Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fatata roa te faufaa apî a te Atua i te tupu

Ua fatata roa te faufaa apî a te Atua i te tupu

Pene 12

Ua fatata roa te faufaa apî a te Atua i te tupu

1. a) Eaha ihora ïa te huru o to tatou nei fenua mai te peu e eita te Atua e haapao i ta ˈna mau faufaa i faaau no nia i te ao e te rui? b) I te mea hoi e e haapao mau â te Atua i ta ˈna mau faufaa i faaau, e nehenehe ïa tatou e papu i te aha?

 IA FERURI na tatou e eita te Atua e haapao i ta ˈna faufaa i faaau no nia i te ao e te rui. Eaha ïa te ohipa e tupu mai? Mai te peu e e ao noa aore ra e po noa, e riro ïa to tatou nei fenua i te maramarama noa, aore ra i te pouri noa (Genese 1:1, 2, 14-19). Tera râ, e haapao mau â te Atua i ta ˈna mau faufaa i faaau mai. No reira hoi tatou e papu maitai ai e eita roa ˈtu te avae, te mahana e te mau haapueraa rahi fetia o te ao nei e haamouhia, eita atoa hoi to tatou nei palaneta Fenua e mou.

2. Eaha ta Iehova parau atu i te mau ati Iuda no nia i ta ˈna faufaa i faaau no nia i te ao e te rui?

2 Ia au i ta ˈna faufaa i faaau no nia i te ao e te rui, teie ta te Atua i parau atu i te mau ati Iuda o te basileia o te fare hui arii o Davida: “Ia tia ia outou ia faaore mai i ta ˈu nei faufaa i te ao nei, e ta ˈu nei faufaa i te rui nei, e eiaha noa ˈtu ei ao e te rui i muri aˈe; ei reira ta ˈu faufaa i tau tavini nei ia Davida e ore atoa ˈi, e ere ai hoi oia i te tamaiti i te parahiraa i nia i to ˈna terono ei arii.” — Ieremia 33:20, 21.

3. Eaha ta taua mau parau ra no nia i ta ˈna faufaa i faaau atu ia Davida no nia i te hoê basileia mure ore?

3 Te horoa mai nei taua mau parau nei i te haapapuraa e e vai noa mai to tatou fenua, e tae noa ˈtu hoi te mahana e te avae, e a muri noa ˈtu (Koheleta 1:4). E taata-noa-hia to tatou nei palaneta o te fanaˈo roa i te haviti o te ao e o te rui i raro aˈe i te faatereraa a to ratou Poiete, te Atua e haapao i ta ˈna mau faufaa i faaau. E mai ia Iehova i haapao i ta ˈna faufaa i faaau no nia i te ao e no nia i te rui, ua na reira atoa oia i te haapao i ta ˈna faufaa i faaau no te hoê basileia mure ore i faaauhia ˈtu i te arii ra ia Davida no to ˈna ra huaai. Te vai nei taua faaauraa ra, noa ˈtu â ïa e ua faahaerehia te pû o taua basileia i te fenua nei i nia i te mau raˈi ite-ore-hia. — Salamo 110:1-3.

4. a) Ua taaihia te faufaa ta te Atua i faaau atu ia Davida no te hoê basileia mure ore i teihea ˈtu â faufaa? b) Eaha ta Iesu Mesia i parau no nia i taua tumu parau nei, e i roto i teihea mau huru tupuraa?

4 Ua taatihia te faufaa i faaauhia mai e te Atua no te hoê basileia mure ore i roto i te opu fetii o Davida i te tahi atu â faufaa, oia hoi “te faufaa apî”. Ua faahiti Iesu i te parau no taua faufaa nei no te mono i te tahi atu, oia hoi i te mea tahito ra. Ua tupu te reira i muri aˈe i to ˈna faatupuraa i te Pasa ati iuda e ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i te rui o te 14 no Nisana o te matahiti 33. Ua haamau aˈera hoi oia i tei parauhia e “te amuraa maa a te Fatu ra, [ta ˈna amuraa maa i te rui ra]”. Ua ite oia i taua iho mahana o te Pasa ra e e manii oia i to ˈna toto ei tusia. No reira oia i rave ai i te hoê auˈa uaina uteute, e, hou aˈe oia a horoa ˈtu ai i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai ra, ua parau atura oia e: “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto.” — Luka 22:20; Korinetia 1, 11:20, 23-26.

5. Ua tǎpǔ atu te Atua i te parau no te hoê faufaa apî ia vai, e te faahua parau ra anei te Repubilita no Iseraela e ua ô oia i roto i taua faufaa ra?

5 Mai te faufaa tahito, ua faaauhia mai te faufaa apî i te hoê nunaa, e ere roa ˈtu hoi no roto mai i te amuiraa faaroo kerisetiano. Noa ˈtu â ïa e mea na roto i te peropheta ra ia Ieremia te horoaraahia mai te parau tǎpǔ no nia i te faufaa apî, i te nunaa o Iseraela hau atu i te 2 500 matahiti i teie nei, aita te Repubilita o Iseraela o teie nei tau e faahua parau ra ua ô atoa mai oia i roto i te faufaa apî. Maoti te reira, ua riro hoi oia ei melo no te mau Hau amui.

6. Ia au i te Ieremia pene 31, no te aha te Atua i manaˈo ai e mea maitai iho â ia rave i te hoê faufaa apî, e eaha ihora ïa te faahopearaa?

6 Eaha râ te tumu te Atua i hinaaro ai e faaau i te hoê faufaa apî? Na Ieremia (31:31-34) ïa te reira e pahono mai i te na ôraa e: “Te parau maira Iehova, Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî; eiaha mai te faufaa ta ˈu i faaau atu i to ratou ra mau metua, i te mahana i rave atu ai au i to ratou rima, ia aratai mai au ia ratou mai te fenua ra i Aiphiti; e ua ino ihora taua faufaa na ˈu ra ia ratou, i haapao noa ˈi au ia ratou mai te tane ra, te na reira maira Iehova. Teie râ te faufaa ta ˈu e faaau atu i te utuafare o Iseraela; te na ô maira Iehova, Ia oti aˈe te reira anotau, e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu. E ore hoi ratou e haapii faahou, o te taata o to ˈna iho taata-tupu, o te taata a to ˈna iho taeae, i te na ôraa ˈtu e, Ia ite hoi outou ia Iehova; e ite paatoa hoi ratou ia ˈu, o tei haehaa e o tei rahi, te parau maira Iehova; e faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e manaˈo faahou i ta ratou ino.”

Te hoê faufaa maitai aˈe i horoahia mai na roto i te hoê arai maitai aˈe

7. Ua riro anei te faufaa apî ei faaapî-faahou-raa te faufaa ta te mau Iseraela i ore i haapao, e no te aha hoi oia i riro ai ei mea maitai aˈe i te faufaa a te Ture?

7 E ere te faufaa apî i te faaapî-noa-raa i te faufaa ta te mau Iseraela i ofati. E ere roa ˈtu ïa, no te mea ua papai atu te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Roma e: “Aita outou i raro aˈe i te ture, tei raro aˈe râ outou i te aroha.” (Roma 6:14). Ia riro mau â ei faufaa apî, e mea tia iho â ïa ia riro ei faufaa maitai aˈe, no te mea e nehenehe ta te Atua Puai hope ra o Iehova e haamaitai mai i te oraraa o te feia ta ˈna e farii i roto i te faufaa apî. Na mua roa ˈˈe, na roto i te haamauraa i te faufaa apî, ua horoa maira oia i te hoê aratai maitai aˈe. Taa ê atu hoi i te peropheta ra ia Mose, e ere to taua arai nei i te huru taata tia ore e aita atoa hoi oia i tapaohia e te hara.

8. a) E riro te faufaa apî ei faufaa maitai aˈe i te faufaa a te Ture i roto i teihea auraa? b) O vai te arai o taua faufaa apî maitai aˈe ra? c) Eaha ta te Hebera 8:6, 13 e parau ra no nia i te faufaa apî e no nia i te tiaraa teitei aˈe o to ˈna arai, e eaha hoi ta te reira e faatupu i nia i te faufaa na mua ˈtu?

8 Mea maitai te faufaa iho o te Ture i faaauhia mai na roto i te arai o Mose. Teie râ, te titau ra taua faufaa nei i te tusia animala o te riro hoi te toto i te ore roa ˈtu e nehenehe e tamâ i te mau hara a te taata. No reira, ia riro te faufaa i haamauhia e Iehova ei faufaa maitai aˈe, ei arai maitai aˈe iho â ïa e ei tusia maitai aˈe atoa hoi ïa ta ˈna e tia ˈi. E taua arai faufaa mau o Iesu Mesia ïa. Ma te faataa mai i te huru faahiahia aˈe o taua Arai nei i te peropheta ra ia Mose, te horoa mai nei te Bibilia i te faataaraa i muri nei: “Area i teie nei, e toroa maitai roa tei noaa i to tatou tahuˈa rahi, mai ia ˈna atoa i riro ei arai i te faufaa maitai roa ra, o tei tatinahia [niuhia i nia] i te parau maitai rahi [maitai aˈe], i parauhia mai. (...) E teie nei, oia e parau nei e, E faufaa apî, ua faariro oia i tei mutaa ihora ei mea tahito.” — Hebera 8:6, 13.

Ua monohia te faufaa “tahito”

9. a) Eaha te mahana te faufaa tahito i ore roa ˈi? b) Eaha tei tupu i taua poipoi ra e ua riro hoi te reira ei haapapuraa no te aha?

9 Ua ore roa taua faufaa “tahito” ra e 50 mahana i muri aˈe i te tia-faahou-raa o te Arai o te faufaa apî. Ua tupu te reira i te mahana o te Penetekose. I te poipoiraa iho te haamataraa te faahohoˈaraa o te oroa ati iuda o te tau Ootiraa i te tupu. Nafea ïa te reira? Oia hoi, 120 pǐpǐ a te Arai o te faufaa apî tei haaputuputu i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema e tei faatavaihia i te varua i tǎpǔhia maira, ei faatupuraa i te parau tohu a Ioela (2:28-32). O te haapapuraa hoi te reira e te mana ra te faufaa apî na roto i te hoê haapapuraa faaroo-tariˈa-hia e te ite-atoa-hia e te taatoaraa o te mau taata i reira.

10. I taua mahana ra o te Penetekose, mea nafea te faaite-papu-raahia mai e ua faatavaihia te mau pǐpǐ a Iesu i te varua moˈa?

10 Ia oti Iesu i te bapetizohia e a niniihia ˈtu ai te varua moˈa i nia ia ˈna, ua faataipehia maira taua varua nei na roto i te hoê semeio, oia hoi te hoê uuairao e rere i nia ˈˈe i to ˈna upoo. No na pǐpǐ hebera râ 120 tei putuputu i te mahana o te Penetekose, nafea hoi to ratou faatavairaahia e te varua moˈa i te ite-papu-raahia mai? Na roto ïa i te faraa mai te mau arero, mai te auahi ra, i nia ˈˈe i to ratou upoo, e na roto atoa hoi i te ohieraa ratou i te faaite i te Parau a te Atua na roto i te mau reo ěê ta ratou hoi i ore na i ite aˈenei. — Mataio 3:16; Ohipa 2:1-36.

11. a) Eaha tei riro ei mea papu maitai no te mau ati Iuda e no te aha? b) Nafea tatou e ite ai e aita te mau ati Iuda i parau i te tahi e te tahi e “Ia ite na outou ia Iehova” e ua erehia ratou i teihea oaoaraa?

11 E riro iho â ïa ei mea papu na te mau ati Iuda e ta ratou mau orometua e aita te ture a Mose e mana faahou ra. Mai te haamouraahia mai â o Ierusalema na te mau nuu roma i te matahiti 70, aita ta ratou e hiero faahou. Hau atu, i taua taime ra, ua moe ta ratou mau parau tupuna aore ra ua haamouhia. Eita ˈtura ïa ta ratou e nehenehe e ite e o vai no roto mai i te opu o Levi, e o vai no roto mai ia Aarona e o te nehenehe e riro ei tahuˈa rahi no te nunaa ati iuda. Maoti hoi i te parau i te tahi e i te tahi e: “Ia ite na outou ia Iehova!”, te faariro ra ratou ei katara te faahitiraa i te iˈoa o te Atua. No reira, taa ê atu i te mau Ite no Iehova, aita ratou e oaoa nei i te mea e ua monohia te faufaa “tahito” na te faufaa apî.

Te hoê faufaa mure ore”

12. a) Eaha te pure ta te mau Ite no Iehova e nehenehe e faahiti ma to ratou mafatu atoa? b) Ua faatiahia mai Iesu mai roto mai i te feia pohe e te aha?

12 Taa ê atu i te mau ati Iuda i teie mahana, e Tahuˈa Rahi itoito ta te mau Ite no Iehova, teie e ohipa nei i te pae atau o te Atua i roto i te mau raˈi. O ˈna te Arai o te faufaa apî, te hoê Arai rahi aˈe ia Mose. E nehenehe ta taua mau Ite nei e apiti mai i tei papai i te rata i to Hebera (13:20, 21) e e pure e o ˈna ma to ratou mafatu atoa, i te na ôraa e: “E teie nei, ia faaau mai te Atua hau, o tei faahoˈi mai i to tatou Fatu ra ia Iesu, i te tiai mamoe rahi mai te pohe maira, no te toto o te faufaa matara ore ra, ia faaau mai ia outou i te mau ohipa maitatai atoa ra, ia rave outou i to ˈna hinaaro.” I te mea hoi e ua pûpû oia i to ˈna ora taata no “te mau mamoe”, e nehenehe atura ïa taua “tiai mamoe rahi ra” e faaora-faahou-hia mai i roto i te hoê tino varua pohe ore e te toto ore, e oia atoa e te faufaa o te toto o te faufaa apî tei haapao-maite-hia e tei riro hoi te mau faahopearaa maitai ei mau faahopearaa mure ore.

13. a) Mea nafea te mau Ite no Iehova ia faahaamanaˈo i te mau matahiti atoa i te poheraa o te Arai o te faufaa apî? b) Eaha te taipe no te pane e te uaina?

13 E haamanaˈohia te pohe tusia o Iesu Mesia, oia hoi te Arai o te faufaa apî, na te mau Ite no Iehova i te mahana oroa haamanaˈoraa o te “amuraa a te Fatu, [ta ˈna amuraa i te rui ra]”. E taipe te pane faahopue-ore-hia e ravehia e te feia e ô i roto i te faufaa apî, no te tino hapa ore o te Arai, e te uiana o te toto viivii ore ïa, tei ore i ino, to roto hoi te faufaa o te ora iho o te Arai, ia au i te mau Papai. — Korinetia 1, 11:20-26; Levitiko 17:11.

14. Afea te mau kerisetiano o tei ô i roto i te faufaa apî e rave ai i te pane e te uaina o te oroa haamanaˈoraa e ia na reira ratou te aha mau ra ïa ratou ei faahohoˈaraa?

14 Ia inu te mau kerisetiano i ô i roto i te faufaa apî i te auˈa uaina haamanaˈoraa i te “amuraa a te Fatu ra, [ta ˈna amuraa i te rui ra]”, te inu ra ïa ratou ei faaauraa parau i te toto o te Arai o te faufaa apî. E auraa taipe atoa ia amu ratou i to ˈna tino, ia amu ratou i te pane haamanaˈoraa faahopue-ore-hia. Ia na reira ratou, ei faaauraa parau, te faaite ra ïa ratou i to ratou faaroo i roto i te tusia taraehara o te Tamaiti a te Atua, te Taraehara o te huitaata atoa nei.

15. a) Ahia ˈtura maororaa to te faufaa apî mana-noa-raa, e mea nafea te iteraahia e e faufaa maitai aˈe oia? b) No te aha e nehenehe ai e parau e e “faufaa mure ore” te faufaa apî?

15 Ta te faufaa apî e titau ra, a 1 950 matahiti atura i teie nei, ua fatata roa ïa i te tupu. Ua hau atu hoi to ˈna maororaa e hia rahiraa senekele i nia i te faufaa a te ture a Mose. Ma te haamauhia i nia i te mau parau tǎpǔ maitai aˈe, tei faatupuhia na te hoê tusia maitai aˈe e tei tavinihia na te hoê Arai maitai aˈe, ua riro mau â oia ei faufaa maitai aˈe. I te mea hoi aita e faufaa oia ia monohia na te hoê faufaa apî e te teitei aˈe, ua faarirohia taua faufaa apî maitai nei ei “faufaa mure ore”. — Hebera 13:20.

16. E tia ia tatou ia haamauruuru i te Atua ra o Iehova no te aha?

16 Ia haamaitaihia te Atua Puai Hope ra o Iehova, i te mea e ua horoa mai oia i te hoê Arai faahiahia aˈe ia Mose, e maoti hoi oia i nehenehe ai ta ˈna e faaore roa i te faufaa o te ture a Mose ma te patiti atu te reira i nia i te pou haamauiuiraa e e horoa mai ai i te toto o te faufaa apî mure ore!

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 105]

Mea teitei aˈe te faufaa apî tei horoahia na roto i te Arai o Iesu, i te faufaa tahito i horoahia na roto i te arai o Mose.