Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te fariu tia nei te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i nia i te feia o te ore e ô i roto i te faufaa apî

Te fariu tia nei te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i nia i te feia o te ore e ô i roto i te faufaa apî

Pene 13

Te fariu tia nei te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i nia i te feia o te ore e ô i roto i te faufaa apî

1. No te aha te mau ati Iuda i teie mahana e ore ai e nehenehe e parau e eita te faufaa a Mose i faaauhia ˈtu i to ratou mau tupuna e hope?

 I TEIE mahana eita te mau ati Iuda i te tino nei, oia hoi te mau huaai a te patereareha ra o Aberahama e nehenehe e parau e e tia mau â te faufaa tahito o te Ture a Mose ia monohia e te hoê faufaa apî e te maitai aˈe. Eita ta ratou e nehenehe e tumâ mai roto mai i ta ratou mau parau o te mau Papai hebera i teie mau parau ta te Atua ia Ieremia, i papaihia i roto i te Ieremia 31:31 i te na ôraa e: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî.”

2. Mea nafea te Arai o te faufaa apî i te faaiteraahia mai?

2 Aita o Ieremia i faaite mai e o vai te arai o taua faufaa apî nei. I te rui râ o te 14 no Nisana o te matahiti 33, a toro atu ai o Iesu Mesia i te auˈa uaina o te Pasa i ta ˈna mau pǐpǐ ra, ua faaite atura o ˈna e o ˈna taua Arai ra (Luka 22:20). I roto i te Hebera 7:22, te faaitehia ra e o ˈna te “arai” oia hoi te haapapuraa o taua faufaa apî ra e te “maitai aˈe”.

3. Ua haamauhia o Iesu Mesia i nia i teihea tiaraa, e no to ˈna anei ïa auraa fetii o ˈna i haamauhia ˈi i nia i taua tiaraa ra?

3 Na roto i to ˈna tusia no te faufaa apî, ua riro maira o Iesu ei Tahuˈa rahi na Iehova. Ua haamauhia oia i nia i taua tiaraa ra eiaha e no te mea e huaai oia na Aarona, te tahuˈa rahi matamua o Iseraela, no te hoê râ parau tǎpǔ ta te Atua Teitei ra o Iehova iho i rave, oia hoi te tǎpǔ o te autahuˈaraa. E tano mau â teie mau parau o te Salamo 110:4 no Iesu: “Ua tǎpǔ Iehova e ore e tatarahapa: E tahuˈa oe e a muri noa ˈtu, ia au i te parau ia Melehisedeka.” — Hebera 7:20, 21.

4. a) Ua faaau atu Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ no te faufaa apî i teihea “Iseraela”, e no te aha? b) E riro mai te feia e fariihia i roto i te faufaa apî ei mau tamarii na vai?

4 Taa ê atu i te hoê toea iti, ua faarue aˈera te nunaa o Iseraela i te tino nei ia Iesu Mesia te Arai o te faufaa apî. No reira, ua itehia aˈera e “te fare o Iseraela” ta te Atua i faaau atu te faufaa apî i tǎpǔhia mai o te hoê ïa Iseraela i te pae varua, “te Iseraela o te Atua”. (Galatia 6:16.) Ua iteahia taua Iseraela i te pae varua ra i te mahana o te Penetekose o te matahiti 33. I te mea hoi e e Iseraela i te pae varua, e nehenehe atura ïa ta ˈna e farii ei taata aiˈa te feia faaroo e ere i te ati iuda aore ra te mau etene (Ohipa 15:14). Ua faahiti mai hoi Petero i to ˈna parauraa mai “te ui maitihia” o te mau tamarii i te pae varua a te Aberahama rahi ra o Iehova, te Tumu e tei Faatupu i te faufaa aberahama. E mau “tamarii” atoa ˈtura ïa ratou na te faanahonahoraa e te vahine atoa hoi a Iehova, tei faahohoˈahia ia Sara, te vahine a Aberahama. Ma te papu maitai, e auraa fatata mau iho â ïa to te faufaa apî a te Aberahama Rahi e taua faanahonahoraa i te raˈi ra i te mea hoi e o ˈna te metua vahine o te “huaai” i tǎpǔhia mai e tei faahohoˈahia ia Isaaka.

Ua arataihia vetahi mau “mamoe ê atu” i roto i te hoê anaˈe ra nǎnǎ

5. Ia riro ïa ei aha hoi e tia ˈi, no taua faufaa apî ra i ǒ nei i nia i te fenua nei?

5 I roto i taua faufaa apî ra, ei tavini itoito mau iho â ïa i nia i te fenua nei e tia ˈi, e ua riro te toea faatavaihia ei ‘tavini itoito i te faufaa apî nei’, tei mono i te faufaa tahito o te ture a Mose (Korinetia 2, 3:6). E ere ratou no roto mai i te mau upoo faatere o te mau hanere mau pǔpǔ faaroo o te amuiraa faaroo kerisetiano tei riro ei mauhaa matamua na Babulonia Rahi i teie mau tau apî. Ua auraro ratou i te faaueraa e vai ra i roto i te Apokalupo 18:4 e ua haere ê mai ratou i rapae i taua faanahonahoraa rahi o te mau haapaoraa hape o te ao nei.

6. a) E hia rahiraa mau tavini o te faufaa apî? b) Nafea tatou e ite ai e e fariu tia mai te Tiai mamoe maitai i nia i te feia o te ore e ô i roto i taua faufaa apî ra?

6 Ua taotiahia hoi te numera o te mau tavini o taua faufaa apî ra i nia i te 144 000 (Apokalupo 7:1-8; 14:1-5). No reira, e tae mai ïa te taime i reira te Tiai mamoe maitai e fariu tia ˈtu ai i nia i te mau taata ê atu i te mau tavini o te faufaa apî. Ua faaite atea mai te Tavini matamua a Iehova i te reira, ia ˈna i parau e, ia au i te Ioane 10:16, e e “mau mamoe ê atu” ta ˈna e ere no te “nǎnǎ iti” o te mau 144 000. — Luka 12:32.

7. a) No te aha te mau melo o te pǔpǔ o te mau “mamoe ê atu” e ore ai e riro ei mau tavini no te faufaa apî? b) Nafea te toea o te feia e ô i roto i te faufaa apî i te riro-ê-na-raa ei haamaitairaa no te mau fetii e te mau nunaa o te fenua nei?

7 Noa ˈtu â ïa e e ere ratou no roto i te “nǎnǎ iti”, e riro atoa te mau “mamoe ê atu” ei mau tavini no te Atua, eita râ ratou e riro ei tavini no te faufaa apî. E i te mea hoi e e riro taua mau “mamoe ê atu ra” ei “hoê aˈe nǎnǎ” e te toea o taua mau “orometua [tavini] o te faufaa apî”, e haapapuraa atura ïa te reira o te tia mau ia tâuˈahia. Ei haapapuraa no te aha? Teie ïa: Hou aˈe oia e faahanahanahia ˈi i roto i te Basileia i te raˈi ra, e tahoê maite atu te toea i te mau “mamoe ê atu” i nia i te fenua nei. No reira, e haamata te toea o te huaai i te pae varua a Aberahama i te riro ei haamaitairaa no te mau fetii e te mau nunaa atoa o te fenua nei na mua ˈˈe i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra” i Aramagedo, e hou aˈe te faatereraa Tausani matahiti e haamata ˈi. — Galatia 3:29; Apokalupo 16:14, 16.

8. Afea ra to te Tiai mamoe maitai fariu-tia-raa i to ˈna manaˈo i nia i te feia tei ore i fariihia i roto i te faufaa apî, e eaha te taahiraa matamua ta taua mau “mamoe ê” atu ra i rave?

8 Ua ite-papu-hia te reira mai te matahiti 1935 maira, i reira te mau milioni mau “mamoe ê atu” i te apitiraa mai i te mau rahiraa tausani amuiraa a te mau Ite no Iehova e i te pûpûraa ia ratou no te Tiai mamoe rahi o te Atua ra o Iehova. Ua fariihia ˈtura ïa ratou i roto i te “hoê anaˈe ra nǎnǎ” a te Tiai mamoe maitai ra o Iesu Mesia.

9. I te mea hoi e ua fariu tia mai te Arai o te faufaa apî i to ˈna manaˈo i nia i te mau “mamoe ê atu”, te auraa ra ua hope ïa te taviniraa o te faufaa apî i nia i te fenua nei?

9 I te mea hoi e e fariu tia ˈtu atoa te Arai o te faufaa apî i nia i te mau “mamoe ê atu” te auraa ra ua hope ïa te taviniraa a taua faufaa apî ra i te matahiti 1935 ra? Aita, no te mea te vai noa nei â te tahi mau tavini o taua faufaa ra i nia i te fenua nei e e tiâ hoi ia ratou ia faaoti i taua taviniraa ra.

10. O vai i teie mahana teie e fanaˈo nei i te taviniraa o te faufaa apî mai tei faatupuhia e na taata papai e vau o te mau Papai heleni kerisetiano?

10 I teie mahana, te fanaˈo nei te “nǎnǎ iti” mai te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” a te Tiai mamoe maitai ra i te taviniraa i ravehia e te feia i na mua ˈtu ia ratou mai te aposetolo Paulo. A faatupu noa ˈi oia ma te haapao maitai i ta ˈna taviniraa, oia hoi to te faufaa apî, e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i Roma tau taime na mua ˈˈe o Ierusalema e haamouhia ˈi i te matahiti 70, ua papai aˈera o Paulo ma te faauruahia e te Atua 14 o na 27 buka o te mau Papai heleni kerisetiano. E nehenehe mau â te toea i faatavaihia e te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu”, e oaoa, i te mea e ua faatupu te mau taata haapao maitai o te senekele matamua, mai te aposetolo Paulo e e hitu feia papai o te mau Papai heleni kerisetiano i ta ratou taviniraa o te faufaa apî, e tae roa ˈtu i to hopea o to ratou oraraa i nia i te fenua nei! I to tatou nei tau, te ite nei e rave rahi milioni mau “mamoe ê atu” i te mau haamaitairaa o te taviniraa o te faufaa apî i faatupuhia e te toea faatavaihia i raro aˈe i te aratairaa a te Arai ra o Iesu Mesia. Ua fariu tia te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ i to ˈna manaˈo i nia i taua “mau mamoe ê atu” here mau ra, o te oioi noa ˈtura i te rahi.

11. a) A hia ˈtura maororaa i teie nei te mana-noa-raa te faufaa apî, e eaha ïa te auraa no te reira? b) Te tavini nei te toea o te mau tavini o te faufaa apî ei aha i teie nei mahana?

11 Te poto nei râ hoi te taime. Te mana noa râ te faufaa apî a 1953 matahiti i teie nei, oia hoi 407 matahiti hau atu i te faufaa a te ture a Mose ta ˈna i mono mai. Hau atu, te iti noa ˈtura te numera o te mau tavini o taua faufaa apî ra a faarue rii noa mai ai ratou i te fenua nei. Te tamau noa nei râ te toea o taua mau tavini ra i te tavini ei “tavini haapao maitai e te paari” i haamauhia e te Fatu ra o Iesu Mesia, i nia “i ta ˈna taoˈa”. — Mataio 24:45-47.

Ua tuuhia teie titauraa: “E haere mai!”

12. Ia au i te Apokalupo 22:17, eaha te titauraa ta te pǔpǔ o “te vahine faaipoipo apî” e tuu nei, e ia vai?

12 Te faatupu nei taua mau tavini ra o te faufaa apî i ta ratou taviniraa ma te here mau. Ei hiˈoraa, i roto i te Apokalupo 22:17, teie ta tatou e taio: “E te parau nei te Varua e te vahine faaipoipo apî, E haere mai. E o tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.” Te horoa nei te pǔpǔ o te “vahine faaipoipo apî ra” ma te puai faaitoito aore ra varua o Iehova, i teie nei titauraa i te feia tei ore i fariihia i roto i te faufaa apî. E ere taua titauraa nei no te feia pohe e vai ra i roto i te apoo e o te faatia-faahou-hia mai; eita, no te feia râ e ora nei i teie mahana, no te feia o te riro i te haamouhia i Aramagedo e e tariˈa to ratou no te faaroo.

13. a) Ua faufaa ore anei te titauraa i horoahia ˈtu e te pǔpǔ o te “vahine faaipoipo apî”? A faataa mai i ta outou pahonoraa. b) Te aha ra te feia tei farii ê na i taua titauraa, ia au i te Apokalupo 22:17? c) Eaha te tia ia parauhia no nia i te taime e toe ra no te horoa i taua titauraa nei?

13 Aita taua titauraa mahanahana mau ra i faaitehia na roto i te ao taatoa nei mai te matahiti 1935 maira, i faufaa ore. Inaha, ua hau atu i te toru milioni taata tei pahono ma te haere mai e inu i taua pape ra. Mai te feia i faaroo ma te aau mehara, te faaite nei ratou i to ratou auraro i te parauraa ˈtu i te mau milioni taata tei poihâ i te ora aita e hopearaa i nia i te hoê fenua e faarirohia ei paradaiso, i te na ôraa ˈtu e: “E haere mai!” Area râ, ua taotiahia te taime i faataahia no te faaite i taua titauraa hamani maitai ra. Hau atu i te afa senekele i teie nei te tuuraahia taua titauraa nei, e ua poto roa te taime i teie nei, no te mea te fatata roa maira te tamaˈi a te Atua i Aramagedo no “taua ui” taata ra. — Mataio 24:34.

14. E tia ia tatou ia haamaitai ia Iehova no te aha?

14 Ia haamaitai-rahi-hia Iehova i te mea e ua horoa mai oia i te hoê Arai aravihi o te faatupu ra ma te tia mau i te opuaraa no reira hoi te faufaa apî i faaauhia ˈi, oia hoi te faatupuraa i te hoê nunaa, puai 144 000 rahiraa taata, no to ˈna ra iˈoa! Ia haamaitaihia Iehova i te mea te aratai mai nei ta ˈna Arai aore ra Tiai mamoe e rave rahi milioni mau “mamoe ê atu” i roto i te hoê “anaˈe ra nǎnǎ”, i reira ratou e ite ai i te mau haamaitairaa na roto i te ravea o te faufaa apî i faaauhia!

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 111]

Ua haere mai te tahi tau milioni mau “mamoe ê atu” i roto i te faanahonahoraa itehia a Iehova i teie mau mahana hopea nei.