Eaha to roto?

Te hoê taˈo mahanahana mau!

Te hoê taˈo mahanahana mau!

I TE tahi taime, a aparau ai Iesu i te mau vahine, i faaohipa na o ˈna i te taˈo “vahine.” Ei hiˈoraa, a faaora ˈi Iesu i te hoê vahine tei maˈihia 18 matahiti e ua fefe roa, ua parau oia: “E teie nei vahine, ua ora oe i to oe maˈi.” (Luka 13:10-​13, Te Bibilia Moˈa ra) Ua na reira atoa Iesu a aparau ai i to ˈna mama, no te mea e peu matauhia e e parau faatura atoa i te tau tahito ra. (Ioa. 19:26; 20:13, Te Bibilia Moˈa ra) Tera râ, te vai ra te tahi atu â taˈo tura aˈe.

No te tahi mau vahine, e faaohipa te Bibilia i te hoê taˈo î i te here e te hamani maitai. Ua na reira atoa Iesu a aparau ai i te hoê vahine 12 matahiti to ˈna tapahi-noa-raa. Ua faafatata ˈtura o ˈna ia Iesu, noa ˈtu ua opani te Ture a te Atua i te na reira no te mea e taata viivii o ˈna. Tera râ, e nehenehe tatou e parau, e tia ia ˈna ia atea ê i te tahi atu no to ˈna maˈi. (Lev. 15:19-27) Aita râ ta ˈna e ravea faahou. “Ua mauiui roa hoi oia i roto i te rima o te taote e rave rahi, a pau roa ˈi ta ˈna moni e aita hoê aˈe apî. Ua rahi roa ˈtu râ to ˈna maˈi.”​—Mar. 5:​25, 26

Faaô atura teie vahine i roto i te nahoa no te faafatata ˈtu ia Iesu, e tapea ihora i to ˈna hiti ahu. Mau taue ihora to ˈna tapahi. Ua manaˈo o ˈna aita hoê aˈe taata i ite ia ˈna, tera râ ua ani Iesu: “Na vai i tapea ia ˈu?” (Luka 8:​45-​47) Ma te mǎtaˈu e te rûrû, tuturi ihora teie vahine i mua ia Iesu no te faaite “i te parau mau.”​—Mar. 5:​33.

No te tamǎrû ia ˈna, ua parau Iesu ma te mǎrû: “A faaitoito, ta ˈu tamahine!” (Mat. 9:​22) Ia au i te feia tuatapapa Bibilia, ia faaohipahia te parau “tamahine” na roto i te reo Hebera e Heleni e faaite te reira e te vai ra te “hamani maitai e te here.” No reira, ua tamahanahana faahou Iesu ia ˈna ma te parau: “No to oe faaroo i ora ˈi oe. A haere, eiaha oe e haapeapea, e ia ora mai oe i to oe maˈi ino.”​—Mar. 5:​34.

Ua faaohipa atoa o Boaza, te hoê Iseraela taoˈa rahi, i te parau “tamahine” a aparau ai o ˈna ia Ruta te hoê ati Moabi. Ua taiâ paha teie vahine i te ohi haere i te kerite i roto i te faaapu a te hoê taata ta ˈna i ore i matau. Ua parau râ Boaza: “A faaroo mai na, ta ˈu tamahine.” Ua faaue atura ia Ruta ia tamau noa i te ohi haere i roto i ta ˈna mau faaapu. Tuturi ihora Ruta i mua ia Boaza e ani aˈera no te aha e mea maitai o ˈna i nia ia ˈna, te hoê vahine no te hoê nunaa ê. Pahono maira Boaza ma te tamǎrû ia ˈna: “Ua faatiahia mai ia ˈu te mau mea atoa ta oe i rave no to metua vahine hoovai [Naomi te vahine ivi] . . . Ia haamaitai Iehova ia oe no ta oe i rave.”​—Ruta 2:​8-​12.

Auê ïa hiˈoraa faahiahia to Iesu e Boaza no te mau matahiapo o te amuiraa! I te tahi taime, e farerei paha e piti na matahiapo i te hoê tuahine o te hinaaro ra i te tahi mau aˈoraa e faaitoitoraa. E imi na mua raua i te aratairaa a Iehova ma te pure e ma te faaroo maitai i ta te tuahine e hinaaro e parau. I muri iho, e nehenehe na matahiapo e horoa i te tamahanahanaraa e i te faaitoitoraa no roto mai i te Parau a te Atua.​—Roma 15:4.