Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E riro te Atua o te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ “ei nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra”

E riro te Atua o te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ “ei nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra”

Pene 22

E riro te Atua o te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ “ei nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra”

1. Ua haamauhia Iesu ei hohoˈa no te tahi atu mau mea atoa i poietehia, to te raˈi e to te fenua nei, i roto i teihea auraa?

 I MURI rii noa ˈˈe i to ˈna tia-faahou-raa, teie ta te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i parau atu i te hoê o ta ˈna mau pǐpǐ: “Te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra.” (Ioane 20:17). Inaha, te faˈi ra oia e to ˈna Metua i te raˈi ra o to ˈna atoa ïa Atua, te Atua hoê roa ta ˈna e haamori ra. A na reira ˈi oia, ua haamau aˈera hoi oia i te tahi hiˈoraa no te tahi atu mau mea ora atoa i te raˈi ra e i te fenua nei.

2, 3. a) Mea nafea te Korinetia 1, 15:24-26, 28, faataaraa mai i te auraro taa ê o te Mesia i to ˈna Metua? b) Eaha ihora ïa te faahopearaa?

2 Auê ïa hiˈoraa otahi roa te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ no te huitaata e faarirohia ei mau taata tia roa e, ia auraro maite ratou ma te taa ê mau i Tei riro ei Arii Rahi no te ao taatoa e! E faaitehia te reira ma te hanahana mau ia hope te tausani matahiti faatereraa arii i nia i te huitaata nei, ia haamau-faahou-hia te hau, te ino ore e te au-maite-raa i nia i te fenua taatoa nei. Te horoa mai nei te hoê parau tohu aueue ore i te haapapuraa i muri nei i te na ôraa e:

3 “O te hopea iho â ïa, e pûpû atu ai oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra; ia hope roa te mau hau, e te mana, e te puai i te faaorehia e ana: ei ia ˈna hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana i raro aˈe i tana avae. E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa. E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.” Aore ra, ia au i Te Bibilia a Kuen o tei iriti mai teie te huru te tuhaa piti o te irava 28 e: “E riro hoi te Atua, no te mau taata atoa e i roto i te mau mea atoa, ei arii tia roa, ei haapuraa e titauraa otahi o te mau mea atoa”.

4. a) Eaha ïa te huru o te mau taata o te fenua nei i mua i te hiˈoraa i vaiihohia mai e te Metua i farii ia ratou? b) Nafea ratou ia auraro atu ia ˈna ia tae i taua taime ra?

4 Ia tuu atu te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i te Basileia i roto i te rima o to ˈna Atua ia hope te Faatereraa hoê tausani matahiti, e faaarahia ïa te huiraatira o te fenua nei no nia i taua ohipa e ravehia e te Metua i farii ia ratou. Mai to ratou Arii, e auraro atoa ˈtu ratou iho e a tahi ra hoi, i te Atua Teitei. Oia mau, a tahi ra ratou e auraro ai ma te here ia Iehova; no reira, eita ˈtura ïa te haamoriraa a te Atua e titau faahou i te autahuˈaraa o te Mesia, eita atoa hoi e titauhia no te pure.

5. Eaha ïa te huru o na 144 000 arii e apiti atu i roto i te faatereraa a Iesu Mesia?

5 No reira, e riro faahou te Atua Teitei ra ei Arii i nia i te ao taatoa nei, e eita roa ˈtu hoi hoê noa ˈˈe arii e tia mai no ˈna i roto i te raˈi aore ra i nia i te fenua nei. I reira hoi na arii 144 000 e faatere atu i pihai iho i te Mesia e o ta ˈna hoi e hoo mai mai te fenua ˈtu e tuturi ai i mua i te Arii teitei mau ra e e farii atu ai e o ˈna te Arii teitei o te ao nei.

Te tamataraa hopea e faahepohia mai i te huitaata taatoa nei

6. a) Eaha te roohia i nia i te mau taata e ore roa ˈtu e auraro i roto i te Faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia? b) Eaha ïa te huru o te feia ta Iesu e pûpû atu i to ˈna Metua i te raˈi ra?

6 Ma te farii ia Iehova ei Haava teitei, te hinaaro nei o Iesu Mesia e ite atu ia ˈna ia faaite mai e, mea faufaa mau hoi te reira, te farii popou mau ra oia i te ohipa ta ˈna i rave i roto i ta ˈna Faatereraa hoê tausani matahiti. I roto i te roaraa o taua mau matahiti hoê tausani ra, ua oti ïa te taata e patoi atu i te faaau i to ratou oraraa i te mau faaueraa parau-tia e tei ore i auraro i te Arii, i te haamouhia. No reira, Te feia ta Iesu Mesia e pûpû atu i roto i te rima o te Atua ra o Iehova, te Haava teitei, e mau taata faaroo mau ïa tei faateiteihia i nia i te huru taata tia roa.

7. a) Eaha te tuuhia i roto i te tamataraa ia faahoˈi atu Iesu i te Basileia i te Atua ra? b) Eaha te huru o te huitaata nei e faahoˈihia mai i nia i te huru taata tia roa, i roto i taua tamataraa ra?

7 Ua tae atura hoi i te taime te mau taata e tamatahia ai no nia i to ratou ati-maite-raa ˈtu i te Arii o te ao nei, te Atua ra o Iehova. Mai ia Ioba, teie te uiraa e uihia: Mea here anei na te taata i te Atua e te haamori ra anei ratou ia ˈna no ta ˈna hamani maitai ia ratou, aore ra mea here anei na ratou ia ˈna no to ˈna iho huru, oia no te mea e o o ˈna te Arii mau o te ao nei (Ioba 1:8-11)? Nafea hoi te huitaata e faarirohia ei mau taata tia ia tamatahia i roto i te taiva ore o to ˈna mafatu? Te faataa maira te Bibilia i te reira i te na ôraa mai e e “tuu-iti-noa-hia ˈˈe” te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau demoni e e na roto mai ratou i te abuso tei reira ratou i te huriraahia hoê tausani matahiti te maororaa (Apokalupo 20:3). Ia ˈna i faatia i te Diabolo ia tamata mai i te mau taata i taeahia i te huru tia mau ra, te horoa maira te Atua na ratou i te ravea ia faaite ratou iho i to ratou ati-maite-raa ˈtu ia ˈna. — Hiˈo Ioba 1:12.

8. a) Ia tuuahia ratou mai roto mai i te abuso, e haa ïa o Satani e ta ˈna mau demoni i te rave i te aha? b) Te feia e hema i te Diabolo e ta ˈna mau demoni, eaha ïa to ratou huru?

8 E hitu tausani matahiti na mua ˈtu, ua nehenehe te Diabolo ra o Satani e aratai ia Adamu raua o Eva i roto i te hara na roto i te turairaa mai ia raua ia riro ei mau taata miimii. Aita te mau Papai e faahiti ra i te parau no nia i te huru tamataraa ta Iehova e faatia ia Satani e te mau demoni e matara ˈtu mai roto atu i te abuso ia faaohipa i nia i te mau taata. Teie râ ma te feaa ore, e riro te reira i te faateitei i te huru miimii e te hinaaro o te taata e faatere noa ia ˈna iho ma te Atua ore. I te mea hoi tei roto noâ ratou i te huru patoi i te mana arii o Iehova, e haa ïa o Satani no te aratai i te tahi atu mau taata ia patoi atoa mai ratou. E tae roa ˈtu i nia i teihea faito taua mau puai demoni i tuuahia e manuïa ˈi i roto i ta ratou haaraa, aita ïa tatou i ite; noa ˈtu e eaha, mea rahi roa te mau taata patoi ia manaˈohia e e tiaa rahi mau ratou. Te taata tei taeahia ia ˈna i te faito taata tia roa, e hara noa ˈtu i reira, ua na reira ïa oia ma te papu maitai eaha ta ˈna ohipa e rave ra, e oia hoi ua na reira oia ma te opua mau. Ia na reira oia, te faaite maira ïa oia e te faarue ra oia i te haamoriraa a te Atua ora hoê mau ra no te haere atu i te pae o te Diabolo ra o Satani (Apokalupo 20:7, 8). Ma te papu maitai, no taua mau taata patoi ra, e ere ïa o Iehova “tei nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa”.

9. a) Eaha te ohipa e roohia i nia i te feia o te ore roa ˈtu e tapea i to ratou haapao maitai i te Atua ra o Iehova? b) Nafea te tuhaa ite-ore-hia ia tamâhia i te mau taata orure hau atoa? c) Eaha hoi te ohipa faufaa roa e itehia i roto i te ao taatoa nei?

9 Area te feia faaroo, e ore roa ˈtu ratou e tuu i mua i te mau aimârôraa e te mau faateimaharaa a te feia i riro atu i te manaˈo here aiˈa. Ma te haamarirau ore, e maiti ratou e ia riro Iehova “i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra” no ratou. No te parau-tia iho, e tia ïa te mana arii o Iehova ia haapapu-maite-hia mai. No reira, e riro hoi te mau taata patoi atoa o te fenua nei e faaitoitohia nei e Satani, i te haamouhia e a muri noa ˈtu. Auê ïa tamǎrûraa e! E tia atoa râ i te vahi ite-ore-hia o te poieteraa nei ia tamâhia i te vairaa o te mau taata orure hau. I reira ra, ia oti maitai te tamâraa o te ao taatoa nei, e haamou-roa-hia te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau pǔpǔ demoni. I reira te mau raˈi e te fenua nei e tamâ-roa-hia ˈi i te mau haaviiviiraa atoa o te hara (Apokalupo 20:9, 10). I roto i te ao taatoa, e vai noa ïa te huru moˈa o Iehova. (Hiˈo Zekaria 14:20.) E faaraahia te iˈoa moˈa o te Atua Teitei roa i nia i te mau raˈi e i nia i te fenua nei, e e rave te mau mea ora o te raˈi e te fenua nei i to ˈna hinaaro teitei ma te oaoa mau.

10. E taa ê te fenua nei i te tahi atu palaneta i roto i teihea tuhaa?

10 E taa ê hoi to tatou nei fenua e a muri noa ˈtu i te tahi atu palaneta o te ao, noa ˈtu e eita paha oia anaˈe te faaeahia e te taata. Oia mau, tei nia noa ia ˈna to Iehova faatiaraa ma te ore e nehenehe e patoihia, i to ˈna mana arii no te ao taatoa nei, ma te faatupu i te hoê haavaraa tumu e te mure ore i roto i te ao taatoa nei. I nia i te fenua nei to Iehova sabaota ra aratairaa i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”. I nia i te fenua atoa nei to te Atua tonoraa mai i ta ˈna Tamaiti here roa ia riro oia ei taata e ia pohe oia, no te faaora mai i te mau taata i te hara e te pohe. Mai roto mai i te mau taata o te fenua nei to Iehova maitiraa i na 144 000 “feia tufaa i te Atua, e feia tuhaa (...) e te Mesia”. — Roma 8:17.

Te mau seraphi, te mau kerubi e te mau melahi

11, 12. a) Eaha te mau varua ta Isaia i ite orama? b) Eaha te tauturu ta ratou e hopoi mai nei na te taata?

11 Eita noa te Atua hanahana, te Tumu o te mau mea i poietehia i te raˈi e te fenua nei, e riro “i nia iho i te mau mea atoa” no te mau 144 000 feia tufaa e te Mesia, i nia iho atoa râ i te tahi atu â feia e faaea ra i nia i te raˈi. Te horoa maira te pene 6 o te buka a Isaia i te hoê hiˈoraa i nia i te mau aua o te raˈi i te na ôraa e: “Hiˈo atura vau ia Iehova i te parahiraa i nia i te terono teitei e te teniteni; e ua î hoi te hiero i te hiti ahu roroa no ˈna ra. Te tia noa ra na seraphi i nia ˈˈe: taiono o ratou atoa ra pererau; o e piti ra, ei tapoˈi ïa i to ˈna mata, o e piti ra, ei tapoˈi ïa i tana avae, o e piti ra, ei maueraa ïa. Ua pii ihora ratou te tahi i te tahi, na ô aˈera, E moˈa, e moˈa, e moˈa, o Iehova sabaota, ua î te fenua atoa nei i to ˈna ra hanahana.” — Isaia 6:1-3.

12 Auê ïa haamaitairaa no Isaia e i te iteraa i Tei hau ê i te Moˈa i tei Moˈa ra o te ao taatoa nei e parahi noa ra i nia i to ˈna terono i te raˈi ra e e tavinihia ra e te mau seraphi hanahana! Auê ïa orama faahiahia mau tei faaite i te tiaraa i haamaitai-rahi-hia o taua mau seraphi ra! No te mea oia hoi tei Moˈa, ta ratou e faaite ra i te moˈaraa, ma te haapapu e toru taime i taua parau ra. E tauturu te mau seraphi i te feia e haamori ia Iehova ia vai moˈa mai te Atua ra te moˈa. — Isaia 6:5-7.

13. a) Te huti ra te Bibilia i to tatou manaˈo i nia i teihea ˈtu â mau huru varua? b) Mea nafea to Iehova faataaraahia mai ia au maite i taua mau varua ra?

13 Mai te huru rau e vai ra i rotopu i te mau mea ora o te fenua nei, ei faaiteraa i te puai o te Atua ra o Iehova, oia atoa, te vai ra te mau mea ora mea ê to ratou huru, i nia i te raˈi. Te parau ra te Bibilia ia ratou e mau kerubi hanahana, o te riro ei mea vitiviti roa ia hahaere ratou (Salamo 18:10; hiˈo Hebera 9:4, 5). Ia au i te Genese 3:24, i muri aˈe i to Adamu raua o Eva hararaa i te Atua moˈa ma te amu i te maa i opanihia, ua tuu aˈera te Poiete i te mau kerubi ma “te ˈoˈe ura e fariuriu haere” i te pae hitia o te râ o te paradaiso nehenehe mau. Te parauhia ra no nia ia Iehova e “te parahi ra oia i nia i te kerubi”. (Salamo 99:1; Isaia 37:16.) Te faaitehia ra ïa oia o te parahi noa ra i nia i to ˈna terono i nia ˈˈe i te mau kerubi.

14. a) Eaha ˈtu â vetahi mau varua te ore roa e tia ia haamoehia? b) E hia rahiraa ratou?

14 Eiaha na ia moehia ia tatou i te mau milioni melahi i roto i te nahoa rahi o te mau mea ora varua (Daniela 7:9, 10). I roto ia ratou, te vai ra te mau melahi i faatoroahia no te tavini i te feia e haamori nei ia Iehova i nia i te fenua nei. Ua parau Iesu e eita roa ˈtu e tia i te hoê noa ˈˈe taata ia faaturori i te hoê noa ˈˈe o taua mau tavini o Iehova ra, no te mea ‘o to ratou mau melahi i te ao ra, e tia ïa i te hiˈoraa ˈtu i te mata o to ˈna Metua i te ao ra’. (Mataio 18:10; Hebera 1:14.) Auê ïa haamaitairaa no te mau melahi e, i to ratou taviniraa ia Iesu, tei pararaihia e tei poia roa, ma te horoa ˈtu i tei titauhia e ana i te pae tino nei, i muri aˈe i to ˈna haapaeraa i te maa e maha ahuru mahana i te roaraa i roto i te medebara e to ˈna patoiraa ma te manuïa maitai i na tamataraa e toru a te Diabolo! — Mataio 4:11.

15, 16. a) A faataa mai na te autahoêraa fetii e itehia ˈtu i roto i te mau raˈi e i nia i te fenua nei? b) Eaha te haamaitairaa ta Iehova e horoa mai na te mau taata parau-tia e upootia ˈtu i roto i te tamataraa hopea? c) Eaha ïa te huru o Iehova ia ite oia i ta ˈna opuaraa matamua ia rave-faahope-roa-hia?

15 I nia i te raˈi ra, e riro paatoa te mau mea ora hanahana e faaea ra i reira ei mau taeae, area i nia i te fenua nei, e riro ïa te mau taata i faarirohia ei mau taata tia roa, ei mau taeae e mau tuahine. E riro ratou ma te huru e ia au i te hohoˈa o te Atua i te hoê â faito e o Adamu e o Eva, i to raua oti-noa-raa mai i te hamanihia e te rima o te Atua, i te riroraa ‘ma te huru e ia au i te hohoˈa’ o to ratou Poiete (Genese 1:26, 27). I muri aˈe a faaruru atu ai ratou i te tamataraa hopea, e horoahia i te mau taata i faateiteihia i nia i te tia-roa-raa, te tiaraa no te oraraa e a muri noa ˈtu; e fariihia ratou ma te here ei “tamarii a te Atua”, e oaoa ratou i roto i taua tiamâraa hanahana ra e e riro ratou ei melo no te utuafare fetii i tahoêhia a Iehova i te raˈi e te fenua nei. — Roma 8:21.

16 E oaoa roa Iehova ia ite atu oia i ta ˈna opuaraa matamua ia tupu i roto i to ˈna taatoaraa. E riro mau â te faaauraa i te mau mea atoa i nia i to ˈna hinaaro matamua, ei upootiaraa aita e faaauraa no te mea i reira, e taai-roa-hia te mau mea ora atoa ia ˈna ma te papu maitai e na roto i te here.

17. Ia tae i taua tau ra, eita hoi e nehenehe e tapea i te rave i te aha, ia au i te mau parau a te papai salamo?

17 I muri aˈe i te reira, o vai te nehenehe e tapea ia ˈna iho i te haamaitai i taua Atua faahiahia mau ra o te faaoti i te mau opuaraa? Ma te ore e rave i te hoê ohipa tia ore, ua parau atura te papai salamo i teie mau parau i te mau mea ora tei nia ˈˈe i te taata: “E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau. E haamaitai ia Iehova, outou atoa, o to ˈna ra mau pǔpǔ; o to ˈna ra mau tavini, tei rave i to ˈna ra hinaaro.” — Salamo 103:20, 21.

18. Nafea to te papai salamo faaotiraa i te buka o te mau Salamo?

18 Ua faaoti te papai salamo i faauruahia e te Atua e tei î i te oaoa, i te buka ra Salamo na roto i teie aˈoraa: “E haamaitai ia Iehova. E haamaitai i te Atua i to ˈna ihora moˈa; e haamaitai ia ˈna i te reva mana na ˈna ra. E haamaitai ia ˈna i ta ˈna ra mau ravea mana; e haamaitai ia ˈna i to ˈna mana rahi maitai ra. E haamaitai ia ˈna ma te oto o te pu ra; e haamaitai ia ˈna ma te nabala e te kinura. E haamaitai ia ˈna ma te tophe e te mehula; e haamaitai ia ˈna i te mea aho e te ogeba. E haamaitai ia ˈna ma te sumebalo oto mǎrû; e haamaitai ia ˈna ma te sumebalo oto teitei. O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia.” — Salamo 150:1-6.

19. a) Eaha ˈtura ïa te taairaa e taati i te ao taatoa nei? b) Eaha te mau parau ta te mau mea ora atoa e te maramarama atoa hoi e faahiti?

19 I reira te ao taatoa nei e tahoê-roa-hia ˈi na roto i te hoê taairaa tia roa e te mure ore, te taairaa o te haamoriraa hoê roa o te Metua i nia i te raˈi ra, no te mea e here e e haamori ta ˈna mau tamarii ia ˈna anaˈe ra. Oia mau, e faahiti faahou te mau mea ora atoa e te maramarama hoi i te mau parau a te mau seraphi i mua nei: “E moˈa, e moˈa, e moˈa, o Iehova sabaota, ua î te fenua atoa nei i to ˈna ra hanahana.” Oia mau, e riro te Atua o te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ “i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra” e a muri noa ˈtu!

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 188, 189]

E tahoêhia te ao atoa nei i roto i te haamoriraa hau a te Arii teitei o te ao atoa nei.