Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fatata roa te ohipa ta te Atua i tǎpǔ mai no te huitaata nei i te tupu

Ua fatata roa te ohipa ta te Atua i tǎpǔ mai no te huitaata nei i te tupu

Pene 10

Ua fatata roa te ohipa ta te Atua i tǎpǔ mai no te huitaata nei i te tupu

1, 2. a) E tǎpǔ te Atua i roto i teihea auraa, e no te aha? b) Eaha ta te Atua i parau i roto i te Isaia 45:23? c) Ia tahoê atu tatou i to tatou manaˈo i teihea mau faahitiraa parau a te peropheta ra o Isaia?

 E TǍPǓ te Atua? E, e tǎpǔ te Atua, eiaha râ no te faahiti i te mau parau ino no te mea e ua riri roa o ˈna aore ra ua erehia o ˈna i te hitahita ore. Ia tǎpǔ oia, no te haapapu-roa-raa ïa i te mea ta ˈna i parau e o ta ˈna hoi i opua. E horoa mai oia i te hoê haapapuraa hau atu i te feia ta ˈna i tǎpǔ atu. No reira, e tia mau â i te taata ia haapao maitai i te mau parau i muri nei ta ˈna i haapapai i roto i te Isaia 45:23 i te na ôraa e: “Ua tǎpǔ vau ia ˈu iho; ua reva te parau mau no roto i to ˈu nei vaha; te parau ïa e ore e faaorehia ra: e piˈo te mau turi atoa i raro i mua ia ˈu.”

2 I teie mahana, hau atu i te 2 700 matahiti i muri aˈe taua parau tohu nei i te faahitiraahia, aita anei tatou i papu i te parau mau o te parau i muri nei a te peropheta ra o Isaia (45:24): “E tae anaˈe mai ratou ia ˈna, e haama te feia atoa i riri mai ia ˈna ra.” Mai te peu e ua papu maitai tatou, e riro ïa tatou i te farii i ta Isaia i parau faahou mai i te irava 25 i te na ôraa e: “Ei ia Iehova te tamarii a Iseraela i tiahia mai ai, ma te oaoa.”

3, 4. a) No te aha ia taio tatou i te Isaia 45:25, e ore ïa tatou e manaˈo e te faahitihia ra te parau no te Repubilita no Iseraela? b) Ua itehia anei te tahi hape i roto i te tupuraa te Isaia 45:23-25? A faataa mai i ta outou pahonoraa.

3 Ia taio tatou i te Isaia 45:25, te manaˈo ra anei tatou i te Repubilita no Iseraela? Aita ïa. Aita roa ˈtu hoi te mau Iseraela e horoa nei i ta ratou mau upootiaraa na te Atua o ta ratou mau buka moˈa, oia hoi te mau Papai hebera. Taa ê atu i te reira, e tae roa atoa hoi ratou i te ore e faahiti i to ˈna iˈoa e e parauraa e te faatura ra ratou i te reira.

4 E tia anei ïa ia manaˈo e aitâ te Isaia 45:23-25 i tupu atura? Eita; e ere no te mea aita te parau tohu i tupu i te tau i haapaohia e Iehova. No ˈna ra, eita te hoê parau tohu e nehenehe e ore i te tupu. Aita noa ta ˈna parau i riro ei parau papu e te tia hoi ia tiaturihia, e hau atu râ oia ia tǎpǔ mai oia no te haapapu i te hoê mea.

E ohipa mai te Atua na roto i te hoê parau tǎpǔ

5. Nafea, ia au i te Hebera 6:13-18, to te Atua ohiparaa mai na roto i te hoê parau tǎpǔ i roto i te faufaa aberahama?

5 No nia i taua mea ra, e taio ïa tatou i roto i te Hebera 6:13-18: “A parau mai ai hoi te Atua i ta ˈna parau ia Aberahama ra, no te mea aita ˈtu e mea mana ˈtu ia tǎpǔ oia ra, ua tǎpǔ ihora ia ˈna iho, i te na ôraa e, E haamaitai mau â vau i te haamaitairaa ia oe, e faarahi mau â vau i te faarahiraa ia oe. E maoro aˈera oia i te tiairaa ma te faaoromai, noaa ihora ia ˈna tei parauhia maira. E tǎpǔ hoi te taata nei i tei hau i te rahi ra, e te faaotiraa i te mau mârô atoa ra, oia te tǎpǔ haapapu nei. Oia hoi te Atua, hinaaro aˈera oia i te faaite papu mai i te feia tufaa i tei parauhia maira i te hirohirouri ore [eita e taui] o ta ˈna ra opua, haapapu atura i te tǎpǔ; ia rahi to tatou mauruuru i taua na parau hirohirouri ore e piti ra, o tei ore e tia i te Atua ia haavare ra, o tatou o tei horo i te tiaturiraa i tuuhia mai i mua ia tatou ia noaa ei haapuraa.”

6. Eaha hoi te tumu te Atua i tǎpǔ ai na roto ia ˈna iho ia au i te parau ta ˈna i fafau atu ia Aberehama? b) No te aha o Iehova i nehenehe ai e faaohipa i to ˈna “hoa”?

6 I te paeau rahi, o te hoê manaˈo puai te niu no te hoê euhe. Parau mau hoi te reira mai te peu iho â e na te Atua iho e rave i taua euhe ra. E itehia hoi taua huru manaˈo ra i roto i te parau ta tatou e tuatapapa nei ia parauhia e e tǎpǔ o Iehova, e, ia tǎpǔ mau oia na roto ia ˈna iho. No tatou paatoa i teie mahana, taua parau tǎpǔ ra ta Iehova i turu mai na roto i te hoê euhe ia Aberahama, to ˈna “hoa”. Ua putapû roa o Iehova a farii mai ai o Aberahama i ta ˈna titauraa e faarue i to ˈna fenua no te haere atu i roto i te hoê fenua ta ˈna e horoa ˈtu na to ˈna mau huaai. E nehenehe hoi ta ˈna ma te mǎtaˈu ore e faarahi i te iˈoa o taua “hoa” ra e e faaohipa ˈtu ai ia ˈna no te haamaitai i te tahi atu mau taata. E nehenehe mau â hoi ta ˈna e parau atu e: “E o tei haamaitai ia oe ra, o ta ˈu ïa e haamaitai; e o tei faaino ia oe ra, o ta ˈu ïa e faaino: E ei ia oe e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei.” — Genese 12:3; Isaia 41:8.

7. a) Eaha te semeio ta Iehova i faatupu no Aberahama a taeahia ˈi ta ˈna vahine i te faito matahiti ra e 90 matahiti? b) Mea nafea to Aberahama faaiteraa i to ˈna faaroo e to ˈna auraro ma te hoê huru otahi?

7 A taeahia ˈi o Sara, te vahine a Aberahama, i te 90 matahiti e ua mairi hoi te matahiti no te fanau i te tamarii, ua rave te Atua e ia horoa o ˈna na Aberahama, na roto i te hoê semeio, i ta raua tamaiti here ia Isaaka no te faatupu i te parau tǎpǔ faahiahia mau ta ˈna i tǎpǔ mai i te patereareha. Ua faaite maira oia e ua ineine mau â oia i te pûpû atu i taua tamaiti faufaa mau ra ei tusia taata no te auraro i te faaueraa a to ˈna Atua o Iehova. Ua putapû roa o Iehova i taua faaroo e taua auraro otahi ra e ua tae roa hoi oia i te parau atu i to ˈna “hoa” ia Aberahama, i te na ôraa ˈtu e:

8, 9. a) Eaha ta Iehova i rave ia au maite i taua faaroo e taua auraro o Aberahama ra? b) Te tǎpǔ ra te Atua ia vai?

8 “Te parau nei Iehova, Ua tǎpǔ vau ia ˈu iho, no te mea ua na reira mai oe, e aita aˈenei oe i pipiri to tamaiti, i to tamaiti hoê roa ra, e haamaitai rahi roa vau ia oe na, e faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra: e e noaa te uputa oire o to ratou mau enemi i to oe ra huaai; e e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai; o oe i faaroo mai i tau reo nei.” — Genese 22:15-18.

9 A tahi ra i faahitihia ˈi i roto i te mau Papai te hoê euhe i ravehia e Iehova. I te mea hoi e, aita ˈtu taata rahi roa ˈˈe ia ˈna no te tǎpǔ atu, ua tǎpǔ aˈera hoi oia na roto ia ˈna iho, ma te taati atu ia ˈna iho i te hoê euhe. No reira, ua tǎpǔ ihora o ˈna ia ˈna iho e e faatupu iho â oia i ta ˈna parau tǎpǔ. No to ˈna iho hoi hanahana oia e faatupu ai i ta ˈna i opua ra.

Ua faatupuhia taua faufaa nei i roto i teihea faito?

10. Eaha te maororaa te faufaa ta te Atua i faaau atu ia Aberahama, e e faatupu mai te reira i teihea uiraa?

10 Ua tomo atu o Aberahama i roto i te fenua i tǎpǔhia mai, oia hoi i Kanaana a 4 000 matahiti i teie nei. No reira, i roto ïa i teihea faito taua faufaa i faaauhia i te matahiti 1943 hou to tatou nei tau i te tupu-aˈena-raa?

11. a) I te mea hoi e melo te Repubilita no Iseraela no te mau Hau amui, eaha ïa ta te reira e faaite maira e eaha ihora hoi te mau faahopearaa? b) Te faaî ra anei te mau huaai a Aberahama i te tino nei i te mau huru e titauhia no te riro mai ei “huaai” i tǎpǔhia maira?

11 I teie nei tau, ua faanahohia te Repubilita no Iseraela i te pae Hitia o te râ ma. Ei maitai no ˈna iho, ua riro oia ei melo no te mau Hau amui. E taipe taua faanahonahoraa nei no te faarueraa i te Basileia o te Atua ra o Iehova ta ˈna i horoa mai i te “huaai” a Aberahama; e haamou-roa-hia ïa oia i roto i “te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Puai hope ra” i Aramagedo. E haamou-roa-hia te mau melo tataitahi o te mau Hau amui, e tae noa ˈtu hoi i te Repubilita no Iseraela. Inaha, aita te mau huaai i te tino a Aberahama e faaî i te mau huru e titauhia no te riro mai ei “huaai” mesia i tǎpǔhia mai e haamaitai mai ai hoi Iehova i te huitaata taatoa nei. — Apokalupo 16:14-16.

12, 13. a) Taa ê atu i to ˈna tupuna ia Davida, no te aha te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ e ore ai e faatere o ˈna anaˈe? b) Ua tia anei i te mau kerisetiano faatavaihia ia tiai e ia haamauhia te Basileia i te matahiti 1914 ra e noaa mai ai ia ratou i te haamaitairaa i tǎpǔhia mai e nafea hoi tatou e ite ai i te reira?

12 Ua ite hoi te taatoaraa e eita te Mesia i tǎpǔhia mai e faatere i nia i te Ierusalema i te fenua nei o te pae Hitia o te râ ma, no te faatupu i te faufaa aberahama. Taa ê atu i to ˈna tupuna ia Davida i Tahito ra, eita te Mesia e te ‘Tamaiti hui arii no te hau’ atoa hoi e faatere mai o ˈna anaˈe. Ua tǎpǔ mai oia e e tahoê mai oia i roto i ta ˈna faatereraa i ta ˈna na aposetolo haapao maitai hoê ahuru ma piti e vetahi atu o ta ˈna mau pǐpǐ i maitihia e te varua, oia hoi 144 000 rahiraa ratou (Apokalupo 7:1-8; 14:1-4). Te vai noa nei â te hoê toea o taua mau pǐpǐ ra i nia i te fenua nei. Inaha, eaha hoi tei ravehia no ratou no te tauturu ia tupu te faufaa aberahama o ta te Atua i tǎpǔ mai? Teie ta te aposetolo Paulo, te hoê taata itoito mau i roto i te mau taata e apiti atu i taua Basileia nei, i papai i roto i te Galatia 3:8: “E ua faaite atea mai te parau i papaihia ra, e e tiahia te etene e te Atua i te faaroo, i faaite ai i te evanelia ia Aberahama i mutaa ihora, a na ô ai ra e; Ei ia oe na e maitai ai te mau fenua atoa.”

13 Aita te mau kerisetiano maitihia i rotopu i te mau nunaa i tiai ia haamauhia te Basileia i te matahiti 1914 ra e noaa ˈtu ai ia ratou te haamaitairaa i tǎpǔhia mai, inaha te na ô ra te aposetolo Paulo e: “E teie nei, te feia e faaroo nei ua maitai ïa ratou e Aberahama atoa i faaroo ra.” (Galatia 3:9). Te haamaitaihia ra te kerisetiano ra o Paulo, o ˈna e te tahi atoa mau kerisetiano i maitihia e te varua i to ˈna ra tau *. Na reira hoi i teie mahana, te haamaitai-atoa-hia nei te toea o te mau kerisetiano i maitihia e te varua o tei ati atu i te faaroo i roto i te Mesia, te “huaai” matamua a Aberahama e maitai ai te huitaata nei, e ia noaa atoa hoi ia ˈna i te haamaitairaa i tǎpǔhia mai.

14. a) Nafea te mau kerisetiano faatavaihia i te haamaitai-taa-ê-raahia, ia au i te faufaa aberahama? b) Mea nafea te reira i te faahanahanaraa i te iˈoa o Iehova?

14 Ia pûpû ratou ia ratou iho no Iehova e ia faataipe ratou i taua euhe ra na roto i te bapetizoraa i te pape, e na roto i te maitiraahia ratou e te varua o te Atua no te hoê faufaa i te pae varua, ua riro maira taua mau kerisetiano ei mau tamarii i te pae varua na te Aberahama Rahi ra, o Iehova. Ua riro atoa maira ratou ei feia aiˈa no Iesu Mesia, te Isaaka Rahi (Roma 8:17). I te parau mau, ua haamaitai-taa-ê-hia ratou ia au maite i te faufaa aberahama. Ua haapao Iehova i ta ˈna i tǎpǔ ma te faaite mai e e Atua parau mau oia e e nehenehe mau ta ˈna e faaoti roa i te mea ta ˈna i tǎpǔ mai na roto i to ˈna iho iˈoa.

15. Ia au i te aposetolo Paulo: o vai ma, i te pae tataitahi, te mau melo o te toea o te mau kerisetiano i maitihia e te varua?

15 Te mau melo atoa o te toea o te mau kerisetiano maitihia e te varua e ati Iuda anaˈe ïa i te pae varua. O ta te aposetolo hoi o Paulo i parau i te na ôraa e: “O te ati Iuda rapae au ra, e ere ïa oia i te ati Iuda; e te peritome rapae au i te tino ra, e ere ïa i te peritome: o te ati Iuda roto ra, te ati Iuda; e te peritome aau ra, te peritome; [eiaha râ te parau papai anaˈe ra].” — Roma 2:28, 29.

16. Ua faaauhia te mau ati Iuda i te pae varua i teihea pǔpǔ i tohuhia i roto i te Zekaria 8:23?

16 I teie nei tau, “i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei”, taua mau kerisetiano ra i maitihia i te varua, tei riro hoi ei ati Iuda i roto ra e tei peritome-atoa-hia i roto i te aau ra, o te pǔpǔ ïa o te mau ati Iuda i tohuhia i roto i te Zekaria 8:23, i reira tatou e taio ai e: “Na ô maira Iehova sabaota ra; Ia tae i taua mau mahana ra, e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau [reo] atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô tu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”

17. a) O vai ma na “taata tino ahuru” e hinaaro e haamori ia Iehova na muri iho i te toea o te mau ati Iuda i te pae varua o to tatou nei tau? b) I te tahoêraa ˈtu i te mau ati Iuda i te pae varua no te haamori ia Iehova, te fanaˈo ra te mau melo o te mau “mamoe ê atu” i te aha mai teie atu nei?

17 Te “outou” e parauhia ra i ǒ nei ta na taata tino ahuru e hinaaro ra e haere na muri iho no te haamori i te Atua ra o Iehova, o te toea ïa o te mau ati Iuda i te pae varua o to tatou nei tau, te pǔpǔ o “te tavini haapao maitai e te paari” ta Mataio 24:45-47 e parau ra. Te numera ahuru e taipe ïa no te mau mea tia roa i roto i to ratou taatoaraa i nia i te fenua nei, na “taata tino ahuru ra no te mau parau [reo] atoa o te mau fenua ra” o te taatoaraa ïa o te mau mamoe taipe i faaitehia i roto i te Mataio 25:32-46. To roto te pǔpǔ o te mau “mamoe ê atu” ta Iesu i parau mai i te pǔpǔ ta ˈna e tahoê atu i te toea, tei faaau-atoa-hia hoi i te mau mamoe, ia nehenehe ratou paatoa ia riro ei “hoê aˈe nǎnǎ” i raro aˈe i te aratairaa a te hoê “hoê aˈe tiai”, oia hoi ta ˈna iho aratairaa (Ioane 10:16). O te hoê te reira hiˈoraa no te mau haamaitairaa o te faufaa aberahama e faatupuhia mai na roto i te arai o te “huaai” a te Aberahama Rahi, te Atua ra o Iehova. Ma te papu maitai, ta te Atua i tǎpǔ e e rave oia, ua fatata roa ïa i te tupu!

[Nota i raro i te api]

^ Ma te faahoro i te iˈoa ra “kerisetiano”, te faahiti nei te hoê nota no nia i te Ohipa 11:26 i roto i te Bibilia faahororaa (Tatararaa a te ao apî) na roto i te reo beretane, i te parau i muri nei: “Hebera, Meshiḥiyim, ‘feia e tiaturi i te Mesia’.”

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 89]

Ua tohu mai te Bibilia e e tahoê mai te tahi mau taata no te mau fenua atoa i te Iseraela i te pae varua.