Eaha to roto?

Tapura tumu parau

I muri aˈe i te faufaa apî, te Basileia ïa hoê tausani matahiti

I muri aˈe i te faufaa apî, te Basileia ïa hoê tausani matahiti

Pene 14

I muri aˈe i te faufaa apî, te Basileia ïa hoê tausani matahiti

1, 2. a) E nehenehe tatou e faaau i teie mahana te mau milioni taata e fanaˈo nei i te faaohiparaa a te faufaa apî ia vai? b) Eaha mau na te mau titauraa a te faufaa apî?

 E RAVE rahi milioni mau taata i roto i te ao nei tei fanaˈo i te mau haamaitairaa e rave rahi i raro aˈe i te faufaa apî, noa ˈtu â ïa e aita ratou i ô mai i roto i taua faufaa apî ra. Hoê â to ratou tiaraa e te mau taata ěê i ora na i Iseraela i te tau te faufaa o te ture a Mose e mana noa ˈi (Exodo 20:10). Nafea hoi te reira i te tupuraa no taua mau milioni mau taata ra e apiti mai nei i teie mahana i te toea o te mau Iseraela i te pae varua?

2 Ia au i te parau tohu a Ieremia (31:31-34), teie ta Tei haamau i te mau ture o te faufaa apî e parau ra: “E tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.”

3. a) Mai teihea te huru te ture a te faufaa tahito i faaauhia ˈtu ia Mose, i te horoaraahia mai ia Iseraela ra? b) Hou aˈe te mau Papai heleni kerisetiano e haamata ˈi i te papaihia, i hea roa to te Atua papairaa i te mau ture o te faufaa apî?

3 No nia i te faufaa a te Ture, ua horoa ˈtura te Atua ra o Iehova, na roto i te arai o Mose, i te mau ati Iuda i te tino nei i te “ture i papaihia”. (Kolosa 2:14.) Eaha ˈtura ïa no te ture o te faufaa apî? Eita ta ˈna Arai e papai te reira i nia i te pǎpǎ ofai e eita atoa hoi e papai i nia i te hoê parau. Inaha, aita oia i vaiiho mai i te hoê noa ˈˈe parau i papaihia e to ˈna rima. Auaa maoti te mau Papai heleni kerisetiano faauruahia tatou e nehenehe ai e parau e eaha mau na râ te ture o te faufaa apî (Timoteo 2, 3:16). Teie râ, na mua ˈˈe taua mau Papai heleni ra e haamata ˈi i te papaihia, i te matahiti 41 o to tatou nei tau, ua papai aˈera te Atua ra o Iehova i te ture o te faufaa apî. Afea ra ïa? I te mahana o te Penetekose o te matahiti 33. I hea? I te vahi iho ta ˈna i tǎpǔ mai e e papai oia: “E tuu vau i ta ˈu ra mau ture i roto i to ratou manaˈo, e papaihia e au i roto i to ratou aau.” — Hebera 8:10.

4. I te mea hoi e ua papai te Atua i ta ˈna mau ture i roto i te mafatu e a tuu atu ai i roto i te feruriraa o ta ˈna mau tavini, eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa oaoa e itea mai?

4 I te mea hoi e ua papaihia i roto i te aau [mafatu], e riro iho â ïa e e tamau noâ te feia e auraro atu i te reira, i te here i taua mau ture ra. Mai te peu e ua tuuhia ˈtu taua mau ture nei “i roto i to ratou manaˈo”, eita iho â ïa te reira e moehia ia ratou. Te parau nei te feia e auraro nei i taua mau ture ra e te papai salamo e (119:97): “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.” Ma te hohonu o to ratou aau, te ati nei ratou i te mau ture a Iehova i horoahia mai na ta ˈna Arai ra o Iesu Mesia. Ma te faaitoitohia e te hoê manaˈo maitai, ua ineine atura ïa ratou i te auraro i taua mau ture faufaa mau ra. Mai te reira hoi te huru no te “nǎnǎ iti” i fariihia i roto i te faufaa apî mai te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” o te ore e ô i roto i taua faufaa ra, tei raro aˈe râ hoi ratou i ta ˈna faaohiparaa. — Hiˈo Ioane 1, 5:3; Ioane 14:15.

Te haapapuhia ra te tumu parau no nia i te Basileia

5. Eaha ta te Arai o te faufaa apî i tohu mai i roto i te Mataio 24:12-14?

5 Eita te feia e auraro i te mau ture o te faufaa apî e topa i roto i te tamataraa, oia hoi, ia au i te Arai ra ia Iesu Mesia, o te riro ei hoê tuhaa no te “tapao (...) o te hopea o teie nei ao [amuiraa o te mau mea nei]”; teie hoi ta ˈna e parau: “E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro. Area te mau papu e tae noa ˈtu te hopea ra, oia ïa te ora. E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.” — Mataio 24:3, 12-14.

6. a) E ere anei te parau e vai ra i roto i te Mataio 24:14 i te tahi noa maa parau tohu iti? b) O vai ma tei ite i te tahi mea taa ê atu i te hoê noa parau tohu iti, e eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i to ratou faaoromai?

6 E ere taua faaiteraa ra no nia i te pororaa i te Basileia i roto i te ao taatoa nei i te hoê noa maa parau tohu iti. O te hoê râ teie faaueraa na te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e ora ra i “te hopea o te amuiraa o te mau mea nei”. O teie te hoê faaueraa no nia i te haerea o te tia ia faatupu e tae roa ˈtu i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei tei erehia e te here, e te faaterehia nei na te auraro ore i te ture eiaha noa hoi na te faaturaraa i te ture a Iehova. O vai ma i teie mahana, teie e faaite nei e e mau kerisetiano mau ratou na roto i te peeraa i taua faaueraa a Iesu Mesia ra? Te haapapu maira te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1919 maira e: “Te mau Ite no Iehova ïa.” Ta ratou ohipa i te pae no te haapiiraa bibilia no nia i te Basileia o te ohipa rahi roa ˈˈe ïa tei ore aˈenei i faanahonahohia, e te rave nei ratou i te reira ma te faaoromai a 67 atura matahiti i teie nei. Te aano nei hoi ta ratou vahi ohiparaa i te mau matahiti atoa.

7, 8. a) I roto i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua, ua tamata o Satani i te aha i nia i te feia tei fariihia i roto i te faufaa apî? b) I roto i te area o te tau i muri aˈe i te tamaˈi, mea nafea te tumu parau no nia i te Basileia i te haapapuraahia mai?

7 Ua haa te Diabolo ra o Satani ia ore taua ohipa haapiiraa bibilia ra na roto i te tamataraa i te faaore roa i te toea iti o te mau Iseraela i te pae varua i roto i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua. Aita râ hoi oia i manuïa! Inaha, i muri aˈe i to ratou matararaa mai mai roto mai i te hoê huru pohe i te tau veavea o te matahiti 1919, ua faatupu aˈera ratou i ta ratou tairururaa matamua i muri aˈe i te tamaˈi i Cedar Point, i te avae setepa o taua iho matahiti ra. I te piti o te tairururaa i Cedar Point, i te avae setepa 1922, ua haapapuhia maira te tumu parau no nia i te Basileia. I te maha o te mahana o taua tairururaa ra tei parauhia “Te mahana”, ua horoa maira te peretiteni o te Taiete Watch Tower i teie faaitoitoraa ia ˈna i parau e:

8 “A hoˈi i roto i te vahi pororaa, outou e te mau tamarii a te Atua Teitei ra e! A ahu i to outou haana tamaˈi! Ia riro outou ei feia mâ, te ara maite, te itoito! Ia riro outou ei mau ite haapao maitai e ei ite mau na te Fatu. A haere i mua i roto i te aroraa a riro noa ˈtu o Babulonia ei medebara. A haaparare i te parau i te mau vahi atoa. Ia ite te ao taatoa nei e o Iehova te Atua e o Iesu Mesia te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau Fatu. Teie te mahana o te mau mahana atoa. Inaha, te faatere nei te Arii! O outou to ˈna mau faehau. No reira: A faaite, a faaite, a faaite i te Arii e to ˈna ra basileia!”

Te haapii nei ratou i te ite hau atu â o vai mau na Iehova

9. a) Ia hiˈohia te mau haapapuraa e rave rahi e faaite mai e te vai mau ra taua faatereraa parau-tia ra, e tia ïa te mau taata ia faaite mai i te aha? b) Eaha te ite e noaa nei i te feia e tia nei i te pae o taua faatereraa ra?

9 Hau atu i te 70 matahiti tei mairi mai te haamauraahia mai â te Mesia ei arii i te matahiti 1914 ra. Mai reira mai, ua pue noa te mau haapapuraa e faaite mai e te vai mau ra te faatereraa tia a te Atua. I nia i te fenua taatoa nei, e tia i te mau taata atoa ia faaite e no te Basileia anei ratou aore ra eita. E tupu teie parau faufaa mau o te faufaa apî i nia i te feia e tia mai i te pae o taua basileia a te Atua ra: “E ore hoi ratou e haapii faahou, o te taata o to ˈna iho taata-tupu, o te taata a to ˈna iho taeae, i te na ôraa ˈtu e, Ia ite hoi outou ia Iehova; e ite paatoa hoi ratou ia ˈu, o tei haehaa e o tei rahi.” — Ieremia 31:34.

10. a) Ua haamata te toea o te mau Iseraela i te pae varua i te farii i te mau “mamoe ê atu”, i raro aˈe i teihea iˈoa? b) Eaha te huru ite e noaa nei i te mau “mamoe ê atu”?

10 I te matahiti 1935 ra, ua haamata aˈera te toea o te mau Iseraela i te pae varua i te farii i te mau “mamoe ê atu” a te Tiai mamoe maitai no te hoê autahoêraa itoito mau; e riro atura hoi ratou ei hoê aˈe nǎnǎ i raro aˈe i te aratairaa a Iesu Mesia, i te mea hoi e e mau Ite no Iehova anaˈe ratou paatoa. I reira taua mau “mamoe ê atu” tei riro mai ei “feia rahi roa” eita e pau ia taio, i pihai iho i te toea maitihia e te varua, e ‘auraro ai i te mau faaueraa a te Atua e e rave atu ai i te ohipa faaiteraa i te parau no nia ia Iesu’. (Apokalupo 7:9-17; 12:17.) No reira, i te omuaraa ra iho â, i te matahiti 1935 ra, ua haapii taua mau “mamoe ê atu” ra, ratou atoa, e o vai mau na Iehova ‘mai te tamarii e tae noa ˈtu hoi i te taata paari’.

11. Te taa ê nei te ite kerisetiano no nia ia Iehova e te ite o te mau ati Iuda i fariihia i roto i te faufaa a te Ture i roto i teihea tuhaa, e mea maitai aˈe oia i ta ratou i roto i teihea auraa?

11 Te taa ê ra te ite kerisetiano no nia ia Iehova i te ite i noaa i te mau ati Iuda i fariihia i roto i te faufaa a te ture a Mose i roto i teihea tuhaa, e mea faahiahia aˈe hoi oia i roto i teihea auraa? Teie ta te Tumu i te raˈi ra, o te faufaa apî e parau faahou ra: “E faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e manaˈo faahou i ta ratou ino.” (Ieremia 31:34; Hebera 8:12). Ua tupu te reira no te mea ua haamauhia te faufaa apî i nia i te hoê tusia maitai aˈe, na roto i te hoê Arai maitai aˈe (Hebera 8:6; 9:11, 12, 22, 23). Aita e faufaa ia horoa-faahou-hia te tusia maitai aˈe o te Arai teitei aˈe mai tei ravehia na hoê taime i te matahiti i te mahana o te mau Taraehara i raro aˈe i te faufaa tahito o te ture a Mose (Hebera 10:15-18). No taua mau tumu atoa ra, e riro ai te ite no nia ia Iehova i noaa i te feia i fariihia i roto i te faufaa apî aore ra te feia i raro aˈe i ta ˈna faaohiparaa, ei mea maitai aˈe; mea faahiahia aˈe hoi oia e mea tia aˈe i tei horoahia ˈtu i te mau ati Iuda i raro aˈe i te faufaa a te Ture ra.

12. Na mua ˈˈe te mau mea atoa, eaha te tiaraa o Iehova i nia i te feia i fariihia i roto i te faufaa apî e i nia i te feia e vai ra i raro aˈe i ta ˈna faaohiparaa?

12 Na mua ˈˈe i te mau mea atoa, te faatere nei te Atua ra o Iehova o te faaau i te mau faufaa, ei Arii i nia i te feia ta ˈna e farii i roto i te faufaa apî e i nia i te tahi pae o ta ˈna e tuu ra i raro aˈe i ta ˈna faaohiparaa (Mataio 5:34, 35; Ieremia 10:7). Tausani vau hanere e pae ahuru matahiti na mua ˈˈe o Iesu e faarirohia ˈi ei Arii i roto i te mau raˈi i te matahiti 1914 ra, ua faahiti aˈera o Paulo i te parau no nia i te ariiraa o Iehova i nia i te feia e auraro i te mau ture o te faufaa apî, i te na ôraa e: “E teie nei, ei te Arii hau mure ore e te pohe ore, e te itea ore ia hiˈo ra, ei te Atua paari aitâ ˈtu, ei ia ˈna te tura, e te hanahana, e a muri noa ˈtu. Amene.” — Timoteo 1, 1:17.

I muri aˈe i te “ati rahi”, te Basileia ïa hoê tausani matahiti

13. a) Afea e i roto i teihea mau huru tupuraa e noaa ˈi i te “feia rahi roa” te mau haamaitairaa e rave rahi no roto mai i te faufaa apî? b) Eaha ˈtura ïa te opuaraa rahi mau ta te faufaa apî e faatupu?

13 Te manaˈo nei te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu”, o te ore e ô i roto i te faufaa apî e tei raro aˈe râ hoi i ta ˈna faaohiparaa, e e ora ˈtu ratou mai roto atu i te “ati rahi”. I muri aˈe te amuiraa o te mau mea nei tei faautuahia e haamouhia ˈi, e ite atu taua mau “mamoe ê atu” ra i te Faatereraa hoê tausani matahiti a Iesu Mesia e a te feia e apiti mai ia ˈna, i nia i te hoê fenua e tamâhia (Apokalupo 7:9-14). Inaha, i reira ïa te tapao ta te faufaa apî i titau e taeahia ˈi, oia hoi te faatupuraa i te hoê nunaa o te riro atu ei “ui maitihia” ia nehenehe ratou e fatu i te Basileia i te raˈi ra a te Atua (Petero 1, 2:9; Ohipa 15:14). E ninii rahi mai taua Basileia nei i te mau haamaitairaa e rave rahi i nia i te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” e ora ˈtu. E hurihia hoi te Diabolo ra o Satani e ta ˈna faanahonahoraa demoni itea-ore-hia e te mata taata nei i roto i te abuso e eita ˈtura hoi ta ratou e nehenehe faahou e faaino mai. — Apokalupo 21:1-4; 20:1-3.

14. Eaha te faaineineraa maitai roa e noaa i te “feia rahi roa” o te mau taata e ora ˈtu?

14 Ua faaineine-maitai-hia ˈtura ïa “te feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” e ora ˈtu no te oraraa i roto i te amuiraa apî o te mau mea. Mai te toea o te mau Iseraela i te pae varua, ua haapii paatoa hoi ratou e o vai mau na Iehova, ‘mai te tamarii e tae roa ˈtu i te taata paari’. (Ieremia 31:34.) Teie hoi ta te Arii e faatere ra i parau i mutaa ihora i roto i te hoê pure ta ˈna i faatae atu i te Atua: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3). No reira, e aratai taua ite rahi ra no nia i te Atua ra o Iehova i te ora mure ore. E riro te reira ei mea faufaa no te “tino” e ora ˈtu i te “ati rahi”, e no te mau milia feia pohe e faaroo i te reo o te Arii e e haere mai i rapae i to ratou mau apoo. E faaitehia ˈtu te ite e titau-mau-hia i te feia e faatiahia mai mai te pohe mai. — Mataio 24:21, 22; Ioane 5:28, 29; Apokalupo 20:11-15.

15. No te aha te tupuraa te faufaa apî e ore ai e faaino i te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu”?

15 Auaa râ hoi e eita te tupuraa faahiahia o te faufaa apî a te Atua e faaino i te “feia rahi roa” o te mau “mamoe” e ora ˈtu mai roto atu i te haamouraa o te amuiraa o te mau mea i faautuahia. E riro râ te reira ei haamataraa no te mau haamaitairaa rahi atu â no te fenua e tamâhia, ta taua mau “mamoe” ra e fatu mai e o ratou hoi te feia matamua o te faariro i te reira ei paradaiso (Mataio 25:34; Luka 23:43). Na mua iti noa ˈˈe, e mou roa te feia e faaino nei i te fenua, “o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. (...) Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra”. (Salamo 37:9-11.) E farii paatoa ratou i te Basileia hoê tausani matahiti a te Atua ra o Iehova e a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ e tupu i muri noa ˈˈe i te tupuraa te faufaa apî.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 119]

E poro-haere-hia te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua e ati noa ˈˈe te fenua nei na mua ˈˈe te hopea o te amuiraa o te mau mea nei.