Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A patoi atu i te mau mana varua iino

A patoi atu i te mau mana varua iino

Pene 12

A patoi atu i te mau mana varua iino

1. Ua nafea o Iesu ia ˈna i faaruru i te mau varua iino?

 I MURI noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraa, ua haere atura o Iesu Mesia i te medebera no Iudea no te pure e no te feruri hohonu. I reira ua tamata aˈera te Diabolo ra o Satani e ia ofati o Iesu i te ture a te Atua. Ua patoi râ o Iesu i te tamataraa a te Diabolo e aita oia i topa i roto i ta ˈna herepata. Ua faaruru o Iesu i te tahi atu mau varua iino i roto i ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei. Ua aˈo e ua patoi pinepine râ oia ia ratou.—Luka 4:1-13; 8:26-34; 9:37-43.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e tuatapapa?

2 E riro te mau aamu bibilia e faataa ra no nia i taua mau aroraa ra i te haapapu mai ia tatou e te vai mau ra te mau mana varua iino. Te tamata nei ratou i te haavare i te mau taata. E nehenehe râ tatou e patoi atu i taua mau varua iino ra. Nohea mai râ te mau varua iino? No te aha ratou e tamata ˈi i te haavare i te taata? E eaha te mau ravea ta ratou e faaohipa no te faatupu i te mau tapao ta ratou e titau ra? E tauturu te iteraa i te mau pahonoraa i teie mau uiraa ia oe ia patoi atu i te mau mana varua iino.

TE MAU VARUA IINO—TO RATOU HAAMATARAA E TA RATOU OPUARAA

3. Nohea mai te Diabolo ra o Satani?

3 Ua hamani te Atua ra o Iehova e rave rahi mau varua hou aˈe oia e poiete ai i te taata. (Ioba 38:4, 7) Mai tei faataahia i roto i te pene 6, ua faatupu te hoê o taua mau melahi ra i te hinaaro e ia haamori mai te mau taata ia ˈna maoti hoi i te haamori ia Iehova. Ma te tamau â i te titau i taua tapao ra, ua patoi atura teie melahi ino e ua faaino hoi i te Poiete, ma te parau roa ˈtu i te vahine matamua ra e e haavare te Atua. E ma te tano maitai, ua itehia aˈera taua varua patoi ra ei Satani (patoi) te Diabolo (pari haavare).—Genese 3:1-5; Ioba 1:6.

4. Mea nafea to vetahi mau melahi hararaa i te tau o Noa?

4 I muri iho, ua apiti atura te tahi atu mau melahi i te Diabolo ra o Satani. I te tau o te taata parau-tia ra o Noa, ua faarue hoi vetahi o ratou i ta ratou taviniraa i nia i te raˈi e ua rave i te tino taata no te haamâha i to ratou hiaai i te pae taatiraa e te mau vahine no te fenua nei. Papu maitai, ua faaitoito o Satani i taua mau melahi ra e rave i taua ohipa tia ore ra. E ua fanau maira ratou i te mau tamarii afa melahi afa taata parauhia Néphilim, e ua riro maira ratou ei mau aito atâta. Ia Iehova i faatupu i te Diluvi rahi, ua mou roa ˈˈera te huitaata ino e taua huaai taa ê a te mau melahi faaroo ore ra. Ua ora ˈtu te mau melahi patoi i te haamouraa inaha, ua faarue mai ratou i to ratou tino iˈo e ua hoˈi faahou atura i roto i te ao varua. Ua tapea râ te Atua i taua mau demoni ra ma te huri ia ratou i roto i te pouri i te pae varua. (Genese 6:1-7, 17; Iuda 6) Ua tamau noa râ o Satani, “te demoni rahi ra,” e ta ˈna mau varua iino i ta ratou orureraa. (Luka 11:15) Eaha ta ratou tapao e titau ra?

5. Eaha te tapao a Satani e ta ˈna mau demoni i titau, e eaha ta ratou e faaohipa ra ia topa te taata i roto i ta ratou herepata?

5 Te tapao ino mau a Satani e te mau demoni, te haafariu-ê-raa ïa i te taata no te patoi atu i te Atua ra o Iehova. No reira, ua haavare, ua faariaria, e ua aro uˈana teie mau varua iino i te taata nei i te roaraa o te aamu taata nei. (Apokalupo 12:9) Te haapapu ra te mau ohipa o to tatou nei tau e rahi aˈe te aroraa a te demoni i te faufau i teie mahana i tei iteahia aˈenei. No te haavare i te taata, e pinepine te mau demoni i te faaohipa i te peu tahutahu i roto i ta ratou mau haaraa atoa. Nafea te mau demoni ia faaohipa i teie arainu, e nafea oe ia paruru ia oe?

NAFEA TE MAU VARUA IINO IA TAMATA I TE HAAVARE IA OE

6. Eaha te peu tahutahu, e eaha vetahi mau huru o taua peu ra?

6 Eaha te peu tahutahu? O te apitiraa ˈtu ïa i te mau demoni aore ra mau varua iino, oe iho aore ra na roto i te arai o te hoê taata taura. Mea faufaa roa te ohipa tahutahu na te mau demoni mai te arainu na te feia auau animala: e ume mai te reira i te animala. E mai te hoê taata auau animala e faaohipa e rave rahi mau arainu ia topa te mau animala i roto i ta ˈna marei, e mea na reira atoa te mau varua iino i te faaitoito e rave rahi mau huru haaraa a te peu tahutahu no te aratai i te taata i raro aˈe i ta ratou faatereraa. (A faaau e te Salamo 119:110.) Vetahi o taua mau peu ra o te hiˈohiˈo ïa, te peu huru ê, te imi tapao, te mau peu a te tahuˈa, te pifao, te farereiraa i te feia taura, e te uiuiraa i te feia pohe.

7. Mea nafea te ohipa tahutahu i te parareraa, e no te aha oia i ruperupe ai i roto i te mau fenua e parauhia ra e mau fenua kerisetiano?

7 E manuïa te arainu no te mea te anaanatae nei te feia atoa o te ao nei i te peu tahutahu. Te haere nei te feia e ora ra i roto i te mau oire rii, i roto i te uru raau e hiˈo i te tahuˈa faaora maˈi, e te haere nei te feia rave ohipa i roto i te mau piha ohipa o te mau oire e farerei i te feia hiˈo fetia. Te ruperupe atoa nei hoi te peu tahutahu i roto i te mau fenua e parauhia mau fenua kerisetiano. Te faaite ra te tahi titorotororaa e i te mau Hau Amui noa no Marite, fatata e 30 pu nenei vea teie e haaparare nei te tahi tau 10 000 000 vea tei haapaohia no te mau huru e rave rahi o te peu tahutahu. Te haamâuˈa nei te mau taata no Beresilia fatata e 500 mirioni dala marite no te mau taoˈa peu tahutahu i te mau matahiti atoa. Inaha, e 80 i nia i te hanere o te feia e amuimui nei i roto i te mau pu haamoriraa peu tahutahu i roto i taua fenua ra, e mau katolika bapetizohia ïa teie e haere atoa nei i te pureraa. No te mea hoi e te faaohipa nei te tahi mau ekalesiatiko i te peu tahutahu, te manaˈo nei e rave rahi taata faaroo e e farii te Atua i te faaohiparaa i te reira. O te reira mau anei râ?

NO TE AHA TE BIBILIA E FAAUTUA ˈI I TE FAAOHIPARAA I TE PEU TAHUTAHU

8. Eaha te manaˈo o te mau Papai no nia i te peu tahutahu?

8 Mai te peu e ua haapiihia mai ia oe e i roto i te tahi mau huru ohipa tahutahu, e nehenehe ta oe e apiti atu i te mau varua maitatai, e riro ïa oe i te maere ia haapii oe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te peu tahutahu. Ua faaarahia te nunaa o Iehova e: “Eiaha outou e haapao i te feia varua ino ra, e eiaha e imi i te taata hiˈohiˈo ia viivii outou i te reira.” (Levitiko 19:31; 20:6, 27) Te faaara maira te buka Apokalupo e “te tahutahu ra”, e tuuhia ïa ratou i roto i “te roto auahi e te gopheri e ama ra: oia te piti o te pohe [mure ore].” (Apokalupo 21:8; 22:15) Eita te Atua ra o Iehova e farii i te mau peu tahutahu atoa. (Deuteronomi 18:10-12) No te aha ïa e mai te reira te huru?

9. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e te mau poroi i teie mahana no te ao varua mai e ere ïa no ǒ mai ia Iehova ra?

9 Ua tono mai o Iehova i te mau varua maitatai, aore ra melahi tia roa, no te paraparau mai i te tahi mau taata hou te Bibilia e hope roa ˈi i te papaihia. E mai to ˈna hoperaa mai i te papaihia, ua horoa mai te Parau a te Atua i te aratairaa e hinaarohia e te taata no te tavini ia Iehova ma te fariihia e ana. (Timoteo 2, 3:16, 17; Hebera 1:1, 2) Eita o ˈna e tuu i te hiti ta ˈna Parau moˈa ma te horoaraa i te mau poroi i te feia taura. Taua mau huru poroi atoa ra no te ao varua mai i teie mahana no ǒ mai ïa i te mau varua iino. E nehenehe te faaohiparaa i te peu tahutahu e aratai i te mau demoni ia haapeapea mai ia tatou aore ra e nehenehe te taata e uruhia i te mau varua iino. No reira, te faaara maira te Atua ia tatou ma te here eiaha roa ˈtu e faaô noa ˈˈe i roto i te mau huru peu tahutahu atoa. (Deuteronomi 18:14; Galatia 5:19-21) Hau atu, ia tamau â tatou i te faaohipa i te peu tahutahu i muri aˈe i to tatou iteraa i te manaˈo o Iehova no nia i taua peu ra, e riro ïa tatou i te tia ˈtu i te pae o te mau varua iino orure hau e e riro atu ai ei mau enemi no te Atua.—Samuela 1, 15:23; Paraleipomeno 1, 10:13, 14; Salamo 5:4.

10. Eaha te peu hiˈohiˈo, e no te aha tatou e ape roa ˈi i te reira?

10 Te hoê o te mau huru peu tahutahu matau-roa-hia o te peu hiˈohiˈo ïa—oia hoi te titauraa e ite eaha te tupu i te tau no a muri aˈe aore ra te iteraa i te ohipa ite-ore-hia ma te tauturu a te mau varua. Te tahi atu mau huru o te peu hiˈohiˈo o te hiˈo fetia ïa, te poro ofai kerehe ateate, te tatararaa i te mau taoto, te hiˈo i te mau reni o te rima e te tairoiro ma te rave i te pere tarots. E rave rahi teie e faariro nei i te peu hiˈohiˈo ei faaarearearaa ino ore, te faaite nei râ te Bibilia e auraa piri roa to te feia tairoiro e te mau varua iino. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te Ohipa 16:16-19 i te parau no “te varua tairoiro” tei tauturu i te hoê potii iti ia faaohipa i te “peu tairoiro.” Ua erehia râ oia i te aravihi no te ite i te ohipa e tupu a muri aˈe i te tiavaruraahia te demoni. Ma te papu maitai, ua riro te peu hiˈohiˈo ei arainu e faaohipahia ra e te mau demoni ia topa te taata i roto i ta ratou marei.

11. Nafea te mau tamataraa e paraparau i te feia pohe ia aratai i te hoê taata i roto i te herepata?

11 Ia oto anaˈe oe i te pohe o te hoê i herehia o to oe utuafare aore ra o te hoê hoa rahi roa, e nehenehe oe e riro ohie noa i te tahi atu arainu. E riro te hoê taata taura imi varua ino i te horoa mai na oe i te haamaramaramaraa taa ê aore ra e riro i te paraparau mai ia oe e te hoê reo e manaˈohia e no te taata i pohe. A haapao maitai! E nehenehe te tamataraa oe e paraparau i tei pohe e aratai ia oe i roto i te herepata. No te aha? No te mea eita te feia pohe e nehenehe e parau. Mai ta oe paha e haamanaˈo ra, te haapapu maira te Parau a te Atua e ia pohe te taata “te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” “Aita” roa ˈtu a te feia pohe “e parau itea.” (Salamo 146:4; Koheleta 9:5, 10) Hau atu, ua ite-papu-hia te mau demoni i te raveraa i te reo o te feia pohe e i te horoaraa i te hoê parau i te hoê taata taura imi varua ino no nia i te hoê taata tei pohe. (Samuela 1, 28:3-19) No reira, “te [taata] uiui i tei pohe ra” e topa oia i roto i te herepata a te mau varua iino e te patoi ra oia i te hinaaro o te Atua ra o Iehova.—Deuteronomi 18:11, 12; Isaia 8:19.

MAI TE FAAHEMARAA I TE HAAMAUIUIRAA ˈTU

12, 13. Eaha te haapapuraa e vai ra e te tamau noa nei â te mau demoni i te tamata e i te haapeapea i te taata?

12 Ia faaau oe ia oe iho i te aˈoraa a te Parau a te Atua no nia i te peu tahutahu, e faarue roa ïa oe i te arainu a te mau demoni. (A faaau e te Salamo 141:9, 10; Roma 12:9.) Te auraa ra e faaea ïa te mau varua iino i te tamata i te haru ia oe? Eita roa ˈtu! I muri aˈe i to Iesu tamataraahia e toru taime, “haere iti ê atura [Satani], faarue maira ia ˈna.” (Luka 4:13) Oia atoa, eita noa te mau varua onoono e faahema i te taata e haamauiui atoa râ ia ratou.

13 Ia haamanaˈo na tatou i te haamauiuiraa a Satani i te tavini a te Atua ia Ioba. Ua faaere te Diabolo i ta ˈna mau nǎnǎ animala e ua haapohe i te rahiraa o ta ˈna mau tavini. Ua haapohe roa atoa hoi o Satani i te mau tamarii a Ioba. I muri iho, o Ioba iho ta ˈna i tairi i te hoê maˈi mauiui mau. Ua tapea râ o Ioba i to ˈna haapao maitai i te Atua e ua haamaitai-rahi-hia oia. (Ioba 1:7-19; 2:7, 8; 42:12) E mai reira mai, ua rave te mau demoni e ia ore te tahi mau taata ia parau faahou aore ra ia po to ratou mata e ua tamau noâ hoi i te oaoa i te mauiui o te taata. (Mataio 9:32, 33; 12:22; Mareko 5:2-5) I teie mahana, te faaite ra te mau maimiraa e te haapeapea tamau nei te mau demoni i te tahi mau taata i te pae taatiraa e te rave nei e ia maamaahia te tahi pae. Te turai nei ratou i te tahi pae ia taparahi i te taata e ia haapohe ia ratou iho, o tei riro hoi ei hara i mua i te Atua. (Deuteronomi 5:17; Ioane 1, 3:15) Tera râ, ua matara mai e mau tausani taata o tei topa na i te hoê taime i roto i te herepata a taua mau varua iino ra. Na te aha hoi i tauturu ia ratou? Ua nehenehe ratou e na reira na roto i te raveraa i te mau taahiraa faufaa roa.

NAFEA IA PATOI ATU I TE MAU VARUA IINO

14. Ia au maite i te hiˈoraa o te mau kerisetiano no Ephesia i te senekele matamua, nafea oe ia patoi atu i te mau varua iino?

14 Eaha te hoê ravea e nehenehe ai oe e patoi atu i te mau varua iino e e paruru ia oe e to oe utuafare i ta ratou mau herepata? Te mau kerisetiano o te senekele matamua i Ephesia tei faaohipa na hoi i te peu tahutahu hou ratou e riro mai ai ei feia faaroo, ua rave ratou i te mau taahiraa tano mau. Te taio ra tatou e “e rave rahi hoi to te feia peu huru ê i hopoi mai i ta ratou mau buka, ua tutui ihora i te auahi, i mua i te aro o te taata atoa.” (Ohipa 19:19) Noa ˈtu e aita oe i rave i te peu tahutahu, ia haapae roa oe i te mau mea atoa i faaohipahia no te peu tahutahu aore ra i te tahi atu mau mea e faaitoito ra i te peu tahutahu. E ô mai hoi te parau no te mau buka, te mau vea, te mau ripene video, te mau hohoˈa e tapirihia i nia i te papai, te mau pehe, e te mau taoˈa e faaohipahia no te mau peu tahutahu. E ô atoa mai te parau no te mau idolo, te mau taritoa e te tahi atu mau taoˈa faanehenehe no te paruru i te taata, e te mau taoˈa horoa na te feia e rave i te peu tahutahu. (Deuteronomi 7:25, 26; Korinetia 1, 10:21) Ei faahohoˈaraa: Mea maoro to te tahi nau taata faaipoipo no Thaïlande haapeapea-noa-raahia e te mau demoni. E i muri iho ua haapae roa ˈˈera raua i te mau taoˈa e tuati i te peu tahutahu. Eaha ïa te faahopearaa? Ua matara mai raua i te mau haamauiuiraa a te mau demoni e mai reira mai ua haere mau raua i mua i te pae varua.

15. No te patoi atu i te mau mana varua iino, eaha te tahi atu taahiraa e titauhia?

15 No te patoi atu i te mau varua iino, te tahi atu taahiraa e titauhia o te faaohiparaa ïa i te aˈoraa a Paulo i te ahuraa i te haana tamaˈi varua taatoa a te Atua. (Ephesia 6:11-17) E tia i te mau kerisetiano ia faaetaeta i ta ratou mau ravea parururaa no te aro atu i te mau varua iino. Eaha hoi ta taua taahiraa e titau ra? Te na ô ra o Paulo e: “A rave hoi i te paruru ra o te faaroo, ei nia roa iho ïa, o te mea ïa e pohe ai te mau ihe auahi a taua varua ino ra.” Oia mau, puai noa ˈtu â to oe faaroo, rahi noa atoa ˈtu â oe i te ite nafea râ ia patoi atu i te mau mana varua iino.—Mataio 17:14-20.

16. Nafea oe e nehenehe ai e haapaari i to oe faaroo?

16 Nafea oe e nehenehe ai e haapaari i to oe faaroo? Na roto ïa i te tamauraa i te haapii i te Bibilia e i te faaohipa i ta ˈna aˈoraa i roto i to oe oraraa. Ua taaihia te puai o te faaroo o te hoê taata i nia i te huru paari o to ˈna niu—oia hoi o te ite ïa no nia i te Atua. E ere anei na te ite mau i noaa mai ia oe e o ta oe i haafaufaa papu a tamau noa ˈi oe i te haapii i te Bibilia, i haapaari i to oe faaroo? (Roma 10:10, 17) Papu maitai, no reira, ia tamau â oe i taua haapiiraa ra e ia faariro oe ei peu na oe te amuiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova, e paari hau atu â ïa to oe faaroo. (Roma 1:11, 12; Kolosa 2:6, 7) E riro te reira ei paruru puai mau no te patoi atu i te mau haamauiuiraa a te mau demoni.—Ioane 1, 5:5.

17. Eaha ˈtu â vetahi mau taahiraa e titauhia no te patoi atu i te mau mana varua iino?

17 Eaha ˈtu â te tahi mau taahiraa te tia i te hoê taata tei opua papu e patoi atu i te mau mana varua iino ia rave? Ua hinaaro te mau kerisetiano no Ephesia e ia paruruhia ratou no te mea e ora na ratou i roto i te hoê oire tei î roa i te mau peu demoni. No reira o Paulo i parau atu ai ia ratou e: “Ma te pure tuutuu ore i te mau pure atoa ra e te ani a te [v]arua ra.” (Ephesia 6:18) I te mea hoi e te ora nei tatou i roto i te hoê ao o tei î roa i te mau demoni, e riro te pureraa tatou ma te tuutuu ore no te ani i te paruru a te Atua ei ravea faufaa roa no te patoi atu i te mau varua iino. (Mataio 6:13) Te tauturu faufaa i roto i taua tuhaa ra o te turu ïa i te pae varua e te mau pure a te mau matahiapo i nominohia i roto i te amuiraa kerisetiano.—Iakobo 5:13-15.

IA TAMAU NA OE I TA OE ARORAA I TE MAU VARUA IINO

18, 19. Eaha te nehenehe e ravehia ia haapeapea faahou mai te mau demoni i te hoê taata?

18 Ua haapeapea-tamau-hia râ vetahi pae e te mau varua iino i muri aˈe i to ratou raveraa i teie mau taahiraa matamua. Ei hiˈoraa, ua haapii te hoê taata i Côte d’Ivoire i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua faaore roa hoi oia i ta ˈna mau taritoa. I muri aˈe, ua rave oia i te taahiraa no te haere i mua, e ua pûpû hoi i to ˈna oraraa no Iehova, e ua bapetizohia. Hoê hebedoma i muri aˈe râ i to ˈna bapetizoraa, ua haamata aˈera te mau demoni i te haapeapea faahou ia ˈna, e ua faaroohia te mau reo i te parauraa mai ia ˈna e faarue i ta ˈna faaroo apî. Ia roo-noa-hia ˈtu oe i teie huru fifi, teie anei ïa te auraa e ua erehia oe i te paruru a Iehova? E nehenehe atoa e parau e aita.

19 Noa ˈtu â ïa e ua fanaˈo te taata tia roa o Iesu Mesia i te paruru a te Atua, ua faaroo oia i te reo o te varua ino o te Diabolo ra o Satani. Ua faaite mai Iesu e nafea râ i roto i taua tupuraa ra. Ua na ô atura oia i te Diabolo e: “E haere ê atu oe, e Satani!” (Mataio 4:3-10) O oe atoa, a patoi atu i te faaroo i te mau reo no te ao varua mai. Ia patoi atu na oe i te mau varua iino ma te tiaoro i te tauturu a Iehova. E, a pure haapuai ma te faaohipa i te iˈoa o te Atua. Te na ô ra te Maseli 18:10 e: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” Ua na reira te kerisetiano no Côte d’Ivoire, e ua faaea hoi te mau varua iino i te haapeapea mai ia ˈna.—Salamo 124:8; 145:18.

20. Ei haapoto-noa-raa, eaha ta oe e nehenehe e rave no te patoi atu i te mau varua iino?

20 Ua faatia o Iehova i te mau varua iino ia ora noa na, e faaite râ oia i to ˈna mana i nia i to ˈna iho â râ nunaa, e te faaraahia nei to ˈna iˈoa na te fenua taatoa. (Exodo 9:16) Ia haafatata noa oe i pihai iho i te Atua, eita oe e mǎtaˈu i te mau varua iino. (Numera 23:21, 23; Iakobo 4:7, 8; Petero 2, 2:9) Ua taotiahia to ratou mana. Ua faautuahia ratou i te tau o Noa, e i to tatou nei tau, ua hurihia mai ratou i raro mai te raˈi mai, e i teie nei te tiai nei ratou i to ratou haavaraa hopea. (Iuda 6; Apokalupo 12:9; 20:1-3, 7-10, 14) Inaha, te riaria nei ratou i to ratou haamouraa e fatata roa maira. (Iakobo 2:19) No reira noa ˈtu â ïa e tamata te mau varua iino i te faahema ia oe ma te faaohipa i te tahi huru arainu aore ra i te faahema ia oe maoti i te tahi atu ravea, e nehenehe oe e patoi atu ia ratou. (Korinetia 2, 2:11) A haapae roa i te mau huru peu tahutahu atoa, a faaohipa i te aˈoraa o te Parau a te Atua, e a haa e ia farii mai Iehova ia oe. Ia na reira na oe e tia ˈi eiaha e haamarirau, inaha tei te patoiraa oe i te mau mana varua iino e ora ˈi oe!

A HIˈOPOA NA I TO OE ITE

Nafea te mau varua iino ia tamata i te haavare i te taata?

No te aha te Bibilia e faautua ˈi i te peu tahutahu?

Nafea te hoê taata e nehenehe ai e matara mai i te mau mana varua iino?

No te aha oe e tamau ai i te patoi i te mau varua iino?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 110]

Eaha to oe manaˈo i te peu tahutahu e to ˈna mau huru e rave rau?