Eaha to roto?

A PEE I TO RATOU FAAROO | RAHABA

“I parauhia e vahine parau-tia na roto i te ohipa”

“I parauhia e vahine parau-tia na roto i te ohipa”

MAI te haamaramarama o to ˈna piha, te mataitai ra Rahaba i te hitiraa mahana i nia i te peho ati aˈe ia Ieriko. I raro noa mai, ua haaputuputu te nuu o Iseraela. A haamata faahou ai ratou i te haaati i te oire, maraa aˈera te mau huˈa repo fenua e faaroo-faahou-hia tura te oto o te pu.

Te faaea ra Rahaba i Ieriko. Ua matau o ˈna i to ˈna mau aroâ, fare, matete e ua matau atu â o ˈna i to ˈna mau taata. Te ite ra o ˈna e te rahi noa ˈtura to ratou mǎtaˈu, a tamau noa ai Iseraela i te haaati i te oire hoê taime i te mahana. Eaha ïa tupuraa maere mau teie! A taˈi noa ai te oto o te pu i roto i te mau aroâ e te mau vahi taata o Ieriko, mea taa ê te huru aau o Rahaba, aita o ˈna e mǎtaˈu ra.

I te poipoi roa i te hitu o te mahana, te hiˈo ra Rahaba i te nuu ia haamata i ta ratou taahiraa. I rotopu i te mau faehau Iseraela, te ite ra o ˈna i te mau tahuˈa ia faaoto i te pu e ia amo i te Afata moˈa o te faahohoˈa na e te vai ra to ratou Atua ra o Iehova ia ratou ra. A feruri na ia Rahaba o te tapea noa ra i te taura uteute o te tarere mai to ˈna haamaramaramaraa i rapaeau mai i te patu rahi o Ieriko. Ua haamanaˈo teie taura uteute ia Rahaba, e nehenehe o ˈna e to ˈna utuafare e ora mai i te haamouraa o te oire. Ua taiva anei Rahaba i to ˈna nunaa? No Iehova, aita roa ˈtu. No ˈna e vahine e faaroo faahiahia mau o ˈna. E hoˈi anaˈe i te haamataraa o te aamu o Rahaba a huti mai ai i te haapiiraa i to ˈna hiˈoraa.

E VAHINE TAIATA RAHABA

E vahine taiata o Rahaba. Ua huru ê te tahi feia tatara Bibilia i te reira, e ua parau ratou e e vahine farii ratere noa o ˈna. Tera râ, mea papu te Bibilia i nia i te reira, aita e hunaraa. (Iosua 2:1; Hebera 11:31; Iakobo 2:25) Ua fariihia paha te ohipa a Rahaba e to Kanaana. Noa ˈtu râ, ua ite o ˈna e ere roa ˈtu ta ˈna ohipa i te mea maitai (Roma 2:14, 15) Peneiaˈe, ua haama o ˈna i to ˈna huru oraraa. Mai te rahiraa o te pee ra i tera huru oraraa i teie mahana, peneiaˈe, aita ˈtu ta ˈna e ravea no te aupuru i to ˈna utuafare.

Mea papu, ua hinaaro Rahaba i te hoê huru oraraa maitai aˈe. Ua î hoi to ˈna fenua i te ino e te peu faufau, mai te taotoraa i te fetii piri e te animara. (Levitiko 18:3, 6, 21-24) O te haapaoraa te tumu matamua o tera mau ino i to ˈna fenua. E turu na hoi te mau hiero i te peu faufau e no te haamori i te mau atua hape mai ia Baala e Moleha, ua pûpû ratou i ta ratou mau tamarii i roto i te auahi.

Ua ite te Atua i te mea ravehia i Kanaana. No reira oia i parau ai: “Ua viivii ïa to ratou fenua, e e faatae au i te utua i nia i to reira mau taata no ta ratou mau hape, e e pihaˈe mai taua fenua ra ia ratou.” (Levitiko 18:25) Eaha ïa teie “utua no ta ratou mau hape”? I fafau na hoi te Atua ia Iseraela: “E tiahi riirii mau â Iehova to Atua i tera mau nunaa mai mua ia oe.” (Deuteronomi 7:22) E hanere matahiti na mua ˈtu, ua fafau Iehova e na te utuafare o Aberahama e fatu i te fenua e eita “te Atua . . . e nehenehe e haavare.”​—Tito 1:2; Genese 12:7.

Tera râ, ua parau atoa Iehova ia haamouhia i te tahi mau nunaa rahi o tera fenua. (Deuteronomi 7:1, 2) Ei “Haava o te fenua taatoa,” ua hiˈopoa maite o ˈna i te aau o te taata tataitahi e ua ite papu mea ino e mea faufau mau ratou. (Genese 18:25; Paraleipomeno 1, 28:9) E ere i te mea ohie no Rahaba ia ora i roto i tera huru oire. A feruri na i to ˈna huru aau, a faaroo ai i te mau faatiaraa no nia ia Iseraela. Ua haapii mai o ˈna e maoti te Atua Iseraela, ua upootia to ˈna nunaa, tei riro na hoi ei tîtî i nia i te nuu no Aiphiti, te nuu puai roa ˈˈe o te ao i tera tau ra. I teie nei, fatata Iseraela i te haru ia Ieriko! Noa ˈtu râ, aita â te taata o tera oire i taui. No reira te Bibilia e faahiti ai i to Kanaana mai “te feia tei faaroo ore.”​—Hebera 11:31.

Mea taa ê o Rahaba. I te roaraa o te mau matahiti, ua feruriruri paha o ˈna i te mau faatiaraa ta ˈna i faaroo no nia ia Iseraela e to ratou Atua ra o Iehova. E ere roa ˈtu o ˈna mai te mau atua hape no Kanaana! E Atua teie tei aro no to ˈna nunaa e tei ore e hamani ino ia ratou. E Atua teie tei haamaitai atu â i to ˈna feia haamori maoti ta ˈna mau ture aveia, aita râ i faahaehaa ia ratou. E Atua teie o tei haafaufaa i te mau vahine, aita râ i faariro ia ratou mai te taoˈa te nehenehe e hoo mai, e hoo atu e e faahaehaa i roto i te haamoriraa hape. A faaroo ai Rahaba e te puhapa ra Iseraela i te tahi atu pae o Ioridana, e fatata ratou i te haru i to ˈna oire, peneiaˈe ua haapeapea o ˈna no to ˈna nunaa. Ua ite anei Iehova ia ˈna e te mea maitai i roto ia ˈna?

I teie mahana, mea rahi te taata mai ia Rahaba. Aita ta ratou e ravea i te pee-noa-raa i te hoê huru oraraa e ere ai ratou i te tura e te oaoa. No ratou, aita e taata e tâuˈa ra e e haafaufaa ra ia ratou. Te haamanaˈo maira ïa te hiˈoraa mahanahana mau o Rahaba e te tâuˈa ra te Atua ia tatou tataitahi. “Aita hoi oia i atea ia tatou tataitahi.” (Ohipa 17:27) Tei pihai iho o ˈna, ua ineine o ˈna e e oaoa o ˈna i te horoa i te tiaturiraa i te feia atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna. Ua na reira anei Rahaba?

UA FARII O ˈNA I NA MATA HUNA

I te hoê mahana, tau taime hou Iseraela a haaati ai ia Ieriko, ua haere e piti taata ěê i te fare o Rahaba. Aita tera na tane e piti i hinaaro ia itehia raua e te feia o te oire o te vai ara hoi e o te imi i te mau mata huna no Iseraela mai. Ua ite oioi râ Rahaba o vai raua. Aita hoi raua i haere mai i te fare o te hoê vahine taiata no te taoto ia ˈna, no te faaea noa râ i ǒ na.

E mata huna na tane e piti no Iseraela mai. Na Iosua i tono ia raua no te hiˈopoa i te mau puai e te mau paruparu o Ieriko. Teie te oire matamua o Kanaana ta Iseraela e haru e peneiaˈe te mea puai aˈe. Ua hinaaro noa Iosua e ite o vai ma ta ratou e aro. Mea papu, ua maiti maitai na mata huna e piti e haere i te fare o Rahaba. Aita râ hoi te taata ěê e tâuˈahia ia haere ratou i te fare o te hoê vahine taiata. E peneiaˈe ua hinaaro atoa raua e apo mai i te tahi mau parau rii faufaa i roto i te mau tauaparauraa.

Te na ô ra te Bibilia e ua farii maitai Rahaba i na vea. (Iakobo 2:25) Ua farii o ˈna ia raua ia faaea mai i to ˈna fare, noa ˈtu ua taa rii o ˈna o vai raua e no te aha raua i haere mai ai. Peneiaˈe ua hinaaro o ˈna e haapii atu â no nia i to raua Atua ra o Iehova.

Tae taue maira te mau vea a te arii no Ieriko! Ua purara hoi te parau e ua haere mai te mau mata huna no Iseraela i te fare o Rahaba. Eaha ta Rahaba e rave? Ia paruru o ˈna i tera na taata ěê, eita anei o ˈna e to ˈna utuafare taatoa e fifihia? Eita anei te taata no Ieriko e haapohe ia ratou paatoa ia paruru o ˈna i tera mau enemi? I te tahi aˈe pae, ua papu ia Rahaba i teie nei o vai tera na taata e piti. Mai te peu ua taa ia ˈna i teie nei e e Atua maitai aˈe Iehova i to ˈna iho mau atua, tera paha te taime no te tia i to ˈna paeau?

E taime poto to Rahaba no te feruri e no te haa oioi. Ua faatapuni o ˈna ia raua i raro aˈe i te mau lino tei apǎpǎhia i nia i to ˈna tapoi fare. I reira, parau aˈera o ˈna i te mau vea o te arii: “Ua haere mai iho â na tane i ǒ ˈu, aita râ vau i ite nohea mai raua. E i te poiriraa, a fatata ˈi te uputa o te oire i te tapirihia, haere aˈera na tane i rapae. Aita vau i ite ihea raua i te haereraa, ia tapapa oioi râ outou ia raua, e roaahia raua e outou.” (Iosua 2:4, 5) A feruri na ia Rahaba ia paraparau i te mau vea a te arii. Ua taa anei ia ratou te tupaipai ra to ˈna mafatu?

Ua faatupu Rahaba i te faaroo i te Atua o Iseraela

Tapapa aˈera te mau tane ta te arii i tono ia raua na te eˈa e tae atu ai i Ioridana i te mau vahi papaˈu. (Iosua 2:7) Ua topa te hou o Rahaba. Ua afai ê o ˈna i tera mau tane tei ore e tia ia ite i te parau mau e ua faaora i te mau tavini hapa ore a Iehova.

Haere vitiviti aˈera Rahaba i nia i to ˈna tapoi fare no te faatia i na mata huna eaha ta ˈna i parau. Ua faaite atoa o ˈna i te hoê parau faufaa roa: Ua toaruaru to ˈna nunaa e ua mǎtaˈu i to Iseraela. Ua itoitohia raua i tera parau apî oaoa. Ua mǎtaˈu tera mau ati Kanaana ino i te puai o te Atua o Iseraela ra o Iehova! Faaite aˈera o ˈna i to ˈna faaroo te riro ei hiˈoraa no tatou i teie mahana. Ua parau o ˈna: “E Atua hoi Iehova to outou Atua no te raˈi i nia e te fenua i raro.” (Iosua 2:11) Ua navai te mau faatiaraa ta ˈna i faaroo no nia ia Iehova ia papu ia ˈna e e nehenehe te Atua o Iseraela e tiaturihia. Ua faatupu o ˈna i te faaroo ia Iehova.

No Rahaba, mea papu e e horoa Iehova i te upootiaraa i to ˈna nunaa. Ua taparuparu ïa o ˈna no te fanaˈo i te hamani maitai ia faaorahia o ˈna e to ˈna utuafare. Ua farii na mata huna ma te faaue ia Rahaba ia ore e faaite i to raua tere e ia taamu i te taura uteute i te haamaramarama i nia i te patu o te oire ia paruruhia o ˈna e to ˈna utuafare.​—Iosua 2:12-14, 18.

E haapii mai tatou i te hoê parau mau faufaa roa no nia i te faaroo o Rahaba. Te na ǒ ra hoi te Bibilia, “e tiaturi . . . te hoê taata i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te parau.” (Roma 10:17) Ua faaroo Rahaba i te mau faatiaraa papu no nia i te puai e te parau-tia o te Atua ra o Iehova, no reira o ˈna i faatupu ai i te faaroo e i tiaturi ai ia ˈna. I teie mahana, mea rahi atu â ta tatou e ite no nia ia Iehova. E haapii anei tatou i ta ˈna parau te Bibilia no te ite atu â o vai o ˈna e no te faatupu i te faaroo ia ˈna?

UA TOPA TE HOÊ OIRE PUAI

Ma te pee i te aˈoraa a Rahaba, ua pou na mata huna e piti i raro na te haamaramarama maoti te tahi taura e ua horo oioi i te tuhaa fenua mouˈa. I te pae apatoerau o Ieriko, mea rahi te ana i reira raua e nehenehe ai e tapuni a tiai noa ai i te hoˈi i te puhapa o Iseraela no te faaite i te parau apî ta Rahaba i parau atu.

Noa ˈtu e nehenehe o ˈna e pohe, ua faatapuni Rahaba e piti tavini a Iehova i raro aˈe i te mau lino

I muri aˈe, ua riaria paha te nunaa no Ieriko i te faaroo e ua tapea Iehova i te taheraa pape o te anavai Ioridana, ia tia ia Iseraela ia haere atu i te tahi atu pae. (Iosua 3:14-17) No Rahaba râ, e haapapuraa teie e ua tano iho â o ˈna i te faatupu i te faaroo ia Iehova.

A hitu atura mahana Iseraela i te haaatiraa ia Ieriko, hoê taime i te mahana. Tei te hitu o te mahana tatou i teie nei, e mea taa ê. Mai tei faahitihia i roto i te omuaraa o te tumu parau, ua haamata te haaatiraa i te hitiraa o te mahana e ua haaati te nuu i te oire hoê taime, e piti taime e aita i faaea. (Iosua 6:15) Te aha nei te mau Iseraela?

A tapae ai i te hituraa o te haaatiraa, i tera mahana, ua mau te nuu. Ua mau te pu. Aita e maniania faahou. Ua maere e ua riaria paha te taata i roto i te oire. I reira, a faaroo ai i te tapao o Iosua, ua tuô te nuu o Iseraela no te taime matamua ma te reo puai. Ua maere anei te mau faehau i nia i te patu o Ieriko i tera huru aroraa? Mai te peu e e, aita i maoro i muri iho, ua taparuru te patu, ua afafa e ua marua i raro! Hoê noa tuhaa o tera patu te tia noa ra. Te fare o Rahaba, te hoê vahine faaroo puai. A feruri na i to ˈna mau huru aau a ite ai nafea Iehova i te parururaa ia ˈna e i to ˈna utuafare! a​—Iosua 6:10, 16, 20, 21.

Ua faatura te nunaa o Iehova ia Rahaba no to ˈna faaroo. A ite ai ratou e hoê noa fare te tia noa maira i rotopu i tera mau rehu, ua papu ia ratou e na Iehova i paruru i teie vahine e to ˈna utuafare i te haamouraa o teie oire ino mau. I muri iho i te aroraa, ua tia ia Rahaba ia faaea i pihai iho i te puhapa o Iseraela. I muri iho, ua riro mai Rahaba ei mero no te nunaa ati Iuda. Ua faaipoipo o ˈna ia Salamona e ua fanau i te hoê tamaiti o Boaza te iˈoa tei riro mai ei taata faaroo faahiahia mau. Ua faaipoipo o ˈna ia Ruta, te hoê ati Moabi. b (Ruta 4:13, 22) No roto mai te arii Davida e i muri iho te Mesia ra o Iesu i tera utuafare tei faatupu i te faaroo puai.​—Iosua 6:22-25; Mataio 1:5, 6, 16.

Te faaite ra te aamu o Rahaba, e mea faufaa tatou tataitahi no Iehova. Te haapao ra o ˈna ia tatou tataitahi, te hiˈopoa ra i to tatou aau e te oaoa ra a ite ai i te hoê faaroo mai ta ˈna i ite i roto i te aau o Rahaba. Ua turai to ˈna faaroo ia ˈna ia ohipa. Te na ǒ ra hoi te Bibilia, “i parauhia e vahine parau-tia na roto i te ohipa” oia. (Iakobo 2:25) E haerea paari ïa ia pee i to ˈna faaroo!

a Te mea anaanatae, ua faatura Iehova i ta na mata huna e piti i faaau ia Rahaba.

b No te haapii atu â no nia ia Ruta e Boaza, a hiˈo i te pene 4 e 5 o te buka A pee i to ratou faaroo.