Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te rave nei te “feia rahi roa” i teie mahana i te “eˈa rahi” e aratai tia nei i te faanahonahoraa a te Atua

Te rave nei te “feia rahi roa” i teie mahana i te “eˈa rahi” e aratai tia nei i te faanahonahoraa a te Atua

Pene 16

Te rave nei te “feia rahi roa” i teie mahana i te “eˈa rahi” e aratai tia nei i te faanahonahoraa a te Atua

1, 2. Eaha te taime te Isaia pene 35 i te tupuraa i te pae varua, e eaha te faataaraa e horoahia ra i roto i na irava matamua?

 I ROTO i te Faatereraa hoê tausani matahiti a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ e tupu mau ai i nia i te huitaata nei, e rave rahi mau tuhaa o te parau tohu a Isaia pene 35, teie e tupu nei hou o Babulonia rahi e haamouhia ˈi. Oia mau, te mea i faatupuhia i te pae varua e tupu mau â ïa i te pae materia. Te tupu nei hoi te tupuraa i te pae varua o te rahiraa o te parau tohu na roto i te faahoˈi-faahou-raahia mai te mau tavini a te Atua i muri aˈe i to ratou vai-tîtî-raa i roto ia Babulonia rahi. Mai teie te huru to Isaia faataaraa mai i te mau mea, na roto i te mau parau putapû mau i te na ôraa e:

2 “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupu hoi mai te tiare ra: e ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene, te unauna o Lebanona te horoahia mai no ˈna; te nehenehe o Karemela e o Sarona; e ite te reira i te hanahana o Iehova, e te mana o to ratou Atua.” — Isaia 35:1, 2.

3. I te onoraa o te senekele hou to tatou nei tau, teihea mau na hoi te medebara, e mea nafea oia i te oaoaraa?

3 Teihea hoi te medebara, te vahi e vai ano noa? I te onoraa o te senekele hou to tatou nei tau, tei roto ïa i te tuhaa o te basileia no Iuda. I te matahiti 537, a 70 matahiti atura taua fenua nei i te vai-ano-noa-raa e i te vai-taata-ore-noa-raa. Nafea râ hoi ïa te hoê medebara i nehenehe ai e oaoa? No te reira ra, mea faufaa ïa ia faahoˈihia mai te mau taata no mutaa ihora. E tia i taua fenua nei ia tatarahia mai na roto i to ˈna topa-roa-raa e ia faateiteihia mai te mouˈa teitei ra e te nehenehe atoa hoi o Lebanona.

Ua faatupuhia te hoê ô taipe i Edene ra

4, 5. a) Afea ra, i te mau tau apî, te hoê tauiraa mai te reira te huru no nia i te hoê fenua tei faaruehia i te tupuraa? b) Eaha ihora ïa te ohipa i tupu a faanahonaho-faahou-hia ˈi te mau ohipa a te toea faatavaihia? c) Mea nafea te Isaia 35:5-7 faataaraa mai i to ratou huru apî i te pae varua?

4 Te tauiraahia te hoê fenua, mai te faarue-roa-raahia e te Atua e a faahoˈi-faahou-hia mai ai i roto i te haamaitairaa a Iehova, e ite-atoa-hia ïa teie huru i to tatou nei tau i te pae varua; ua haamata hoi te reira i te tupu i te matahiti 1919. Ua ineine maitai te nunaa o Iehova i te fanaˈo roa i te anotau hau e matara ra i mua ia ratou. Ua horoa maira o Iesu Mesia, te Kuro rahi, e tae noa ˈtu hoi to ˈna Metua, te Atua ra o Iehova, na te toea o te mau Iseraela i te pae varua i tatarahia mai, i te hoê ohipa nehenehe mau mai te paturaahia te hiero o Iehova na te toea o te feia i faahoˈihia mai o te Iseraela tahito ra i te matahiti 537. Te faanahonaho-faahou-raahia ta ratou mau ohipa i te matahiti 1919, mai te huru ra ïa e te ô i Edene ra tei tupu.

5 O tei tohuhia ïa i roto i teie mau parau a Isaia e na ô ra e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra: e pǔpû mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra. E riro te one veavea ra ei pape hopuna, e te repo mǎrô ra ei pape pihaa anaˈe: e ei te parahiraa o te teni ra e tupu ai te aretu, e te aeho, e te gima ra.” — Isaia 35:5-7.

6. Eaha tei ore i tapea i te vairaa mai te Edoma o to tatou nei tau, e o vai i teie mahana teie e pii nei ma te oaoa e te toea i faahoˈi-faahou-hia mai?

6 Aita te vairaa mai te Edoma no to tatou nei tau i tapea i te haamau-faahou-raahia o Iseraela i te pae varua i roto i te hoê huru mai te paradaiso ra, ia au maite i te parau tohu a Isaia pene 35. No reira, aita ˈtura ïa e tumu ta te mau ati Edoma o teie nei tau no te oaoa mai te toea o te mau Iseraela i te pae varua i faahoˈihia mai e te “feia rahi roa” o te rahi noa ˈtura. E tuhaa rahi hoi ta taua “feia rahi roa” i roto i te atuaturaa i te paradaiso i te pae varua a te mau Ite no Iehova, i teie mahana.

7. Na mua ˈˈe i te matahiti 1914, eaha ta te mau melo o te toea i ore i nehenehe e ite, ua faaaraara-faahou-hia anei to ratou mata tei po?

7 Na mua ˈˈe te anotau o te mau nunaa e hope ai, aita te mau Iseraela i te pae varua i taa, inaha, aita hoi te mata o to ratou maramarama i faaaraarahia, e ia hope noa ˈtu te ati rahi e tupu i te matahiti 1914, e vai noa mai â te hoê toea i rotopu ia ratou i nia i te fenua nei. E aita atoa ratou iho e tae noa ˈtu hoi te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” i ite e e noaa ia ratou te haamaitairaa no te faaite i mua i te aro o te ao nei e ua haamauhia te Basileia mesia o te Atua. No reira, i te matahiti 1919, ua faaaraarahia aˈera te mata tei po i te pae varua o te toea i nia i te hoê orama faahiahia mau no te oraraa i muri noa mai ia ratou.

8. Eaha ta na tairururaa e piti i tupu i Cedar Point i faatupu i nia i te mau tariˈa e te mau vaha i te pae varua o te toea faatavaihia?

8 I roto i te mau tairururaa i tupu i Cedar Point i te matahiti 1919 e te matahiti 1922, ua faaitehia ˈtura ia ratou i te huru ohipa e tiai maira ia ratou. E inaha, ua oioi aˈera hoi ratou i te rave i te ohipa. Ua amaha maitai aˈera hoi to ratou tariˈa i te pae varua no te faaroo i te parau faufaa mau o te Basileia o te Atua, e ua papu aˈera ia ratou e mea faufaa mau ia haere e faaite i te reira. Mai te mau aili, ua horo ê aˈera ratou no te tavini ei vea no taua Basileia ra tei riro hoi, mea maoro atura i teie nei, ei tumu no ta ratou mau pure. Ua parau aˈera hoi to ratou mau vaha tei mamû noa na e tae roa aˈenei i taua taime ra e ua haere aˈera ratou e faaite ma te oaoa i teie parau apî: ua haamauhia te Basileia mesia i roto i te mau raˈi. — Apokalupo 14:1-6.

9. Ei auraa parau i te pae varua, mea nafea te mau pape i te pihaaraa mai i roto i te medebera?

9 E, mai te huru ra ïa e ua pihaa mai te pape i roto i te tuhaa i te pae varua tei mǎrô mai mutaa ihora e tei vai ano noa e inaha i teie nei, ua î roa ˈtura ïa i te raau e ua ineine hoi i te horoa mai i te hotu. Eita ˈtura ïa e maerehia e ua faaite maira te nunaa o Iehova tei faahoˈi-faahou-hia mai, i to ˈna oaoa e ua itoito aˈera hoi mai te aili ra e paiuma ma te itoito i nia i te mau tapuae. Oia mau, ua pihaa maira te mau pape o te parau mau no nia i te Basileia o te Atua tei haamauhia e tei horoahia ˈtu i roto i te rima o te Mesia i te matahiti 1914 ra ma te puai e ma te haumǎrû mau hoi. — Isaia 44:1-4.

Te “eˈa rahi” o te Moˈaraa

10, 11. a) Eaha te auraa taua tauiraa haumǎrû mau ra? b) Na nia i teihea eˈa e taeahia ˈtu ai te paradaiso i te pae varua, e mea nafea te Isaia 35:8, 9 faataaraa mai i te reira?

10 Eaha mau na te auraa o te reira? A tahi, ua haere ê mai ïa te toea e te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” i rapae ia Babulonia Rahi no te riro mai ei mau Ite no te Basileia o te Atua. E na nia râ ïa ratou i teihea eˈa no te tomo mai i roto i te haamaitairaa a te Atua e e ô atu ai i roto i taua paradaiso i te pae varua ra? Mai te huru ra ïa e e eˈa rahi e te aano atoa hoi te matara noa ra i mua ia ratou; no reira, e haere ïa te mau tiaa rahi Iseraela feruriraa pionie ma te autahoê, i te fenua ta te Atua e horoa mai na ratou. O ta te parau tohu ïa a Isaia e faataa maira na roto i teie mau parau anaanatae mau i te na ôraa e:

11 “Ei reira hoi te hoê eˈa rahi, e e eˈa hoi; e mairihia hoi te reira, o te eˈa moˈa: aore roa e taata viivii e na reira i te haere: ei pihai atoa ihora te Atua ia ratou, i te haereraa na taua eˈa ra, e ore hoi te taata ite ore e hapa i te reira eˈa. Aore ïa o reira e liona; aore hoi e puaa taehae e tae mai i reira.” — Isaia 35:8, 9.

12. Ua iriti anei te hoperaa te Tamaˈi rahi Matamua i te “eˈa rahi” no te toea, e eaha tei tupu i te maha o te mahana o te matahiti 1919?

12 Aita te hoperaa te Tamaˈi rahi Matamua i tatara noa mai i “te eˈa rahi” o te mau tau apî nei. E vau melo o te pu iho a te Taiete Watch Tower tei roto noâ i te fare auri e ua mau rii aˈera hoi te ohipa pororaa. I te 4 no tenuare 1919, i roto i te tairururaa matahiti a te Taiete Watch Tower i Pittsburgh, i Pennsylvanie, ua faahoˈihia maira te peretiteni Rutherford i nia i to ˈna tiaraa na roto i te hoê maitiraa i ravehia, noa ˈtu â ïa e tei roto noâ oia i te fare auri, inaha, aita hoi e feaaraa no nia i te haapao maitai o taua tavini a te Atua Teitei ra.

13, 14. Eaha te mau ohipa i tupu i te matahiti 1919 e faaite maira e ua matara te hoê eˈa rahi i mua i te toea, e o vai tei haere na nia i taua “eˈa rahi ra”?

13 I te 25 no mati 1919, ua tuuahia maira o Rutherford e to ˈna na hoa e hitu, ua tiamâ roa mai hoi ratou i te mau pariraa i parihia i nia ia ratou. Te faaite ra Te Pare Tiairaa o te 15 no setepa 1919 (beretane), api 283, i te hoê parau apî faahiahia mau; oia mau, mai te 1 atu no atopa 1919 e faahoˈi-faahou-hia te mau piha ohiparaa a te Taiete i haamauhia i Pittsburgh i te Betela no Brooklyn, i te 124 Columbia Heights. E mai te 15 no titema 1919 atu, ua nenei-faahou-hia te vea e matara e piti taime i te avae o Te Pare Tiairaa i Brooklyn.

14 Mea na reira ˈtura ïa i te matahiti 1919 te hoê eˈa rahi taipe i te matararaa i mua i te mau tavini oaoa a te Atua. Te feia i hinaaro e riro ei feia moˈa i mua i te aro o Iehova, ua haere ïa ratou na nia i te “eˈa rahi”, “te eˈa moˈa”. E te taata noa ˈtu aita e faaitoitohia ra e te tahi mau manaˈo maitai, mau manaˈo viivii ore, aita ïa oia i rave i taua “eˈa moˈa” ra e aita hoi oia i faahoˈihia mai i roto i te haamaitairaa a te Atua.

15. Na te aha e horoa maira i te haapapuraa ite-mata-hia e ua na nia iho te “feia rahi roa” i te eˈa rahi taipe ra?

15 I te 1 no tiunu 1935, i roto i te tairururaa i Washington, e 840 taata no roto mai i te “feia rahi roa” tei bapetizohia i roto i te pape. E haapapuraa mau te reira e ua rave ratou i te “eˈa rahi”. Mai reira mai, e rave rahi milioni o ratou tei rave i taua eˈa ra, ma te apiti mai i te mau melo e iti noa ˈtura o te toea faatavaihia. I roto i te hau e te oaoa, te haere amui nei ratou na nia i te “eˈa rahi”, ma te opua maite e ma te tauturu hoi a te Atua Puai Hope ra, ia ore roa ˈtu te hoê noa ˈˈe mea ia tuparari i to ratou autahoêraa.

16. Ei faaauraa parau, no te aha e ore ai e itehia i te liona e te tahi atu mau animala taehae i nia i taua eˈa rahi ra?

16 Ei auraa parau, eita roa ˈtu hoê noa ˈˈe liona e eita atoa hoi hoê noa ˈˈe animala taehae e itehia i nia i taua eˈa rahi ra. Oia hoi, eita hoê noa ˈˈe mea e haere mai e haamǎtaˈu aore ra e faariaria i te toea faatavaihia e te “feia rahi roa”. Ua haere aˈera ratou ma te tiaturi mau na nia i te eˈa ta to ratou Faaora, te Kuro Rahi e tatara maira i mua ia ratou e o te aratai tia ˈtu hoi ia ratou i Ziona.

17. a) Noa ˈtu â ïa e ua fatata roa “te hopea o te amuiraa o te mau mea nei” i te hope, te vai matara noa ra anei te “eˈa rahi”? b) O vai teie e rave nei i “te eˈa moˈa”, e mea nafea to ratou raveraa i te reira?

17 Noa ˈtu â ïa e ua fatata roa “te amuiraa o te mau mea nei” i te hope, te matara noa râ taua “eˈa rahi” ra i renihia e te Atua. Te oaoa nei e rave rahi mau tiaa rahi taata aau mehara i to ratou iteraa e ua topa o Babulonia Rahi i raro aˈe ia Kuro rahi, o Iesu Mesia. Te haere ê mai nei ratou i rapae ia ˈna, ma te rave i te eˈa o te paradaiso i te pae varua, “te eˈa moˈa”. — Ieremia 50:8.

18. Mea nafea te irava hopea o te Isaia pene 35 i te faataaraa mai i te huru tupuraa e itehia e te mau Ite haapao maitai a Iehova, e o vai ta tatou e haamauruuru no te tupuraa taua parau tohu nei?

18 Te oaoa rahi nei â ratou ia au i ta te irava hopea o Isaia pene 35 e parau ra: “Oia ïa, o tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa vaiiho taiata. E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.” Ua maue ê to ratou mau oto e ta ratou mau autâ i te mea hoi e aita ratou i faaau i to ratou oraraa ia au maite i te hinaaro o te Atua ra o Iehova, mai te matahiti 1919 maira. Aita, aita taua mau Ite oaoa nei e te haapao maitai hoi a Iehova i ite faahou i te oto e te autâ. Ia haamaitaihia te Atua parau mau ra o Iehova tei faatupu ma te faahiahia mau i teie parau tohu nehenehe roa a te Isaia pene 35!

[Uiraa haapiiraa]