Eaha to roto?

Rebeka: Te hoê vahine tei faaite i to ˈna mǎtaˈu i te Atua

Rebeka: Te hoê vahine tei faaite i to ˈna mǎtaˈu i te Atua

MAI te peu e tia ia oe ia maiti i te hoê vahine no ta oe tamaiti, eaha te huru vahine ta oe e maiti? Te hoê vahine nehenehe, te maramarama, te mǎrû, tei ite i te rave i te ohipa aore ra te tahi atu huru maitai?

Tei mua Aberahama i tera fifi. Ua fafau Iehova e e haamaitaihia to ˈna huaai na roto i ta ˈna tamaiti ra o Isaaka. A haamata ˈi tatou i teie aamu, ua ruhiruhia o Aberahama, e aita ta ˈna tamaiti i faaipoipohia ˈtura. (Genese 12:1-3, 7; 17:19; 22:17, 18; 24:1) I te mea e aita â ta Isaaka e vahine e e tamarii, ua faanaho ïa Aberahama i te imi i te vahine maitai no Isaaka. Te mea faufaa roa ˈtu â e titauhia ia tavini teie vahine ia Iehova. Aita taua vahine ra i te vahi i reira Aberahama e parahi ai, oia hoi i Kanaana. E tia ïa ia ˈna ia haere e imi i te tahi atu vahi. Maitihia ˈtura o Rebeka. Mea nafea o ˈna i te iteraahia mai? E vahine anei o ˈna o tei here e o tei mǎtaˈu i te Atua? Eaha te haapii mai i to ˈna hiˈoraa?

Te imiraa i te vahine e te huru maitatai au mau

Ua tono Aberahama i ta ˈna tavini paari roa ˈˈe, peneiaˈe o Eliezera, i Mesopotamia no te imi i te vahine no Isaaka i rotopu i te mau fetii o Aberahama tei tavini ia Iehova. I te mea hoi e mea faufaa roa te reira no Aberahama, ua titau o ˈna ia Eliezera ia horeo e eita roa ˈtu o ˈna e rave mai i te vahine Kanaana no Isaaka.—Genese 24:2-10.

I to ˈna taeraa ˈtu i te oire o te mau fetii o Aberahama, ua aratai Eliezera i ta ˈna na ahuru kamela i te hoê apoo pape. A feruri na! I te taperaa mahana, te pure ra Eliezera: “Teie au e tia noa nei i te hoê pape pihaa, e te haere mai ra te mau tamahine a to te oire e huti i te pape. Teie hoi te tupu, te vahine apî ta ˈu e parau: ‘A haapou mai na i ta oe farii pape ia nehenehe au e inu,’ e o te pahono mai: ‘A inu, e e faainu atoa vau i ta oe mau kamela,’ o ˈna ïa ta oe e maiti no to tavini o Isaaka.”—Genese 24:11-14.

Ua ite te mau vahine no ǒ e, mea inu mau te kamela, hau atu i te 100 litera pape. Mea itoito mau ïa te hoê vahine tei ineine i te faainu i na ahuru kamela. Ia na reira râ tera vahine a hiˈo noa ˈi te tahi atu ma te ore e tauturu atu, e papu ïa i te tavini e e vahine itoito mau o ˈna, te faaoromai, te haehaa e tei here mau i te taata e i te animara.

Eaha tei tupu? “Aita â i oti atura ta ˈna paraparauraa, haere maira Rebeka, te tamahine a Betuela te tamaiti a Mileka te vahine faaipoipo a Nahora, te taeae o Aberahama, e ta ˈna farii pape i nia i to ˈna tapono. Mea haviti roa taua vahine apî ra . . . pou atura oia i te pape pihaa, faaî ihora i ta ˈna farii e haere maira i nia. I reira iho, horo atura te tavini e farerei ia ˈna e parau atura: ‘A horoa mai na maa pape o ta oe farii.’ Na ô maira oia: ‘A inu, to ˈu fatu.’ Haapou oioi maira oia i te farii pape ta ˈna e amo ra e horoa maira maa pape na ˈna.”—Genese 24:15-18.

Ua faaî anei Rebeka i te mau titauraa?

E fetii Rebeka no Aberahama, mea nehenehe o ˈna e mea maitai atoa. Ua haere atu o ˈna e paraparau i te hoê taata ta ˈna i ore i matau ma te faatura. Ua horoa ˈtu o ˈna i te pape na Eliezera i to ˈna aniraa ˈtu. E ere i te mea maere, e peu matauhia hoi te reira. E faaî anei o ˈna i te piti o te titauraa?

Na ô atura Rebeka: “A inu, to ˈu fatu.” Ua oti ˈtu ai? Aita. Ua parau â Rebeka ia ˈna: “E huti atoa vau i te pape no ta oe mau kamela e ia mâha to ratou poihâ.” Ua pûpû oia hau atu i tei titauhia. Ua “manii haaviti ihora oia i te pape o ta ˈna farii i roto i te farii pape a te animara, horohoro atura i te apoo pape e huti i te pape, e huti noa maira i te pape na ta ˈna mau kamela atoa.” Mea itoito mau o ˈna. “I taua taime ra,” te na ô ra te aamu, “te hiˈo noa ra taua taata ra ia ˈna ma te mamû e te maere.”—Genese 24:19-21.

I to ˈna iteraa e e fetii teie tamahine apî no Aberahama, tipapa ihora Eliezera i raro no te haamauruuru ia Iehova. Ua ani o ˈna i tera tamahine e e piha anei tei te fare o to ˈna metua tane ia taoto o ˈna e te feia i apee mai ia ˈna i tera po. Pahono atura Rebeka e te vai ra. Horo atura o ˈna i te fare no te faatia i teie mau mea atoa.—Genese 24:22-28.

I muri iho i te faarooraa i te faatiaraa a Eliezera, ua ite te taeae o Rebeka, o Labana, e to ˈna metua tane o Betuela, i te rima o te Atua. Mea papu e o Rebeka tei maitihia no Isaaka. Ua parau raua, “a rave ia ˈna e a haere, e ia riro oia ei vahine faaipoipo na te tamaiti a to fatu mai ta Iehova i parau.” Eaha te huru aau o Rebeka? I te aniraahia ˈtu ia ˈna ia haere i tera iho â taime, ua pahono o ˈna e te hoê noa taˈo Hebera, teie te auraa: “E hinaaro vau e haere.” Aita o ˈna i faahepohia. Ua parau hoi Aberahama ia Eliezera e e matara o ˈna i ta ˈna horeo ia ore noa ˈtu te vahine e hinaaro e haere na muri ia ˈna. Ua ite atoa râ o Rebeka i te rima o te Atua. Ma te ore e haamarirau, ua faarue o ˈna i to ˈna utuafare no te faaipoipo i te hoê tane ta ˈna i ore i farerei aˈenei. E faaotiraa itoito mau o te faaite i to ˈna faaroo puai. Aita ˈtu vahine maitai aˈe no Isaaka!—Genese 24:29-59.

A farerei ai ia Isaaka, rave ihora Rebeka i to ˈna puroˈu no te tapoˈi i to ˈna mata no te faaite i to ˈna auraro. Rave ihora Isaaka ia ˈna ei vahine faaipoipo, e mea papu e no to ˈna mau huru maitatai faahiahia mau, ua here roa ˈtu â Isaaka ia ˈna.—Genese 24:62-67.

Te maehaa

I te roaraa 19 matahiti, aita Rebeka i fanau i te tamarii. I muri iho râ, ua hapû o ˈna i te maehaa. I te mea râ e mea fifi te hapûraa, i taputô noa na hoi na tamarii i roto i te opu, uiui ihora Rebeka i te Atua. E na reira atoa paha tatou i te mau taime ahoaho o to tatou oraraa. Ua faaroo Iehova ia Rebeka e ua tamǎrû ia ˈna. E riro o ˈna ei metua vahine no e piti nunaa, “e e tavini te tuaana i te teina.”—Genese 25:20-26.

E ere noa no teie mau parau i here rahi ai Rebeka i ta ˈna teina, o Iakoba. Mea taa ê roa na maehaa. E taata “hapa ore” o Iakoba, area o Esau ua tâuˈa ore o ˈna i te mau mea pae varua ma te hoo atu ia Iakoba i to ˈna tiaraa matahiapo, to ˈna tiaraa hoi no te fanaˈo i te mau parau fafau a te Atua, no te hoê noa maa. Ma te rave ei vahine faaipoipo e piti vahine ati Heta, ua faaite Esau e mea faufaa ore no ˈna te mau aratairaa a te Atua. Riro ihora te reira ei otoraa rahi no to ˈna na metua.—Genese 25:27-34; 26:34, 35.

Ua haa o ˈna ia fanaˈo Iakoba i te haamaitairaa

Aita te Bibilia e parau ra ua ite anei Isaaka e e tavini Esau ia Iakoba. Noa ˈtu râ, ua ite Rebeka raua Iakoba e na ˈna te haamaitairaa. Ua haa oioi Rebeka a faaroo ai o ˈna i to Isaaka hinaaro e haamaitai ia Esau, ia afai mai o ˈna i te maa ta ˈna i au mau. Mai to ˈna apîraa, vitiviti Rebeka i te rave i te faaotiraa e i te haa. Ua faaue aˈera o ˈna ia Iakoba ia rave mai e piti fanauˈa puaaniho. E faaineine o ˈna i te maa na ta ˈna tane, ta ˈna hoi i au maitai. Ia oti, e haere Iakoba i to ˈna papa ra mai te huru ra e o ˈna o Esau no te fanaˈo i te haamaitairaa. Aita râ Iakoba i hinaaro, no te mea ia ite to ˈna papa i ta ˈna i rave e faatae mai o ˈna i te ino i nia ia ˈna! Noa ˈtu râ, ua onoono Rebeka. E ua parau: “Ei nia ïa ia ˈu taua ino ra, ta ˈu tamaiti.” I reira, tunu atura o ˈna i te maa, faaineine aˈera ia Iakoba e tono aˈera ia ˈna i ta ˈna tane.—Genese 27:1-17.

Aita te Bibilia e parau ra no te aha Rebeka i na reira ai. Noa ˈtu mea rahi tei faahapa i ta ˈna i rave, aita te Bibilia e na reira ra, aita atoa Isaaka i na reira a ite ai o ˈna o Iakoba ta ˈna i haamaitai. Ua haamaitai atu â râ Isaaka ia ˈna. (Genese 27:29; 28:3, 4) Ua ite Rebeka i ta Iehova i tohu no nia i ta ˈna na tamaroa. Ua rave ïa o ˈna i tei nehenehe ia fanaˈo iho â Iakoba i te haamaitairaa. Mea papu e ua tuati te reira i te hinaaro o Iehova.—Roma 9:6-13.

Ua tonohia Iakoba i Harana

No te riri rahi o Esau i ta ˈna teina, ua faaue Rebeka ia Iakoba ia horo ê. Ua ani râ o ˈna i te parau faatia a Isaaka ma te ore e faahiti i te riri rahi o Esau. Ua faaite râ o ˈna i to ˈna hepohepo rahi ia faaipoipo Iakoba i te hoê vahine no Kanaana. Ua navai noa tera parau ia faaue Isaaka ia Iakoba ia ore e faaipoipo i te hoê tamahine no Kanaana e ia haere i roto i te utuafare o Rebeka no te imi i te hoê vahine faaipoipo o tei mǎtaˈu i te Atua. Aita tatou i ite e ua ite faahou anei Rebeka ia Iakoba, ua papu râ ia tatou e maoti ta ˈna i rave ua haamaitai-rahi-hia te nunaa o Iseraela i muri iho.—Genese 27:43–28:2.

E vahine faahiahia mau o Rebeka. E vahine nehenehe mau e o tei mǎtaˈu atoa râ i te Atua. Tera te huru hunoa ta Aberahama i imi e ua fanaˈo o ˈna i te hunoa maitai mau. Mea maitai ia pee te mau vahine Kerisetiano i to ˈna mau huru maitatai mai to ˈna faaroo, to ˈna itoito no te pee i te mau aratairaa a te Atua, to ˈna itoito rahi, to ˈna aau faahaihai, to ˈna aau horoa noa e to ˈna farii maitai. Tera te mau huru maitatai ta Iehova e imi ra i roto i te hoê vahine hiˈoraa maitai.