Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê parau tohu a te Bibilia o ta outou e ite ra i te tupuraa

Te hoê parau tohu a te Bibilia o ta outou e ite ra i te tupuraa

Pene 10

Te hoê parau tohu a te Bibilia o ta outou e ite ra i te tupuraa

Aita anei outou i uiui na e no te aha te oraraa i taa ê ai ia faaauhia i te oraraa hoê hanere matahiti i teie nei? Ua huru maitai mai te tahi mau ohipa. I roto e rave rahi fenua, te rapaau-ohie-hia nei te mau maˈi, tei riro na e mau maˈi pohe i mutaa ihora, e te fanaˈo nei te rahiraa o te taata i te hoê faito oraraa ta to ratou mau tupuna e ore roa ˈtu e nehenehe e manaˈo. I te tahi aˈe pae, ua ite to tatou nei senekele i te mau tamaˈi riaria roa ˈˈe e vetahi o te mau ohipa ino roa ˈˈe o te Aamu. Te haamǎtaˈuhia nei te oaoaraa o te huitaata nei, te tahi taime to ˈna oraraa, na te fanau-rahi-raa i te tamarii, te viiviiraa e te rahi-noa-raa te mau mauhaa atomi, bacteria e chimiques, ia hiˈohia i te pae o te palaneta iho. No te aha hoi teie senekele e XX i taa ê ai i te mau senekele na mua ˈtu?

1. (A faaô mai i te mau parau omuaraa.) a) E taa ê te senekele e XX i te mau senekele na mua ˈtu i roto i teihea tuhaa? b) Na te aha e tauturu mai ia tatou ia taa e no te aha to tatou nei tau e taa ê ai i te tahi atu mau tau?

 TE TANO nei teie uiraa i te hoê parau tohu faahiahia mau o te Bibilia teie e tupu nei i mua i to outou mata. Ei haapapuraa e mea faauruahia mai te Bibilia e te Atua, te faaite atoa maira te tupuraa o taua parau tohu nei i faahitihia e Iesu e ua fatata roa tatou i te ite i te mau tauiraa faahiahia mau i roto i te ao nei. Eaha hoi taua parau tohu ra, e nafea tatou e taa ˈi e te tupu ra?

Te parau tohu rahi a Iesu

2, 3. Eaha te uiraa ta te mau pǐpǐ a Iesu i ui atu ia ˈna, e i hea e itea mai ai ia tatou ta ˈna pahonoraa?

2 Na mua iti noa ˈˈe i te poheraa o Iesu, te faaite maira te Bibilia i te parau no ta ˈna mau pǐpǐ e paraparau ra no nia i te mau paturaa rarahi o te hiero o Ierusalema, ta ratou i haafaahiahia na te mau hamaniraa e to ˈna huru paari. Ua na ô aˈera Iesu e: “Te ite nei outou i teie nei mau mea? oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore roa te hoê ofai e vaiihohia i nia iho i te tahi, e hope roa i te hurihia i raro.” — Mataio 24:1, 2.

3 Eita e ore taua mau parau nei i te faahitimahuta i te mau pǐpǐ, tei ui mai ia Iesu i muri iti noa ˈˈe e: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao?” (Mataio 24:3). E itehia te pahonoraa a Iesu i muri noa mai, oia hoi i roto i te mau pene 24 e 25 o te Evanelia a Mataio, e tae noa ˈtu i te pene 13 a Mareko e te pene 21 a Luka. Ma te papu maitai o te parau tohu faufaa roa ˈˈe teie ta Iesu i faahiti aˈenei i roto i to ˈna oraraa i nia i te fenua nei.

4. Eaha te mau mea ta te mau pǐpǐ a Iesu e hinaaro ra e ite?

4 Inaha hoi, e ere hoê anaˈe ohipa ta te mau pǐpǐ a Iesu e ani atura ia ˈna. Teie ta ratou uiraa matamua: “[Afea taua mau mea ra e tupu ai]?”, aore ra: Afea o Ierusalema e to ˈna hiero e haamouhia ˈi? Ua hinaaro atoa râ ratou e ite i te tapao e haapapu mai i te taeraa mai o Iesu ma to ˈna tiaraa Arii no te Basileia o te Atua e te hopea o te amuiraa o te mau mea e fatata maira.

5. a) Eaha te tupuraa matamua i iteahia no nia i te parau tohu a Iesu, afea râ e tupu taatoa ˈi? b) Mea nafea to Iesu haamataraa i te pahono atu i ta ˈna mau pǐpǐ?

5 I roto i ta ˈna pahonoraa, ua haafaufaa maite o Iesu i taua na uiraa e piti nei. Ua tupu e rave rahi o ta ˈna mau parau i te senekele matamua, i te mau matahiti na mua iti noa ˈˈe i te haamouraa riaria mau i tupu i nia ia Ierusalema, i te matahiti 70 o to tatou nei tau (Mataio 24:4-22). Teie râ, e auraa rahi atu â i te faufaaraa to ta ˈna parau tohu no te tau a muri aˈe, oia hoi no to tatou nei tau. Eaha mau na ta Iesu i tohu mai? Ia au i te mau irava 7 e te 8, teie na mua ta ˈna i parau: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, e te maˈi, e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe.”

6. Te faahaamanaˈo maira te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Mataio 24:7, 8 i teihea parau tohu tei tuea?

6 Ma te papu maitai, e mau ati rarahi te tupu i nia i te fenua nei ia tae mai Iesu ei Arii no te raˈi mai. O ta te orama ïa no nia i na taata e horo i nia i na puaahorofenua e maha o te Apokalupo, oia hoi te hoê parau tohu mai tei faahitihia ˈtu na, i papaihia i roto i te buka o te Apokalupo, e haapapu ra (Apokalupo 6:1-8). Te taata i nia i te puaahorofenua matamua, o Iesu iho ïa i nia i to ˈna tiaraa arii tei noaa te re. Te tahi atu mau taata e to ratou mau puaahorofenua, te faahohoˈa ra ïa i te mau ohipa e tupu i nia i te fenua nei i te taime Iesu e haamata ˈi i te faatere mai ei arii: te tamaˈi, te oˈe e te pohe oioi e faatupuhia e te tahi mau tumu huru rau. Te ite ra anei tatou i taua na parau tohu e piti i te tupuraa i to tatou nei tau?

E tamaˈi!

7. Te faahohoˈa ra te hororaa o te piti o te puaahorofenua o te Apokalupo i te aha?

7 E tuatapapa maite anaˈe na i taua mau parau tohu ra. A tahi, teie ta Iesu i parau: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” Te faaite maira hoi teie nei parau tohu i te parau no nia i te tamaˈi. Te faahohoˈa atoa ra te piti o na taata toomaha i nia i na puaahorofenua e maha o te Apokalupo, i te tamaˈi. Teie ta tatou e taio: “Ua reva ˈtura te hoê puaahorofenua uteute: e e mana tei horoahia mai no tei parahi i nia ihora, ia faaore oia i te hau i te ao nei, e ia taparahi te taata ia ratou iho: e e ˈoˈe rahi tei horoahia mai ia ˈna.” (Apokalupo 6:4). I te mea hoi e te taparahi nei te taata ia ratou iho a hia ˈtura tausani matahiti i teie nei, no te aha ïa teie mau parau e tano taa ê ai no to tatou nei tau?

8. No te aha tatou e tia ˈi ia manaˈo e ua riro te tamaˈi ei tuhaa faufaa roa no te tapao?

8 Ia ore na ia moehia ia tatou e e ere te tamaˈi anaˈe te riro ei tapao no te taeraa mai o Iesu. Te titau ra hoi taua tapao nei e ia tupu, i roto i te hoê noa tau, te taatoaraa o te mau mea i tohuhia mai e Iesu. Teie râ, i te mea hoi e o te tamaˈi tei faahiti-na-mua-hia, e nehenehe ïa tatou e tiaturi e e huti te tupuraa o taua tuhaa o te tapao ra i to tatou ara-maite-raa. E e tia mau â ia tatou ia farii e aita e tamaˈi i iteahia aˈenei mai i to tatou nei senekele e XX.

9, 10. Mea nafea te mau parau tohu no nia i te tamaˈi i te haamataraa i te tupu?

9 Ei hiˈoraa, aita roa ˈˈe e tamaˈi i mutaa ihora, noa ˈtu to ˈna ino aore ra to ˈna riaria e nehenehe e faaauhia i na tamaˈi rahi e piti i tupu i roto i te ao nei i teie senekele e XX. Fatata 14 milioni taata ta te tamaˈi rahi matamua i haapohe, numera rahi roa ˈˈe i te huiraatira o e rave rahi mau fenua. Ma te feaa ore, “e mana tei horoahia mai [no taua taata ra e parahi ra i nia i te puaahorofenua], ia faaore oia i te hau i te ao nei, e ia taparahi te taata ia ratou iho”.

10 Ia au i taua parau tohu ra, “e ˈoˈe rahi” tei horoahia ˈtu i te taata e parahi ra i nia i te piti o te puaahorofenua. E tano ïa te reira i te aha? I te faaaravihi-rahi-roa-raa o te mau mauhaa tamaˈi. Maoti te pereoo tamaˈi, te manureva, te mau mahu tamaˈi, te pahi hopu na raro i te moana, te tahi mau mauhaa e nehenehe e topitahia ehia kilometera te atearaa, ua rahi noa ˈtura te taata i te aravihi no te haapohe i to ˈna taata-tupu. Mai te tamaˈi rahi matamua i tupu i nia i te fenua nei, na te mau haapurororaa parau na roto i te radio, te mau radio hiˈohiˈo, te mau pupuhi aravihi roa, te mau mauhaa chimiques e bacteria, te mau mauhaa taora auahi, te topita napalm, te mau huru topita atomi apî, te mau missiles balistiques e nehenehe e tere mai te hoê fenua i te tahi fenua, te mau pahi atomi hopu na raro i te moana, te mau manureva hamaniraa aravihi e te mau pahi auri tamaˈi rarahi, i faariro i te “ˈoˈe rahi” ei ˈoˈe o te rahi roa ˈtu â i te haapohe.

‘E matamehai anaˈe no te pohe’

11, 12. Ua riro te Tamaˈi rahi Matamua ei ‘matamehai no te pohe’ i roto i teihea auraa?

11 Te faaoti ra te mau irava matamua o te parau tohu a Iesu mai teie te huru: “E matamehai anaˈe râ teie nei mau mea no te pohe.” E tano mau â hoi te reira i te Tamaˈi rahi Matamua, tei hope i te matahiti 1918 ra, e tei ore i avari noa ˈˈe i te hau e tia i te vairaa. E mau aroraa huru nainai tei apee mai, e mea uˈana râ, i Etiopia, i Libia, i te fenua Paniora, i te fenua Rusia, i te fenua Inidia e i te tahi atu mau vahi. E i muri iho, o te Piti maira ïa o te Tamaˈi rahi, te hoê tamaˈi riaria mau tei haapohe i te tahi tau 50 milioni taata i roto i te mau faehau e te mau taata tivira.

12 E noa ˈtu te mau faaauraa no te hau i faatupuhia i te tahi mau taime, e te tahi mau taime hau, te tamaˈi noa nei â te huitaata nei. Te faaite maira te hoê parau i haapapuhia i te matahiti 1987 ra e e 81 rahiraa tamaˈi faufaa roa i tupu mai te matahiti 1960 mai, e tei haapohe 12 555 000 tane, vahine, e tamarii. Ua tapaohia i te matahiti 1987 i te numera rahi roa ˈˈe i te pae no te tamaˈi ia faaauhia i te tahi noa ˈtu matahiti o te Tuatapaparaa​1. Hau atu, te faateimaha nei te mau haamâuˈaraa i te pae no te nuu, fatata e 1 000 miria dala marite i teie nei i te matahiti hoê, i te pae no te faanavairaa faufaa​2. Oia mau, te tupu mau nei te parau tohu a Iesu e faaite ra e ‘e tia mai tera fenua e aro mai i tera fenua e tera basileia e aro mai i tera basileia’. Te tamau noa nei â te puaahorofenua uteute o te tamaˈi i ta ˈna hororaa na nia i te fenua taatoa nei ma te ino mau. E hiˈopoa anaˈe na râ i teie nei i te piti o te tuhaa o te tapao.

E mau oˈe

13. Eaha te mau ohipa peapea mau e tupu ta Iesu i faaite atea mai, e mea nafea ta ˈna parau tohu i te haapapuraahia mai na te orama no nia te taata e parahi ra i nia i te toru o te puaahorofenua o te Apokalupo?

13 Teie ta Iesu i tohu mai: “E oˈe hoi (...) i tera vahi, i tera vahi.” Mai ta tatou e tapao mai, e tano maitai teie mau parau i te hororaa o te toru o na taata toomaha i nia i na puaahorofenua e maha o te Apokalupo. Teie ta tatou e taio: “Ua hiˈo atura vau, e inaha, e puaahorofenua ereere; e e faito tei te rima o te parahi i nia ihora. E faaroo atura vau i te hoê reo i rotopu i na mea ora e maha ra i te na ôraa e, Hoê hoini sitona hoê moni veo, e e toru hoini kerite hoê moni veo, eiaha ra oe e hauti noa ˈtu i te olive e te uaina.” (Apokalupo 6:5, 6). Ma te papu maitai, e mau ˈoˈe rahi mau e haamǎtaˈu ra!

14. Eaha te mau oˈe rarahi i tupu mai te matahiti 1914 mai, tei faatupu i te parau tohu a Iesu?

14 E nehenehe anei tatou e parau e te tupu ra taua parau tohu nei, inaha te fanaˈo nei hoi vetahi mau fenua i te hoê huru faito oraraa teitei mau? E papu maitai ïa to tatou manaˈo ia hiˈo tatou i te mau ohipa e tupu nei i roto i te ao nei. I roto i te roaraa o te Tuatapaparaa, na te mau tamaˈi e te mau ati a te natura, i faatupu i te oˈe. Eita atura ïa tatou e maere e ia tapao te oˈe i to tatou senekele e XX, oia tei ite pinepine roa hoi i te mau tamaˈi e te mau ati. Mai te matahiti 1914 mai, ua tairi taua ati nei e rave rahi mau vahi o te fenua nei. Ua tapaohia hau atu i te 60 oˈe faufaa roa mai te matahiti 1914 mai, e te reira i roto atoa i te mau fenua atea te tahi i te tahi, mai te fenua Heleni, te mau Pays-Bas, te fenua Rusia, Nigéria, Tchad, te fenua Chili, Pérou, Bangladesh, Bengale, Kampuchéa, Etiopia, e Tapone​3. E rave rahi matahiti te maororaa vetahi o taua mau oˈe nei e ua haapohe hoi e rave rahi milioni taata.

15, 16. Eaha ˈtu â te tahi huru oˈe teie e faaino nei i teie tau?

15 Noa ˈtu â ïa e e faarooroo-rahi-hia te parau no te mau oˈe rarahi mau, e ore atu iho â ratou, e e oraraa huru au mai to te feia e ora mai. Teie râ, ua fa mai te tahi atu huru oˈe, peapea roa ˈtu â, i te senekele e XX. E ere i te mea faahiahia roa e e pinepine i te ore e tâuˈa-rahi-hia. E ite-noa-hia mai râ te reira i tera matahiti e i tera matahiti. O te oreraa ïa e ravai te maa. Hoê tuhaa i nia i te pae o te huiraatira o te ao nei o tei roohia i taua ati rahi ra, e te haapohe nei te reira, i te mau matahiti atoa i rotopu i te 13 e te 18 milioni taata​4.

16 Inaha, te haapohe nei teie huru oˈe, i te mau piti mahana atoa, fatata hoê â rahiraa taata e te topita atomi i taorahia i nia ia Hiroshima. E i te mau piti matahiti atoa, te haapohe nei te poia hau atu i te taata ia faaauhia i te mau faehau i pohe i roto i na tamaˈi rahi matamua e piti. Ua tupu mau anei “te oˈe (...) i tera vahi, i tera vahi” mai te matahiti 1914 mai? E ua tupu mau â hoi!

E e aueue fenua

17. Eaha te aueueraa fenua rahi i tupu i muri iti noa ˈˈe i te matahiti 1914 ra?

17 I te 13 no tenuare 1915, a uˈana noa ˈi te Tamaˈi rahi Matamua te tahi tau avae noa te maoro, ua faaaueue aˈera te hoê aueueraa fenua i te mau Abruzzes, i te fenua Italia, e ua haapohe 32 610 taata. Te faahaamanaˈo maira taua ati riaria mau nei ia tatou e, ia tae mai Iesu, e “aueue[raa fenua te tupu] i tera vahi, i tera vahi”. Mai te tamaˈi e te oˈe, e “matamehai [noa te aueueraa fenua i tupu i te mau Abruzzes] no te pohe *”.

18. Mea nafea te parau tohu a Iesu no nia i te mau aueueraa fenua i te tupuraa?

18 Ua riro to tatou nei senekele e XX ei senekele no te mau aueueraa fenua. Maoti te mau ravea no te haaparare e no te haapuroro i te parau, ua papu maitai i te huitaata nei i te mau ohipa peapea mau ta ratou i faatupu. Teie te tahi tau numera: I i te matahiti 1920 ra, ua haapohe te hoê aueueraa fenua e 200 000 taata i te fenua Tinito; i te matahiti 1923 ra, ua haapohe te tahi â aueueraa fenua i te tahi tau 99 300 taata i te fenua Tapone; i te matahiti 1935 ra, ua haapohe te hoê aueueraa fenua e 25 000 taata i roto i te hoê vahi tei riro i teie nei i te fenua Pakistan, e i te matahiti 1939, 32 700 taata i pohe i roto i te hoê aueueraa fenua i te fenua Turetia. I Pérou, i te matahiti 1970 ra, ua haapohe te hoê aueueraa fenua e 66 800 taata, e i te matahiti 1976 ra, fatata e 240 000 taata (800 000, ia au i te tahi parau) tei pohe i Tangshan, i te fenua Tinito. Fatata mai ia tatou nei, i te matahiti 1988 ra, ua haapohe te hoê aueueraa fenua rahi e 25 000 taata i te fenua Aremenia *. E nehenehe anei ïa to tatou manaˈo e feaa i teie nei ia tupu te mau “aueue[raa] fenua” “i tera vahi, i tera vahi​6”?

“Te maˈi [pohe]”

19. Eaha ˈtu â te tahi tuhaa o te tapao, i faahohoˈahia e te taata e parahi ra i nia i te maha o te puaahorofenua o te Apokalupo, ta Iesu i faaite atea mai?

19 Te tahi atu â tuhaa o te parau tohu a Iesu, no nia ïa i te maˈi. I roto i ta ˈna buka, te faahiti ra te taata papai evanelia ra o Luka i te mau parau a Iesu e na ô ra e, “i tera vahi, i tera vahi, (...) te maˈi rahi”. (Luka 21:11.) I ô nei atoa, te tano ra teie parau i te orama no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe o na taata toomaha i nia i na puaahorofenua e maha o te Apokalupo. Te iˈoa o te taata e parahi ra i nia i te maha o te puaahorofenua o Pohe ïa e te faahohoˈa ra hoi oia e rave rahi huru pohe oioi, oia hoi ‘te maˈi pohe e te mau puaa taehae o te fenua nei’. — Apokalupo 6:8.

20. Eaha te maˈi pee riaria mau e faatupu ra i te tahi tuhaa o te parau tohu a Iesu no nia i te mau maˈi rahi?

20 I te matahiti 1918 e 1919 ra, hau atu i te miria taata i roohia i te fiva paniora e e 20 mirioni i pohe i taua maˈi ra. Mea teiaha aˈe te pohe ta te maˈi i faatupu i ta te Tamaˈi Rahi iho​7. Inaha hoi, te tamau nei â “te maˈi [pohe]” aore ra ‘maˈi rahi’ i te haamauiui i teie nei ui, noa ˈtu te mau ravea apî i noaa mai i te pae no te rapaauraa. No te aha ïa te reira? No te mea aita te mau fenua veve roa ˈˈe e fanaˈo noa nei i te mau ravea apî a te ite aravihi. Te mauiui nei te mau taata veve roa e te pohe atoa nei i te mau maˈi e ore e nehenehe e rapaauhia no te mea aita e ravai ra te moni.

21, 22. Nafea te mau fenua ona mai te mau fenua veve ia roohia i te “maˈi [pohe]”?

21 No reira, te tahi tau 150 milioni taata tei roohia i te malaria e e 200 milioni teie e mauiui nei i te bilharziose. Te roohia nei 10 milioni taata i te maˈi o Chagas. E maha ahuru milioni tei roohia i te matapo e o te mau anavai pape te tumu. I te mau matahiti atoa, te tahi tau milioni tamarii teie e pohe nei e o te maˈi hî te tumu​8. Tei roto noâ te tutoo e te lepera i te mau maˈi peapea roa. Hau aˈe i te tahi atu mau taata, o te feia veve teie e roohia nei i “te maˈi rahi” e parare nei “i tera vahi, i tera vahi”.

22 Aita râ hoi te mau taata moni e erehia nei i te maˈi. Ei hiˈoraa, te tairi nei hoi te maˈi hota i te feia veve e te feia moni. I te matahiti 1957 ra, ua haapohe te hoê huru maˈi hota e 70 000 taata i te mau Etats-Unis noa. I te fenua Helemani, te parauhia ra e hoê taata i nia i te ono te roohia i te maˈi mariri aitaata ia tae i te hoê mahana​9. Hau atu, te tairi nei te mau maˈi purumu i te feia moni e tae noa ˈtu i te feia veve. I roto i te tahi mau vahi o te fenua Afirika, mai te huru ra ïa e ua roohia fatata 18,9 % o te huiraatira, i te blennorragie, e ua tapaohia e e ite-pinepine-hia taua maˈi pee ra i te mau Etats-Unis​10. Te mau maˈi purumu mai te syphilis, te infections à Chlamydiae, e te herpès génital, o te tahi noa ïa mau maˈi teie i rotopu i te tahi atu mau “maˈi rahi” pee e noaa i roto i te taatiraa pae tino.

23. Eaha te “maˈi [pohe]” teie e paraparau-rahi-hia nei i roto i te mau vea?

23 I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua ô mai te SIDA, te tahi â “maˈi [pohe]” i roto i te tabura o te mau “maˈi rahi”. Te faatupu nei te SIDA i te riaria, no te mea i te taime teie nei mau parau e papaihia ˈi, aita roa ˈˈe e ravea e itehia ra no te arai i teie nei maˈi e haere noa ˈtura i te rahiraa. Te na ô ra te taote ra o Jonathan Mann, e haapao i te O.M.S. (Faanahonahoraa e haapao i te parau no te oraora-matai-raa o te tino i roto i te ao nei) i te parau no te aroraa i te maˈi SIDA: “I teie mahana, te feia e tirotiro o te SIDA to ratou (HIV), tei nia ïa to ratou numera i te pae e tae atu i te ahuru milioni​11.” Ia au i te tahi parau i piahia, te tairi nei te tirotiro o te SIDA i te hoê taata i te mau minuti atoa. Ma te papu maitai, e “maˈi [pohe]” mau teie! E paraparau anaˈe na i teie nei no nia i te tahi â tuhaa o te parau tohu: te pohe e faatupuhia e te mau puaa taehae.

‘Te mau puaa taehae o te fenua nei’

24, 25. a) Te faahiti ra te peropheta ra o Ezekiela i te parau no teihea ‘puaa taehae’? b) Eaha ta Iesu i parau no nia i te mau “puaa taehae” e hahaere i nia i te fenua nei ia tae mai oia ra?

24 Ia faahiti te mau vea i te parau no te mau puaa taehae i to tatou nei tau, ei faaiteraa ïa e te fifi nei vetahi mau huru animala aore ra te ore atura. No reira, e rahi aˈe â ïa ‘te mau puaa taehae o te fenua nei’ i te mǎtaˈu i te taata i te taata e mǎtaˈu i te animala, noa ˈtu â ïa e i roto i te tahi mau fenua te haapohe nei â te mau animala taehae, mai te mau mimi taehae i te fenua Inidia, i te taata.

25 Te huti nei râ te Bibilia i to tatou manaˈo i nia i te tahi atu mau huru puaa taehae, te mau puaa taehae, oia hoi i teie mau matahiti i mairi aˈenei, tei faatupu mau i te mǎtaˈu. Ua faaau te peropheta ra o Ezekiela i te mau taata iino i te mau puaa taehae ia ˈna i parau e: “To ˈna ra hui arii i roto ia ˈna ra, e au ïa i te luko ia hahae i te maa ra, te titau ra ratou ia manii te toto, e ia pohe te mau varua, ia noaa ta ratou taoˈa i te haavare.” (Ezekiela 22:27). Ia Iesu i faaite mai i te parau no te ‘tupuraa te ino i te rahiraa’, te manaˈo ra hoi oia i te mau “puaa taehae” mai te reira te huru o te hahaere na te ao nei ia tae mai oia ra (Mataio 24:12). Te parau atoa ra o Paulo, te tahi taata papai i te Bibilia e, ia tae i te “anotau hopea”, e riro te taata ei “nounou moni, (...) e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra”. (Timoteo 2, 3:1-3). Mai te reira mau anei te huru mai te matahiti 1914 mai?

26-28. Eaha te mau parau no roto mai i te ao taatoa nei teie e haapapu nei e te hahaere nei te mau “puaa taehae” na te fenua nei?

26 Oia, mai te reira mau â hoi. Mai te peu e te noho ra outou i roto i te hoê oire, ua ite iho â ïa outou e mai te reira mau â te huru i roto fatata te mau oire rarahi atoa o te palaneta. Mai te peu râ e te feaa ra to outou manaˈo, a hiˈo na i teie mau parau ta te tahi mau vea i pia aita i maoro aˈenei. No te fenua Colombie mai: “Ua tapao te mau mutoi i te matahiti i mairi aˈenei (...) fatata e 10 000 taata i taparahi-pohe-hia e e 25 000 ohipa eiâ ma te pupuhi i roto i te rima.” No Victoria mai, i te fenua Auteralia: “Maraaraa rahi i te pae no te ohipa taparahi taata.” No te mau Etats-Unis mai: “Te tapae atura i nia i te numera teitei roa ˈˈe i te pae no te ohipa taparahi taata i New York.” “I te matahiti i mairi aˈenei, ua hau aˈe te oire no Detroit (Michigan) i te oire no Gary (Indiana), i te pae no te faito ohipa taparahi taata rahi roa ˈˈe o te fenua: 58 no 100 000 taata.”

27 No Zimbabwe mai: “Te rahi noa ˈtura te ohipa taparahi tamarii.” No Beresilia mai: “No te rahi o te mau ohipa taparahi taata e no te rahi atoa o te mau mauhaa tamaˈi, aita roa ˈtura ïa te mau parau apî no nia i te haavîraa uˈana e tâuˈa-faahou-hia nei.” No te fenua Autearoa mai: “Ua riro noâ te mau ohipa haru e te haavîraa puai ei mau tapitapiraa matamua a te mau mutoi.” “Te haavîraa puai i rotopu i te mau taata iho no Autearoa, e nehenehe ïa e parau e e ohipa taehae mau.” No te fenua Paniora mai: “Tei roto te fenua Paniora i te parau no te fifi o te ohipa taparahi taata teie e rahi noa ˈtura i te ruperuperaa.” No te fenua Italia mai: “I muri aˈe i te tahi mau manuïa-ore-raa, te puâ faahou maira te Mafia o te fenua Sicile mai roto mai i to ˈna mau rehu e te faatupu nei i te mau ohipa taparahi taata e rave rahi.”

28 O te tahi noa teie mau parau i piahia i roto i te tahi mau vea na mua iti noa ˈˈe teie buka e piahia ˈi. Papu maitai, te hahaere nei ‘te mau puaa taehae’ na te fenua nei ma te haamǎtaˈu i te oraraa o te taata.

Te pororaa i te parau apî maitai

29, 30. Ia au i ta Iesu i tohu mai, eaha te huru tupuraa e itehia ra i roto te amuiraa faaroo kerisetiano, i te pae faaroo?

29 Eaha ïa te huru o te mau haapaoraa i roto i te anotau arepurepu e tapao i te taeraa mai o Iesu? Ua tohu na mua mai Iesu i te parau no te tupuraa te itoito i te pae faaroo. Te na ô ra hoi oia e: “E tupu hoi te peropheta haavare e rave rahi, e rave rahi te haavarehia e ratou.” (Mataio 24:11). Ua tohu mai oia i muri iho e, i roto i te taatoaraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, e topa roa mai te anaanatae o te taata i te Atua i raro. “E riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro.” — Mataio 24:12.

30 Te faataa papu maitai maira teie mau parau i te ohipa e tupu ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. A tahi, te topa nei te mau Ekalesia i te mau vahi atoa, inaha aita to ratou mau melo e turu faahou mai nei ia ratou. I roto i te mau fenua no Europa Apatoerau ma, e mau fenua turu roa hoi i te haapaoraa porotetani, e tae noa ˈtu i te fenua Beretane, fatata roa te haapaoraa i te pohe. Te farerei nei te Ekalesia katolika i te fifi no te navai-ore-raa te mau perepitero, e te turu-ore-raa o ta ˈna mau melo. I te tahi aˈe pae, te fa taue mai nei te tahi mau pǔpǔ faaroo taa ê. Te rahi noa ˈtura te mau haapaoraa no te pae Hitia o te râ ma, a eiâ noa ˈi te feia poro nounou taoˈa i te mau milioni dala marite a te mau taata mataitai afata teata.

31. Eaha te parau tohu a Iesu e tauturu mai ia tatou ia taa e o vai mau na te mau kerisetiano mau i to tatou nei tau?

31 Eaha ˈtura ïa te nehenehe e parau i teie nei no te kerisetianoraa mau, ia au tei haapiihia e Iesu e tei porohia e ta ˈna mau aposetolo? E vai noa mai ïa i te tau o Iesu e tae mai ai; nafea râ hoi tatou e nehenehe ai e taa i te reira? Maoti ïa te tahi mau ohipa e tupu. Ua faahiti mai Iesu hoê i roto i ta ˈna parau tohu rahi ra e: e rave te mau kerisetiano i te hoê ohipa haapiiraa i roto i te ao taatoa nei, o ta ˈna hoi i parau i te na ôraa mai e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” — Mataio 24:14.

32. Eaha te pǔpǔ otahi roa e faatupu nei i te parau tohu a Iesu i faahitihia i roto i te Mataio 24:14?

32 Ua tapae roa taua ohipa pororaa ra i teie nei i nia i te mau faito faahiahia mau. I teie mahana, te rave nei te pǔpǔ faaroo i matauhia i raro aˈe i te iˈoa o te mau Ite o Iehova, i te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe o te aamu taatoa o te kerisetianoraa (Isaia 43:10, 12). Mai te matahiti 1919 mai, a turu noa ˈi te mau haapaoraa matamua a te amuiraa faaroo kerisetiano i rave na hoi i te ohipa politita, i te Totaiete o te mau Nunaa, o tei topa roa hoi, te faaineine ra ïa te mau Ite o Iehova i te rave i taua ohipa pororaa ra i roto i te ao taatoa nei.

33, 34. Eaha te aanoraa o te ohipa i ravehia no te poro i te parau apî maitai o te Basileia i roto i te ao nei?

33 Fatata e 10 000 anaˈe Ite i taua tau ra, ua papu maitai râ hoi ia ratou i te rahi o te ohipa e tiai maira ia ratou e ua faatupu aˈera ratou i te reira ma te itoito. Ma te taa ia ratou e eita roa ˈtu e tu i te Bibilia e i te hiˈoraa o te mau aposetolo ia faatupu i te hoê taa-ê-raa i rotopu i te hoê upoo faatere haapaoraa e te mau melo noa iho, ua haapii aˈera ratou paatoa e aita e hiˈoraa i te taata, i te parau no nia i te Basileia o te Atua i to ratou mau taata-tupu. Mea na reira atura ïa ratou i te riroraa ei faanahonahoraa feia poro.

34 I roto i te roaraa o te tau, ua tia aˈera i taua mau taata poro ra ia faaruru i te hoê patoiraa uˈana mau. I te pae Europa ma, ua faaruru ratou e rave rahi mau faatereraa haavî. I te mau Etats-Unis e i te fenua Canada, ua aratai ratou i te mau aroraa i mua i te mau haavaraa e ua faaruru ratou i te mau nahoa rahi taata taehae. I roto i te tahi atu mau fenua, ua faaruru ratou i te mau manaˈo paetahi etaeta i te pae faaroo e te hamani-ino-raa a te tahi mau taata faatere ino mau. I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua tia atoa ia ratou ia faaruru atoa i te parau no te tupuraa te manaˈo feaa e te huru feruriraa no nia i te mau mea e navenave ai te manaˈo ra. Aita râ ratou i faaea i te haere i mua e inaha, i teie mahana, ua hau atu ratou i te toru milioni e te afa i roto e 212 fenua. Aitâ te parau apî maitai i parare aˈenei mai teie te huru. E ere anei teie te hoê tupuraa faahiahia mau no taua tuhaa o te tapao ra?

Eaha ïa te auraa o taua mau ohipa atoa i tupu ra?

35. a) Mea nafea te tupuraa o te mau parau tohu i teie nei tau ia haapapu mai e mea faaurua-mau-hia iho â te Bibilia e te Atua? b) Eaha te auraa no to tatou nei tau te tupuraa o te tapao ta Iesu i horoa mai?

35 Ma te papu maitai, te ite nei tatou i te tupuraa o te tapao rahi mau ta Iesu i horoa mai. Tera te tahi atu â haapapuraa e ua faaurua-mau-hia te Bibilia e te Atua. Aita e taata e nehenehe e tohu na mua roa ˈˈe i te mau ohipa e tupu i to tatou nei senekele e XX. Te haapapu atoa maira te tupuraa o taua tapao ra e te ora nei tatou i te tau no te taeraa mai o Iesu e no te hopea o te amuiraa o te mau mea nei (Mataio 24:3). Eaha mau na te auraa o taua parau tohu ra? Eaha hoi te auraa te parau no te taeraa mai o Iesu? Eaha te amuiraa o te mau mea o te tapae ra i to ˈna taime hopea? Ei pahonoraa i taua mau uiraa nei, e tia ia tatou ia tuatapapa i te tahi â tapao paari maitai e haapapu mai e mea faaurua-mau-hia te Bibilia e te Atua, oia hoi: te tuatiraa faahiahia mau tera tuhaa e tera tuhaa. E faaite atoa mai taua tuatapaparaa ra ta tatou e hiˈopoa i roto i te pene i mua nei, nafea râ te tumu parau tumu o te Bibilia ia fatata ˈtu i teie nei iho â taime i to ˈna tatararaa rahi mau.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tapaohia mai te matahiti 1914 maira e tae mai i te matahiti 1918, e pae aueueraa fenua rahi aˈe i tei tupu i te mau Abruzzes, e ua taea-roa-hia aore ra ua hau atu hoi i te 8 ia au i te faito a Richter. Aita râ taua mau aueueraa fenua ra i tupu i te mau vahi atea roa o te fenua nei, i faaiteite-rahi-hia te parau mai te aueueraa i tairi i te fenua Italia​5.

^ E rave rahi mau numera taa ê i horoahia no te mau taata i pohe i roto vetahi o taua mau ati ra. Noa ˈtu e eaha te parau e horoahia, e mau aueueraa fenua iino anaˈe te taatoaraa.

[Uiraa haapiiraa]