Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatere ra te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i rotopu i to ˈna mau enemi

Te faatere ra te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i rotopu i to ˈna mau enemi

Pene 3

Te faatere ra te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i rotopu i to ˈna mau enemi

1, 2. a) Na mua ˈˈe oia e faarue mai ai ia ratou, eaha te mau parau ta Iesu i faahiti i mua i ta ˈna mau pǐpǐ? b) Te faaite maira anei taua mau parau nei e e fariu mai te taatoaraa o te taata hou oia e faatere mai ai ei ‘Tamaiti hui arii no te hau’?

 HOU iti noa ˈˈe oia e haere atu ai i roto i te mau raˈi ahuru ma iva senekele i teie nei, ua faahiti aˈera o Iesu Mesia, oia hoi te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i teie mau parau na mua ˈˈe oia e faarue mai ai i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai: “E teie nei, ei haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [v]arua [moˈa] (...): e inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” — Mataio 28:19, 20.

2 Te faaite atea maira anei teie mau parau a Iesu e e farii mai te taatoaraa o te mau taata i te parau hou “te hopea o te amuiraa o te mau mea nei” tei haamata i te matahiti 1914 ra? Aita. I teie mahana, ua fatata te XXraa o te senekele i te hope, aore roa te mau taata atoa i fariu mai e i farii ia Iesu Mesia ei Faaora e ei Arii haamanahia no ratou. Aita râ hoi te reira i haamarirau i te tereraa o te mau mea i tohu-atea-hia mai e Iehova i roto i te Bibilia. E ere roa ˈtu te opuaraa a te Atua ia fariu mai te huitaata taatoa hou Iesu e haamata ˈi i te faatere mai ei ‘Tamaiti hui arii no te hau’. Ua tohuhia mai râ e e haamata oia i te faatere i rotopu i to ˈna mau enemi.

3. Mea nafea te mau parau ta Iesu i faahaamanaˈo mai i roto i te Salamo 110 ia faaite mai e e faatere mai oia i rotopu i to ˈna mau enemi?

3 I te tau oia e parahi mai ai i te fenua nei, ua ite aˈena Iesu i te reira. Na mua iti noa ˈˈe oia e pohe ai no to ˈna faaroo, ua tupu te hoê aparauraa i rotopu ia Iesu e to ˈna mau enemi i te pae haapaoraa, e i taua taime ra, ua faahiti aˈera oia i te Salamo 110. Teie ta Luka i papai no nia i taua ohipa ra (Luka 20:41-44): “Ua parau atura oia ia ratou, Eaha te mea i parauhia ˈi e, ei Tamaiti na Davida te Mesia? O Davida iho hoi tei na ô mai i roto i te buka Salamo ra e, Ua parau atura Iehova i tau Fatu, E parahi oe i tau rima atau nei, e ia faariro vau i to mau enemi ei taahiraa avae no oe. E teie nei, te parau ra Davida ia na e e Fatu no ˈna, eaha hoi oia e riro ai ei tamaiti na ˈna.”

4-6. a) Mea nafea to te Salamo 2 faaite-atoa-raa mai e eita Iesu e tiai ia fariu mai te taatoaraa o te taata no te faatere mai ei ‘Tamaiti hui arii no te hau’? b) Afea ra te Salamo 2:7 i te tupuraa?

4 Oia hoi, eita ïa Iesu Mesia, te tamaiti a Davida, e haamata e faatere ia fariu anaˈe mai te taatoaraa o te mau taata. Eita, e haamata râ oia i te faatere i rotopu i te mau enemi ta te Atua ra o Iehova, na roto i te hoê tamaˈi, e faariro mai ei taahiraa avae no ta ˈna Tamaiti o tei riro mai ei arii. Oia atoa mai teie te huru o te Salamo 2 faataaraa mai i te omuaraa o ta ˈna faatereraa ei ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i rotopu i to ˈna mau enemi:

5 “Eaha te mau etene i arepurepu-noa-hia ˈi, e te mau taata nei i imi ai i te mea faufaa ore? Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra. Te na ô ra, Tatou e hahae i ta raua tapea e taa ê atu; e faarue ê atu tatou i to raua zugo ra. O tei parahi i nia i te mau raˈi ra te ata mai; e tâhitohitohia ratou e Iehova. Ei reira oia e parau mai ai ia ratou ma te riri, e ehuehu roa aˈera ratou ia ˈna i to ˈna riri rahi. Te na ô maira oia, Ua faatahinu vau i tau arii i nia i tau mouˈa moˈa ra, ia Ziona.”

6 “E faaite atu vau i te parau faaau na Iehova; ua parau mai oia ia ˈu [i te Mesia] e, O tau tamaiti oe; i nauanei oe i faafanauhia ˈi e au. [Ua tupu te Salamo 2:7 a faatia mai ai Iehova i ta ˈna Tamaiti, ma te riro mai ei Metua mure ore no Iesu (Roma 1:4).] A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe. E parari ratou ia oe i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra. E tena na, e te hui arii ra, ia paari outou; e farii i te aˈo, e te mau haava o te fenua nei. E haamori ia Iehova ma te mǎtaˈu; e oaoa i mua ia ˈna ma te rurutaina. A hôˈi na i te tamaiti ra, o te riri hoi oia, pohe ihora outou i te eˈa ra; e ere hoi to ˈna riri e roroa ua tupu, e ao to te feia e tiaturi ia ˈna i reira.”

7. Mea nafea to te mau aposetolo a Iesu Mesia i te faahitiraa i te Salamo 2 i te mahana o te Penetekose?

7 Ia au i te Ohipa 4:24-27, ua faahiti te mau aposetolo a Iesu i te piti o te Salamo i te mahana Penetekose no te matahiti 33. Te taio nei tatou e: “E ite aˈera ratou, faateitei anaˈe atura i to ratou reo i te Atua, i te na ô-tahi-raa ˈtu, E te Fatu, o oe te Atua i hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau mea atoa i roto ia ratou ra: o tei parau mai na roto i te vaha o to tavini ra o Davida e, Eaha te etene i riri hua ˈi, e te taata i manaˈo ai i te mea faufaa ore? Ua tia mai te hui arii o te fenua i nia, e ua amui atoa te feia Tavana, e mârô i te Fatu e ta ˈna i faatahinu ra. Ua amui mau â ratou o Heroda, e Ponotio Pilato, e te mau etene atoa, e te taata hoi o Iseraela, e rave i to tamaiti moˈa ia Iesu ta oe i faatahinu ra.”

Te tupuraa rahi o te Salamo 2

8. a) Afea te tupu-matamua-raa te Salamo 2:1, 2? b) Afea ra te haamataraa te tupuraa rahi o te Salamo 2?

8 I te senekele matamua, i te matahiti 33, te tupu-matamua-raa taua mau parau tohu ra o te Salamo 2:1, 2. Ua tupu hoi i nia i te taata ra ia Iesu Mesia. Ua faatahinuhia oia i te varua moˈa o Iehova i to ˈna bapetizoraahia e Ioane Bapetizo. Ua haamata râ te tupuraa rahi o te Salamo 2 ia hope te mau tau o te mau Etene i te matahiti 1914 ra (Luka 21:24). Te vai nei e rave rahi mau haapapuraa e, te mau tau taotiahia o te mau nunaa o tei haamata i te haamou-matamua-raahia o Ierusalema i te matahiti 607 ra hou to tatou nei tau, e ua hope hoi i te matahiti 1914 ra *. I reira ïa te pateraa te hopea o te mau nunaa o te ao nei, e to te amuiraa faaroo keisetiano atoa.

9. Eaha tei tupu i nia i te Basileia o te Atua i tiahia mai e te huaai hui arii o Davida i te haamou-matamua-raahia o Ierusalema?

9 Na roto i te haamou-matamua-raahia Ierusalema e to Babulonia, ua hope aˈera te faatereraa arii a Iehova i nia i te nunaa Iseraela, faatereraa arii i tiahia mai e te opu hui arii o Davida. Mai reira mai, aita hoê noa ˈˈe arii no te utuafare o Davida i faatere mai i nia i te mau ati Iuda i te tino nei. Eita râ te Basileia o te Atua Teitei tei horoahia ˈtu i te hoê huaai a Davida, e ta Iehova hoi i faaau atu i te hoê faufaa no te hoê Basileia mure ore no ta ˈna huaai, oia hoi eita taua Basileia ra e faatahurihia e a muri noa ˈtu.

10, 11. a) Eaha ta te Atua i parau na roto i te arai o ta ˈna peropheta ia Ezekiela no nia i te terono o Davida? b) O vai tei tae mai ei “Fatu mau” no te terono o Davida? c) Eaha ta te tia rahi ati Iuda i parau i to ˈna haereraa mai ei Tamaiti aiˈa mau ra?

10 I muri iti noa ˈˈe i taua haamouraa matamua ra, ua faatae aˈera o Iehova i te mau parau i muri nei i te arii no Ierusalema tahito ra, na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra ia Ezekiela, i te na ôraa e: “E o oe hoi, e tena na taiata e te arii parau ino i Iseraela nei, ua tae i to ˈna mahana, i te taime e hope ai te parau ino ra, te na ô maira te Fatu ra o Iehova; Iritia te taupoo nehenehe, rave ê atu i te korona: o teie, e ere hoi teie atu: a faahaehaa i tei teitei, e a faateitei i tei haehaa. Na ˈu e ruri ê, e ua ruri hoi, e ua ruri i te reira, e ore roa aˈera, e ia tae mai oia ra te Fatu mau ra; e na ˈu e horoa ˈtu no ˈna.” — Ezekiela 21:25-27.

11 Ua tae mai oia ra “te Fatu mau” ra na roto i te taata ra ia Iesu Mesia, e ua papaihia to ˈna papatupunaraa ei huaai na Davida i roto i te Mataio 1:1-16 e te Luka 3:23-31. Ua pii-noa-hia o ˈna e e “Tamaiti na Davida”. I te mahana oia i tomo atu ai i Ierusalema ma te faahanahanahia, na nia i te hoê asini, ia au maite i te parau tohu, pii maira te tiaa rahi ati Iuda oaoa ra o te apee ra ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo ra, i na ôraa e: “Hosana te Tamaiti a Davida; ia ora oia o tei haere mai ma te iˈoa o te Fatu. Hosana i te raˈi teitei ra.” — Mataio 21:9.

Ua haamauhia te tamaiti a Davida ei arii i nia i te raˈi

12. Ia hope te tau o te mau Etene i te matahiti 1914 ra, i hea to Iesu Mesia, te tamaiti aiˈa tamau a Davida, i te haamauraahia ei arii?

12 Ua hope na matahiti e 2 520 i reira te Basileia o te Atua tei pûpûhia ˈtu i te utuafare o Davida i te taataahiraahia na te mau Etene, i te matahiti 1914 ra. Ua tae te taime, i reira Iesu Mesia e haamanahia ˈi oia hoi te “Tamaiti a Davida” eiaha i nia i te hoê terono i te fenua nei, i te vahi teitei roa ˈˈe râ o te mau raˈi, i te pae atau o te Atua ra o Iehova. — Daniela 7:9, 10, 13, 14.

13. a) Mai teihea matahiti mai â te faaiteraahia te matahiti 1914 ei tapao no te hopea o te mau tau o te mau Etene, e na vai ma? b) Mai te aha te huru o te mau nunaa o te fenua nei i mua i te “Tamaiti a Davida” tei haamau-apî-hia ei arii?

13 Ua faaite-atea-hia mai taua taio matahiti faahiahia mau ra mai te matahiti 1876 mai ra e te feia no roto i te Watch Tower Bible and Tract Society. Aita râ te mau nunaa faaroo kerisetiano atoa i farii e ua tae te tau no te horoa ˈtu i to ratou mana faatere i te fenua nei i roto i te rima o te Arii apî o tei faakoronahia, te “Tamaiti a Davida”. Aita ratou i farii e na te Atua i horoa ia ˈna ra te mana i nia i te fenua taatoa nei, oia hoi te taahiraa avae o te Atua ra o Iehova (Mataio 5:35). Ua faaite ratou i ta ratou patoiraa uˈana na roto i te ôraa ˈtu i roto i te tamaˈi matamua o te ao nei.

14. a) A tupu ai te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, eaha ïa te huru o te mau nunaa i nia i te mau kerisetiano tei tahoê atu i te Taiete Watch Tower? b) Ia au i taua ohipa ra i tupu, eaha ïa te auraa o te huru o te ao nei?

14 I roto i te mau nunaa atoa e tamaˈi ra, ua farerei te mau kerisetiano tei pûpû ia ratou na te Taiete Watch Tower, i te mau faateimaharaa uˈana o te haafifi i to ratou hinaaro ia ore te utua toto ia topa mai i nia ia ratou. Aita hoi ratou i taa maitai e e mea faufaa mau ia ore te mau kerisetiano ia faaô atu ia ratou i roto i te mau ohipa o teie nei ao. Ma te mauiui, ua tupu aˈera te parau tohu a Iesu, “te Tamaiti a Davida”, ta ˈna i horoa ˈtu i ta ˈna ra mau pǐpǐ no nia i te “hopea o te amuiraa o te mau mea”. Teie hoi: “E ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mataio 24:9). Aita taua riri ra i hope i te hopea o te Tamaˈi rahi Matamua. Eaha ïa te auraa o te huru o te ao nei ia hiˈo-anaˈe-hia taua mau ohipa maere ra i tupu na i roto i te aamu o to tatou nei tau? Teie ïa: te faatere ra te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i rotopu i to ˈna mau enemi i te fenua nei!

15. Eaha tei tupu i nia ia Satani e ta ˈna mau nǎnǎ demoni a tupu ai te tamaˈi i nia i te raˈi, e eaha te matahiti i hope ai te mau mea atoa?

15 I to ˈna taime, ua faatupu maira te Atua Mana hope i te Basileia mesia, noa ˈtu te mau enemi e vai ra i roto i te raˈi e i nia i te fenua nei. Ia au i te Apokalupo 12:1-9, i muri aˈe to te faanahonahoraa e te vahine faaipoipo atoa a Iehova fanauraa mai i te tamarii “tamaroa” aore ra Basileia i roto i te mau raˈi, ua tupu ihora te hoê tamaˈi i nia i te raˈi. Aita e parahiraa faahou to te teni taipe, te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau melahi e demoni atoa hoi, i roto i taua vahi moˈa ra. I roto i taua tamaˈi ra, itea-ore-hia e te mata taata nei, ua aro “te Tamaiti a Davida” tei haamanahia ei arii e ua roaa ia ˈna te rê e ua huri aˈera oia i te Diabolo ra ia Satani e ta ˈna mau nǎnǎ demoni i rapae i te mau raˈi, ma te tapea ia ratou na pihai iho i to tatou nei palaneta. Ma te papu maitai, ua tupu roa taua faahaehaaraahia te mau puai a Satani i te matahiti 1918 ra, a hope ai te Tamaˈi rahi Matamua.

I te mea hoi e ua faahaehaahia oia, aro maira hoi te Diabolo

16, 17. a) Te aro nei te Diabolo ra o Satani tei faahaehaahia i teie nei, ia vai ma? b) E faaohipa ïa oia ia vai ma no taua aroraa ra?

16 I te mea hoi e ua faahaehaahia o ˈna, ua riri roa ˈˈera te Diabolo ra o Satani oia hoi te teni taipe i te faanahonahoraa e te vahine faaipoipo atoa hoi a te Atua ra o Iehova (Apokalupo 12:17). Ma te riri rahi, ua aro aˈera oia i te toea o te mau kerisetiano pûpûhia e faatavaihia i te varua moˈa, e o tei farii e o taua vahine ra to ratou metua vahine i te pae varua. — Galatia 4:26.

17 Te aro atoa ra o Satani i te mau “mamoe ê atu” teie e tahoê nei i te toea faatavaihia ma te faaroo, no te faaite i te fanauraahia te Basileia (Ioane 10:16). No te aroraa i te toea e i te mau “mamoe ê atu”, te faaohipa nei oia i ta ˈna mau puai demoni tei faahaehaahia e o tei tapeahia na pihai iho i te fenua, e tae noa ˈtu i te tuhaa itehia o ta ˈna faanahonahoraa.

18. a) Noa ˈtu e te aro nei te Diabolo ma te riri i te toea faatavaihia e to ˈna mau hoa, te fanaˈo ra ïa ratou i ta vai paruru? b) Eaha te tuhaa o te faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’, e fatata ra i te hope?

18 Ua fatata roa te faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i te hope i rotopu i to ˈna mau enemi. Tei roto te mau mea atoa i to ˈna rima, e te reira ma te papu maitai. I te rui e te ao, ua ineine ta ˈna mau melahi moˈa e te haapao maitai i te farii i ta ˈna mau faaueraa e te faatupu i te reira i reira iho. Ua riro ratou ei puai paruru i te toea faatavaihia e to ˈna mau hoa, te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu”, teie e tamau nei i te tavini i te mau maitai o te Basileia a tere oioi noa ˈi te tau i reira te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ e faatere ai i rotopu i to ˈna mau enemi. — Apokalupo 7:9.

[Nota i raro i te api]

^ No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, mau api 138 e tae atu 141, neneihia e te Watch Tower Bible and Tract Society.

[Uiraa haapiiraa]