposetolo ra Petero e o Paulo i te reira. (Ohipa 2:19-21; Roma 10:13) Oia mau, e ora te feia e tiaoro i te iˈoa o Iehova. O vai ma ïa ratou? E ite atu ïa tatou i te reira na roto i te orama i mua nei.

2. No te aha e mea maere mau e e ora mai te mau taata i te mahana haavaraa a Iehova?

2 E mea maere mau e e ora mai te mau taata i te mahana haavaraa a Iehova, no te mea te faataa ra te tahi atu peropheta a te Atua i taua tupuraa ra mai teie te huru e: “Inaha, te puaahiˈohiˈo a Iehova te reva ˈtura ma te uˈana, e puaahiˈohiˈo pau rahi roa; ei nia i te upoo o te paieti ore e mairi uˈana ˈi. E ore te riri o Iehova e hoˈi mai, e ia hope roa tei opuahia e ta ˈna aau i te faatupuhia, ia tae i te anotau hopea ra, e ite papu ai outou i teie nei parau.” (Ieremia 30:23, 24) E tia ia tatou ia rû i te rave i te tahi mau ohipa ia ora tatou i teie vero!—Maseli 2:22; Isaia 55:6, 7; Zephania 2:2, 3.

Na mataˈi e maha

3. (a) I roto i te orama a Ioane eaha te ohipa taa ê ta te mau melahi e rave ra? (b) Eaha ta teie na “mataˈi e maha” e faataipe ra?

3 Hou Iehova a faatupu ai i teie vero rahi, te rave ra te mau melahi i te hoê ohipa taa ê. Teie ta Ioane e ite orama ra i teie nei: “E i muri aˈe i teie nei mau parau, ite atura vau i e toomaha pue melahi i te tia-noa-raa i na hiti e maha o te fenua nei, i te tapearaa i na mataˈi e maha o te ao nei, ia ore te mataˈi ia farara i nia i te fenua nei, e te tai, e te mau raau atoa nei.” (Apokalupo 7:1) Eaha ïa te auraa o te reira no tatou i teie mahana? Ua riro na “mataˈi e maha” ei taipe faahiahia mau no te haavaraa haamou o te fatata roa i te tupu i nia i te hoê totaiete taata ino i nia i te fenua nei, i nia i te “tai” fetoitoi o te huitaata faatura ore i te ture, e i nia i te mau tia, e au i te mau tumu raau rarahi niuhia e turuhia i te pae materia e te taata o te fenua nei.—Isaia 57:20; Salamo 37:35, 36.

4. (a) Te faahohoˈa ra na melahi e maha i te aha? (b) Eaha te tupu mai i nia i te faanahonahoraa a Satani i nia i te fenua nei ia tuu-anaˈe-hia na mataˈi e maha?

4 Mea papu e te faahohoˈa ra teie mau melahi e maha i na pǔpǔ melahi e maha ta Iehova e faaohipa ra no te tapea i te faatupu i te haavaraa e tae noa ˈtu i te taime faataahia. Ia tuu anaˈe te mau melahi i na mataˈi o te riri o te Atua ia farara mai apatoerau, apatoa, hitia o te râ e tooa o te râ, e pau rahi ïa te tupu mai. Mai ta Iehova i rave i te faaohiparaa i na mataˈi e maha no te haapurara, no te faahuˈahuˈa e no te haamou i te mau Elama i tahito, e na reira ïa oia i nia râ i te hoê tupuraa rahi roa ˈtu â. (Ieremia 49:36-38) O te hoê ïa vero rahi hau atu i te haapau i te vero o ta Iehova i faatupu no te haamouraa i te nunaa ati Amona. (Amosa 1:13-15) E ore roa ˈˈe te hoê tuhaa o te faanahonahoraa a Satani i te fenua nei e mau i te mahana o te riri o Iehova, ia faatia anaˈe oia i to ˈna mana arii no te tau a muri noa ˈtu e haere maira.—Salamo 83:15, 18; Isaia 29:5, 6.

5. Mea nafea te parau tohu a Ieremia i te tautururaa ia tatou ia maramarama e e tupu te mau haavaraa a te Atua i nia i te fenua taatoa?

5 Papu anei ia tatou e, e faaano te tupuraa o te haavaraa a te Atua i te fenua taatoa nei? A faaroo faahou anaˈe i ta ˈna peropheta o Ieremia: “Te reva ˈtura te ino mai te tahi fenua e tae atura i te tahi fenua, e faatupuhia te hoê puaahiˈohiˈo rahi mai te hopea mai o te fenua ra: e o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra.” (Ieremia 25:32, 33) Ia tupu anaˈe teie vero uˈana i reira ïa te ao nei e topa ˈi i roto i te poiri. E faaaueuehia te taatoaraa o ta ˈna mau faanahoraa no te faatereraa, e aramoina ïa te reira. (Apokalupo 6:12-14) E ere râ te tau no a muri atu i te mea poiri no te taatoaraa. No vai ma i tapeahia ˈi na mataˈi e maha?

Ua tapaohia te mau tavini o te Atua

6. O vai teie e parau nei i na melahi e maha ia tapea i na mataˈi e maha, eaha te nehenehe e ravehia i taua taime ra?

6 I teie nei, te faatia ra Ioane e e tapaohia te tahi pae no te ora. Te parau ra oia: “E ite atura vau i te hoê melahi â i te aˈeraa i nia i te hitia o te râ ra, e tei ia ˈna te tapao a te Atua ora ra: ua pii hua maira tana reo i na melahi toomaha ra, tei horoahia mai te mana no ratou ia rave i te fenua e te tai ra, na ô maira, Eiaha na e hauti noa ˈtu i te fenua, e te tai, e te mau raau atoa, ia hope râ te mau tavini o to tatou Atua i te tapaohia e matou to ratou rae.”—Apokalupo 7:2, 3.

7. O vai ïa te pae o te melahi, na te aha e haapapu mai ia tatou e o vai tera?

7 Noa ˈtu e aita te pae o te melahi i piihia i to ˈna iho iˈoa, e nehenehe e manaˈohia e, o te Fatu o Iesu o tei faahanahanahia teie. Ia au i te tiaraa o Iesu ei Melahi rahi, te faaitehia ra oia i ǒ nei ei melahi e mana to ˈna i nia i te mau melahi. (Tesalonia 1, 4:16; Iuda 9) Te aˈe maira oia na te hitia o te râ mai, mai te “hui arii mai te hitia o te râ ra,”—te haere maira Iehova e ta ˈna Mesia—e faatupu i te haavaraa, mai ia Dariu e o Kuro i to raua faahaehaaraa ia Babulonia tahito. (Apokalupo 16:12; Isaia 45:1; Ieremia 51:11; Daniela 5:31) E au atoa teie melahi ia Iesu i te mea e e hopoia na ˈna i te tapao i te mau kerisetiano faatavaihia. (Ephesia 1:13, 14) E hau atu â, ia tuu-anaˈe-hia te mau mataˈi, na Iesu e aratai i te nuu o te raˈi no te faatupu i te haavaraa i nia i te mau nunaa. (Apokalupo 19:11-16) Te tanoraa mau, o Iesu ïa te tia ia faaue e e tiai rii â i te haamouraa te faanahonahoraa a Satani i nia i te fenua nei ia hope te mau tavini o te Atua ia tapaohia.

8. Eaha te auraa o te parau e ua tapaohia te mau tavini, e anafea ratou i te haamataraahia i te tapao?

8 Eaha te auraa o te parau e ua tapaohia te mau tavini, e o vai ma taua mau tavini o te Atua ra? I te Penetekose no te matahiti 33 i haamatahia ˈi i te tapao te mau kerisetiano ati Iuda matamua, i to ratou faatavaihia e te varua moˈa. I muri iho, ua haamata Iehova i te pii i te mau “etene [taata o te mau nunaa]” e i te faatavai ia ratou. (Roma 3:29; Ohipa 2:1-4, 14, 32, 33; 15:14) Ua papai te aposetolo Paulo e te vai ra te haapapuraa i te mau kerisetiano faatavaihia i te varua e ‘no te Mesia’ ratou, e ua na ô faahou atura e “oia hoi tei [te Atua] tapao mai ia tatou, e ua horoa mai i te tarahu ra i te varua i roto i to tatou aau.” (Korinetia 2, 1:21, 22; hiˈo atoa Apokalupo 14:1.) No reira, ia farii-anaˈe-hia teie mau tavini ei tamaiti pae varua na te Atua, e horoahia na mua roa te hoê faaiteraa no ta ratou faufaa i nia i te raˈi—te hoê tapao aore ra haapapuraa. (Korinetia 2, 5:1, 5; Ephesia 1:10, 11) E nehenehe ïa ratou e parau e: “O te [v]arua faatamarii râ tei noaa ia outou, i parau ai hoi tatou e, E Aba, e tau Metua. O te [v]arua iho hoi, e to tatou atoa nei varua o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua. E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra e, e feia tufaa tatou e te Mesia; e te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa hoi.”—Roma 8:15-17.

9. (a) Eaha te huru faaoromai e titauhia maira i te mau tamarii hopea a te Atua faatavaihia e te varua? (b) E hia maororaa e vai tamau noa ˈi te tamataraa i te mau kerisetiano faatavaihia?

9 “Te pohe apipiti nei tatou e oia atoa”—eaha te auraa o taua mau parau ra? Ia noaa ia ratou te korona ora, e tia i te mau kerisetiano faatavaihia ia faaoromai, ia faaite i te haapao maitai, e tae noa ˈtu i te pohe. (Apokalupo 2:10) Eita ratou e nehenehe e parau e: ‘Ia ora anaˈe, ua ora roa ïa.’ (Mataio 10:22; Luka 13:24) Ua faaitoitohia ra ratou e: “E teie nei, e au mau taeae, e faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia.” Mai te aposetolo Paulo ra, e tia ia ratou ia parau i te pae hopea e: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to ˈu hororaa, i mau maite na vau i to parau.” (Petero 2, 1:10, 11; Timoteo 2, 4:7, 8) No reira, te tamataraa e te titiaraa i te mau tamarii hopea a te Atua faatavaihia e te varua e tia ïa ia tamau-noa-hia te reira i te fenua nei e tae noa ˈtu te hoperaa i te tapaohia to ratou “rae” e Iesu e te mau melahi e apee maira ia ˈna, e na te reira e faariro roa ia ratou ei mau “tamarii o to tatou Atua” tamatahia e te haapao maitai. E riro ïa teie tapao ei tapao vai tamau noa. Ia tuu-anaˈe-hia na mataˈi e maha e faatupu i te ati, e au ra e, ua hope te mau melo atoa o te Iseraela pae varua i te tapaohia noa ˈtu te ora nei â te tahi pae i te pae tino nei. (Mataio 24:13; Apokalupo 19:7) Ua tia ïa te taatoaraa o te mau melo o te Iseraela a te Atua!—Roma 11:25, 26.

E hia mau kerisetiano tei tapaohia?

10. (a) Eaha te mau irava bibilia e faataa ra e ua taotiahia te numera o te mau kerisetiano i tapaohia? (b) Eaha te taatoaraa o te numera o te mau kerisetiano i tapaohia, e mea nafea to ratou anairaa i te papairaahia?

10 Ua faˈi o Iesu i te mau kerisetiano e tapaohia e: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.” (Luka 12:32) Te faataa atoa ra te tahi atu mau irava bibilia, mai te Apokalupo 6:11 e te Roma 11:25, e ua taotiahia te mau melo o teie nǎnǎ iti, e ua faataahia ratou na mua roa. Te reira ïa ta te mau parau a Ioane e haapapu ra: “Ua faaroo atura vau i te rahiraa o te feia i tapaohia ra: hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani i tapaohia, no te mau opu atoa o te mau tamarii a Iseraela ra. To te opu o Iuda ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Reubena ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Gada ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Asera ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Naphatali ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Manase ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Simeona ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Levi ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Isahara ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Zabuluna ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Iosepha ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia. To te opu o Beniamina ra, hoê ahuru ma piti tausani i tapaohia.”—Apokalupo 7:4-8.

11. (a) No te aha e aita i taaihia te faahitiraa o na opu 12 i te Iseraela i te pae tino? (b) No te aha te Apokalupo i horoa ˈi i te anairaa o te mau 12 opu? (c) No te aha aore e arii, aore e tahuˈa i roto i te hoê anaˈe iho o te mau opu o te Iseraela o te Atua?

11 Eita anei teie mau parau e tano no te Iseraela i te pae tino? Eita, no te mea, mea taa ê te nanairaa o te mau opu i faaitehia ra i roto i te Apokalupo 7:4-8 i tei matauhia. (Numera 1:17, 47) E mea maramarama maitai e aita oia i papaihia no te faataa i te mau Iseraela i te pae tino ia au i to ratou opu, ua papaihia ra no te faaite e, mai ia Iseraela i tahito ra, e mea nahonaho maitai te Iseraela i te pae varua. Te taatoaraa o te mau melo o teie nunaa apî e 144 000 tia ïa, e—12 000 o na opu 12 tataitahi. Aore e arii, aore e tahuˈa i roto i te hoê anaˈe iho o te mau opu o taua Iseraela o te Atua ra. E tia râ i te mau melo atoa o taua nunaa ra, ia arii e ia tavini ei tahuˈa.—Galatia 6:16; Apokalupo 20:4, 6.

12. No te aha e mea tano ia himene na matahiapo e 24 i mua i te Arenio i te mau parau i roto i te Apokalupo 5:9, 10?

12 Noa ˈtu e ua horoahia na mua ˈˈe no te mau ati Iuda i te pae tino e no te feia o te farii i te haapaoraa ati iuda te ravea ia maitihia ratou ei Iseraela i te pae varua, mea iti roa râ tei farii i roto i taua nunaa ra. Ua faaaano râ Iehova i teie titauraa i te mau nunaa. (Ioane 1:10-13; Ohipa 2:4, 7-11; Roma 11:7) Mai te mau Ephesia i mutaa ihora “e taata ěê hoi i te amuiraa a Iseraela ra,” i teie nei râ e nehenehe ïa te mau taata e ere i te ati Iuda ia tapaohia e te varua o te Atua e riro mai ai ei melo no te amuiraa a te mau kerisetiano faatavaihia. (Ephesia 2:11-13; 3:5, 6; Ohipa 15:14) No reira e mea tano ïa, ia himene te mau matahiapo e 24 i mua i te Arenio e: “Ua hoo oe ia matou ei taata no te Atua, i to oe iho na toto, no roto i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa; e ua faariro oe ia matou ei hui arii, e ei tahuˈa na to matou Atua, e e riro ia matou te hau i teie nei ao.”—Apokalupo 5:9, 10.

13. No te aha e mea tano ia faatae Iakobo te taeae o Iesu i ta ˈna rata “i te mau opo tino ahuru ma piti i purara ê”?

13 E “ui maitihia ra . . . , e autahuˈa arii, e nunaa moˈa” te amuiraa kerisetiano.” (Petero 1, 2:9) I te mea e mono o ˈna i te Iseraela i te pae tino ei nunaa no te Atua, ua riro mai ïa o ˈna ei Iseraela apî “e Iseraela mau.” (Roma 9:6-8; Mataio 21:43) * No reira ïa, e mea tano, ia Iakobo te taeae o Iesu ia faatae i ta ˈna rata ei tiai mamoe “i te mau opu tino ahuru ma piti i purara ê ra,” oia hoi te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia o te mau nunaa atoa e i te pae hopea e 144 000 ratou.—Iakobo 1:1.

Te Iseraela a te Atua i teie mahana

14. Eaha te mea e faaite ra e ua turu tamau noa te mau Ite no Iehova e te numera 144 000 o te mau melo o te Iseraela i te pae varua, e numera tia mau ïa?

14 Ua taa i te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, o Charles T. Russell, e e numera tia iho â te 144 000, te numera o te mau taata o te Iseraela i te pae varua. I roto i te buka VI o ta ˈna mau Haapiiraa i te mau Papai, buka parauhia Te Poieteraa Apî e tei neneihia i te matahiti 1904, na roto i te reo beretane, ua papai oia e: “E tumu papu iho â ia tiaturi e te numera tia, faataahia no te feia maitihia o te numera ïa tei faahiti-pinepine-hia i roto i te Apokalupo (7:4; 14:1); oia hoi 144 000 ‘i tauihia no roto i te taata nei.’” Oia atoa, i roto i te buka I o te buka ra Maramarama, neneihia i te matahiti 1930 na roto i te reo beretane e te piti o te peretiteni o te Taiete Watch Tower, o J. F. Rutherford, e nehenehe e taiohia e: “Ua riro te 144 000 melo o te tino o te Mesia ei pǔpǔ maitihia, haamoˈahia e tapaohia.” Ua turu tamau te mau Ite no Iehova e e 144 000 tia iho â te mau kerisetiano faatavaihia o te Iseraela i te pae varua.

15. Na mua iti aˈe i te mahana o te Fatu ra, eaha ta te Feia haapii Bibilia aau tae mau e tiai ra ia tupu mai i nia i te mau ati Iuda i te pae tino na mua ˈˈe i te hopea o te anotau o te mau Etene?

15 Area ra, e tia anei ia horoahia no te Iseraela i te pae tino te tahi mau haamaitairaa taa ê i teie nei mahana? Na mua iti noa ˈˈe i te haamataraa te mahana o te Fatu, i te mea te ite faahou ra ratou e rave rahi mau parau mau tumu o te Parau a te Atua, ua manaˈo te feia haapii Bibilia aau tae mau e e fanaˈo faahou â te mau ati Iuda i te hoê tiaraa taa ê i mua i te Atua i te hopea o te anotau o te mau Etene. No reira i roto i ta ˈna buka, Ua fatata te taime (buka II no te mau Haapiiraa i te mau Papai), neneihia i te matahiti 1889 na roto i te reo beretane, te faaohipa ra o C. T. Russell i te Ieremia 31:29-34 i nia i te mau ati Iuda i te pae tino e te parau ra oia e: “Ua riro te ao nei ei ite i te mea e ua vai tamau noa te faautuaraa i nia ia Iseraela i raro aˈe i te haavîraa a te mau nunaa mai te matahiti [607] hou Iesu-Kirito, e te vai noâ nei â oia e eita tatou e nehenehe e tiaturi e faariro-faahou-hia ratou ei nunaa hou te matahiti 1914, te hopea no na ‘tau e hitu’ aore ra—2520 matahiti.” Te manaˈohia ra i reira e e riro faahou te mau ati Iuda ei nunaa. Te tiaturi-papu-hia ra e e tupu mau te reira i te matahiti 1917, i to te Faˈiraa parau a Balfour haapapuraa e e turu te hau beretane i te opuaraa e e faariro ia Paletetina ei nohoraa na te nunaa ati Iuda.

16. Eaha te mau tutavaraa ta te mau Ite no Iehova i rave no te faatae i te poroi kerisetiano i te mau ati Iuda i te pae tino, e eaha te mau faahopearaa?

16 I muri aˈe i te Tamaˈi Rahi matamua o te ao nei, ua tuuhia o Paletetina i raro aˈe i te faatereraa Beretane e e rave rahi te mau ati Iuda i hoˈi atu i taua tuhaa fenua ra. E i muri iho, i te matahiti 1948, ua haamauhia te Hau Iseraela. Aita anei teie mau tupuraa e haapapu ra e e noaa faahou i te mau ati Iuda te mau haamaitairaa a te Atua? E rave rahi mau matahiti to te mau Ite no Iehova tiaturiraa i te reira. No reira ïa, i te matahiti 1925, i nenei ai ratou na roto i te reo beretane hoê buka e 128 api parauhia Tamahanahanaraa no te mau ati Iuda, e i te matahiti 1929, te buka parauhia Ora, buka nehenehe mau e 360 api no te mau ati Iuda e te tuatapapa ra oia i te buka bibilia no Ioba. Ua tutava ratou no te faatae i teie poroi mesia i te mau ati Iuda no New York. Te mea oaoa râ, ua farii te tahi pae o ratou i te reira, area te rahiraa, mai to ratou mau tupuna o te senekele I, ua patoi ratou i te mau haapapuraa e faataa ra e tei reira te Mesia.

17, 18. Eaha ta te mau tavini o te Atua i te fenua nei i taa papu no nia i te faufaa apî e te mau parau tohu bibilia no nia i te faaapî-faahou-raa?

17 Mea papu maitai e e ere te pǔpǔ ati iuda, ei opu e ei nunaa, te Iseraela e parauhia ra i roto i te Apokalupo 7:4-8 e i roto i te tahi atu â mau parau tohu o te Bibilia no nia i te mahana o te Fatu ra. Ia au i ta ratou mau tutuu, te patoi noa nei â te mau ati Iuda i te parau i te iˈoa o te Atua. (Mataio 15:1-3, 7-9) I te tuatapaparaahia te Ieremia 31:31-34, te haapapu maitai maira te buka ra Iehova, neneihia na roto i te reo beretane e te Taiete Watch Tower i te matahiti 1934, e: “Aita i faaauhia te faufaa apî i te mau tamarii pae tino o Iseraela e aita atoa ïa i te huitaata taatoa, area râ . . . ua taotiahia ra i te Iseraela i te pae varua.” E ere te mau parau tohu o te Bibilia no nia i te faaapî-faahou-raa no te mau ati Iuda i te pae tino e no te Hau no Iseraela, e e melo hoi oia no te mau Hau amui e ua riro oia ei tuhaa no teie nei ao o ta Iesu i faahiti i te parau i roto i te Ioane 14:19, 30 e te 18:36.

18 I te matahiti 1931, i to ratou oaoa rahi, ua mairihia te mau tavini o te Atua e parahi ra i nia i te fenua nei i te iˈoa Ite no Iehova. E farii ïa ratou ma te aau tae i te mau parau a te Salamo 97:11: “Ua ueuehia te maramarama na te feia parau-tia ra, e te oaoa na te feia i tia te aau ra.” Ua maramarama maitai ratou e o te Iseraela i te pae varua anaˈe tei faaôhia i roto i te faufaa apî. (Hebera 9:15; 12:22, 24) Aita to te Iseraela i te pae tino haapao ore e tuhaa aˈe i roto i te reira, e aita atoa to te huitaata taatoa. Ua faateatea teie taa-papu-raa i te eˈa no te uira maramarama anaana o te Atua, o tei tui te roo i roto i te aamu teotaratia e o tei faaite i te rahi o te aroha, te hamani maitai e te parau mau ta Iehova e faatae ra i nia i te taatoaraa o te huitaata e haafatata maira ia ˈna. (Exodo 34:6; Iakobo 4:8) Oia mau, taa ê atu i te Iseraela o te Atua, te fanaˈo atoa nei te tahi mau taata ê atu i te ohipa a te mau melahi e tapea ra i na mataˈi e maha o te haamouraa. O vai ma ïa te reira? To roto atoa anei oe ia ratou? O ta tatou ïa e hiˈo i tei nei.

[Nota i raro i te api]

^ Ma te tano hoi, te auraa o te iˈoa o Iseraela “Te aro ra te Atua; o te aro (tuutuu ore) ra e te Atua.”—Genese 32:28, Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa api taatoa i te api 114]

[Hohoˈa i te api 116, 117]

Te maitiraa a te rahiraa o te mau melo o te Iseraela mau o te Atua ua tupu ïa mai te mahana Penetekose o te matahiti 33 e tae atu i te matahiti 1935, i taua matahiti ra, i roto i te hoê tairururaa tuiroo faatupuhia e te mau Ite no Iehova i Washington, D.C., ua hutihia te ara-maite-raa i nia i te haaputuputuraa i te hoê nahoa rahi o te nehenehe e ora i nia i te fenua nei (Apokalupo 7:9)