Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai te Atua mau?

O vai te Atua mau?

Pene 3

O vai te Atua mau?

1. No te aha e rave rahi o te farii nei i te mau parau omuaraa a te Bibilia?

 IA HIˈO oe i te raˈi i te marama o te po, eita anei oe e faahiahia ia ite oe i te mau rahiraa fetia? Nafea oe ia faataa i to ratou vairaa mai? E eaha te nehenehe e parau no nia i te mau mea ora i nia i te fenua nei—te mau tiare ua rau te mau ǔ, te mau manu e ta ratou mau himene navenave, te mau tohora e ouˈa noa i roto i te moana? Aita ïa e hopearaa to te reira. Aita hoi taua mau mea atoa ra i tupu noa mai. E ere ïa i te mea maere e te farii nei e rave rahi i teie mau parau omuaraa a te Bibilia: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra”!—Genese 1:1.

2. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te Atua, e eaha ta ˈna e faaitoito maira ia tatou i te rave?

2 Ua amahamaha rahi te huitaata nei i nia i te parau no te Atua. Te manaˈo ra vetahi pae e e puai mana noa o te Atua. E rave rahi mirioni teie e haamori nei i te mau tupuna i pohe, ma te manaˈo e mea fifi roa ia haafatata ˈtu i te Atua no to ˈna atea. Te faaite nei râ te Bibilia e e ihotaata mau te Atua parau mau o te anaanatae maira ia tatou tataitahi ma te mahanahana. No reira oia e faaitoito mai ai ia tatou e ‘imi i te Atua,’ i te na ôraa e: “Aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.”—Ohipa 17:27.

3. No te aha eita e tia ia horoa i te hoê hohoˈa no te Atua?

3 Mai te aha te huru o te Atua? Ua ite te tahi o ta ˈna mau tavini i te mau orama no nia i to ˈna huru hanahana. I reira ra, ua faataipe oia ia ˈna mai tei parahi i nia i te hoê terono, e e anaana rahi faahiahia mau no ǒ mai ia ˈna ra. Aita râ te feia i ite i taua mau huru orama ra, i faataa aˈenei i te hoê hohoˈa mata papu. (Daniela 7:9, 10; Apokalupo 4:2, 3) E te reira no te mea “e Varua te Atua”; aita to ˈna e tino iˈo. (Ioane 4:24) Inaha, eita e nehenehe e horoa i te hoê hohoˈa tano roa no te tino o to tatou Poiete, no te mea “aore e taata i ite i te Atua.” (Ioane 1:18; Exodo 33:20) E mea rahi roa râ te mau mea ta te Bibilia e haapii maira ia tatou no nia i te Atua.

E IˈOA TO TE ATUA MAU

4. Eaha te tahi mau tiaraa faufaa roa o te Atua i roto i te Bibilia?

4 I roto i te Bibilia, te faataahia ra te Atua na roto i te mau parau “te Atua mana hope,” “tei Teitei,” “[Poiete Rahi],” “[Orometua Rahi],” “Fatu [Mana hope],” e “Arii hau mure ore.” (Genese 17:1; Salamo 50:14; Koheleta 12:1; Isaia 30:20; Ohipa 4:24; Timoteo 1, 1:17) E nehenehe te feruri-hohonu-raa i nia i taua mau tiaraa ra e tauturu ia tatou ia faarahi i to tatou ite no nia i te Atua.

5. O vai te iˈoa o te Atua, ehia taime taua iˈoa ra e itehia ˈi i roto i te mau Papai Hebera?

5 Tera râ, e iˈoa otahi roa to te Atua e itehia fatata e 7 000 taime i roto noa i te mau Papai Hebera—e pinepine hau aˈe i te tahi atu o to ˈna mau tiaraa. A 1 900 matahiti i teie nei, ua faaea te mau ati Iuda manaˈo taiâ, i te faahiti i te iˈoa o te Atua. Ua papaihia te reo Hebera o te Bibilia ma te ore e faaohipa i te mau vauera. Aita râ e ravea no te faataa papu mai e mea nafea to Mose, Davida, aore ra te tahi atu feia no te tau tahito ra, faahitiraa i na piri vauera e maha (יהוה) tei faatupu i te iˈoa o te Atua. Te manaˈo ra te tahi feia ite e o “Yahweh” paha te iˈoa e faahitihia na no te Atua, aita râ i papu ia ratou. Ua faaohipa-noa-hia te parau tahiti ra “Iehova” e rave rahi matahiti te maoro e ua fariihia te reira na roto e rave rahi reo i teie mahana.—A hiˈo i te Exodo 6:3 e te Isaia 26:4.

NO TE AHA E TIA IA OE IA FAAOHIPA I TE IˈOA O TE ATUA

6. Eaha ta te Salamo 83:18 e parau ra no nia ia Iehova, e no te aha tatou e faaohipa ˈi i to ˈna iˈoa?

6 E faaohipahia te iˈoa otahi roa o te Atua ra, o Iehova, no te faataa ê ia ˈna i te taatoaraa o te tahi atu mau atua. No reira hoi taua iˈoa ra e ite-pinepine-hia ˈi i roto i te Bibilia, i roto iho â râ i ta ˈna papai hebera. E rave rahi feia huri parau tei ore i faaohipa i te iˈoa o te Atua, te haapapu maitai râ te Salamo 83:18 e: “O Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” No reira mea tano maitai no tatou ia faaohipa tatou i te iˈoa iho o te Atua ia paraparau tatou no ˈna.

7. Eaha ta te auraa o te iˈoa o Iehova e haapii maira ia tatou no nia i te Atua?

7 Te iˈoa ra Iehova e huru no te ihoparau haa hebera oia hoi te auraa “riro.” No reira, te auraa o te iˈoa o te Atua “Na ˈna e faariro.” I ǒ nei, te faaite ra te Atua ra o Iehova ia ˈna mai te Atua Rahi e Opuaraa ta ˈna. E rave noa hoi oia e ia riro ta ˈna mau opuaraa ei mea mau. O te Atua mau anaˈe te nehenehe e amo i taua iˈoa ra, no te mea eita te mau taata e nehenehe e papu e e manuïa mau anei ta ratou mau opuaraa. (Iakobo 4:13, 14) O Iehova anaˈe te nehenehe e parau e: “Oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; . . . e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.”—Isaia 55:11.

8. Eaha te opuaraa ta Iehova i faaite na roto i te arai o Mose?

8 Te mau patereareha hebera mai ia Aberahama, Isaaka, e ia Iakoba iho tei “pure . . . i te iˈoa o Iehova,” aita râ ratou i ite i te taatoaraa o te auraa o te iˈoa o te Atua. (Genese 21:33; 26:25; 32:9; Exodo 6:3) I to Iehova faaiteraa i muri aˈe i ta ˈna opuaraa e faaora i ta ratou mau huaai, te mau ati Iseraela, mai te faatîtîraa i Aiphiti e te horoaraa no ratou i te hoê “fenua e tahe pape noa te û e te meli ra,” mai te huru ra ïa e eita te reira e nehenehe e tupu. (Exodo 3:17) Area râ, ua haapapu mai te Atua i te auraa mure ore o to ˈna iˈoa ia ˈna i parau mai i ta ˈna peropheta ra ia Mose e: “E na ô atu oe i te tamarii a Iseraela, Na Iehova, te Atua no to outou hui metua, te Atua o Aberahama, te Atua o Isaaka, te Atua o Iakoba, na ˈna vau i tono mai ia outou nei, O to ˈu [ïa] iˈoa e a muri noa ˈtu, o to ˈu ïa faaite e tae noa ˈtu i te mau ui atoa ra.”—Exodo 3:15.

9. Mea nafea to Pharao hiˈoraa ia Iehova?

9 Ua ani atura o Mose ia Pharao, te arii no Aiphiti, e tuu i te mau ati Iseraela e haere e haamori ia Iehova i roto i te medebara. Ua pahono maira râ o Pharao, tei faariro hoi ia ˈna iho ei atua e o tei haamori na i te tahi atu mau atua no Aiphiti e: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, a tuu atu ai au ia Iseraela? aore au i ite ia Iehova, e ore hoi au e tuu ia Iseraela.”—Exodo 5:1, 2.

10. I Aiphiti i tahito ra, eaha te ohipa ta Iehova i rave no te faatupu i ta ˈna opuaraa no nia i te mau ati Iseraela?

10 Ua ohipa riirii maira hoi o Iehova no te faatupu i ta ˈna opuaraa, ma te ohipa ia au maite i te auraa o to ˈna iˈoa. Ua tuu maira oia hoê ahuru ati i nia ia Aiphiti i tahito ra. Ua haapohe te ati hopea i te mau matahiapo atoa no Aiphiti, e tae noa ˈtu te tamaiti a Pharao teoteo ra. Ua tuu oioi aˈera hoi to Aiphiti ia Iseraela ia haere. No te faahiahia râ o vetahi mau taata no Aiphiti i te mana o Iehova, ua amui atoa ˈtura ratou i to Iseraela e ua faarue maira hoi ia Aiphiti.—Exodo 12:35-38.

11. Eaha te semeio ta Iehova i faatupu i te Miti Uteute ra, e eaha tei tia i to ˈna mau enemi ia farii?

11 Ua faaineine aˈera o Pharao aau etaeta e ta ˈna nuu, e ta ˈna mau hanere pereoo tamaˈi no te haru faahou mai i te mau taata o ta ˈna i faatîtî na. A fatata noa ˈtu ai to Aiphiti, na roto i te semeio, ua faaamaha aˈera te Atua i te Miti Uteute ia nehenehe te mau ati Iseraela e haere na nia i te hoê fenua mǎrô. Ia tomo mai te feia e auau ra i nia i te tahua o te miti, ua “iriti atura [o Iehova] i te porotaa no to ratou mau pereoo, taupupû atura ia faahoro.” Ua tuô aˈera hoi te mau faehau Aiphiti e: “Tatou e horo e faarue i teie nei ati Iseraela, te faatia maira Iehova ia ratou ia pau to Aiphiti nei.” Ua maoro roa râ hoi. Ua hoˈi aˈera te mau patu rahi miti ra e ua “moe noa ihora te mau pereoo i raro, e te feia puaahorofenua, e te taata atoa o Pharao ra.” (Exodo 14:22-25, 28) Ua faarahi aˈera hoi o Iehova i to ˈna iˈoa, e aita taua ohipa i tupu ra i moehia e tae roa mai i teie nei mahana.—Iosua 2:9-11.

12, 13. (a) Eaha te auraa o te iˈoa o te Atua no tatou i teie mahana? (b) Eaha te titau-ru-hia ra i te taata ia haapii, e no te aha?

12 E auraa rahi mau no tatou nei i teie mahana te iˈoa ta te Atua i horoa no ˈna iho. Te riro nei to ˈna iˈoa o Iehova, ei haapapuraa e te mau mea atoa ta ˈna i opua, e riro mau â ïa ei parau mau. E ô atoa te parau no te faatupuraa i ta ˈna opuaraa matamua e riro to tatou nei fenua ei paradaiso. (Genese 1:28; 2:8) No reira, e haamou roa te Atua i te feia patoi atoa i to ˈna tiaraa arii mana hope i teie mahana, inaha ua haapapu mai oia e: “E ite hoi ratou e, o vau o Iehova.” (Ezekiela 38:23) E i reira te Atua e faatupu ai i ta ˈna parau tǎpǔ e faaora i to ˈna mau taata haamori no te ora ˈtu i roto i te hoê ao apî parau-tia.—Petero 2, 3:13.

13 Te feia atoa e hinaaro e ia farii mai te Atua ia ratou, e tia ia ratou ia haapii i te tiaoro i to ˈna iˈoa ma te faaroo. Te tǎpǔ maira te Bibilia e: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.” (Roma 10:13) Oia mau, e auraa faufaa roa to te iˈoa o Iehova. E nehenehe te tiaororaa ia Iehova ei Atua e ei Faaora no oe e aratai ia oe i te oaoa aita e hopearaa.

TE MAU HURU MAITATAI O TE ATUA MAU

14. Eaha te mau huru maitai matamua o te Atua ta te Bibilia e haafaufaa ra?

14 Te haamaramarama ra te hoê tuatapaparaa no nia i te faaoraraahia mai to Iseraela mai Aiphiti mai e maha huru matamua faufaa roa o te Atua ma te aifaito mau. Te faaite ra to ˈna mau haerea i nia ia Pharao i to ˈna mana hanahana mau. (Exodo 9:16) Te haapapu ra te huru aravihi ta Iehova i faaite i roto i taua huru tupuraa fifi mau ra i to ˈna paari eita e nehenehe e faaau. (Roma 11:33) Ua faaite mai oia i ta ˈna parau-tia na roto i te faautuaraa mai i te feia patoi etaeta mau e te feia e hamani ino i to ˈna nunaa. (Deuteronomi 32:4) Te hoê huru faahiahia roa o te Atua o te here ïa. Ua faaite mai o Iehova i te here mau ia ˈna i faatupu i ta ˈna parau tǎpǔ no nia i te mau huaai a Aberahama. (Deuteronomi 7:8) Ua faaite atoa oia i to ˈna here ia ˈna i faatia i te tahi mau taata no Aiphiti ia faarue i to ratou mau atua hape ia haamaitai-rahi-hia ratou ia tia anaˈe ratou i te pae o te Atua mau hoê ra.

15, 16. Mea nafea to te Atua faaiteraa i to ˈna here?

15 Ia taio oe i te Bibilia, e ite atu ïa oe e o te here te huru matamua o te Atua, e i roto e rave rahi mau huru ua haapapu mai oia i te reira. Ei hiˈoraa, no te here oia i riro ai ei Poiete e i haafanaˈo na mua ˈi oia i te mau varua i poietehia i te oaoa o te oraraa. Te here nei taua mau hanere mirioni melahi i te Atua e te faahanahana nei hoi ratou ia ˈna. (Ioba 38:4, 7; Daniela 7:10) Ua faaite atoa te Atua i te here na roto i te poieteraa i te fenua e te faaineineraa i te reira ia oaoa te taata i te oraraa.—Genese 1:1, 26-28; Salamo 115:16.

16 Te fanaˈo nei tatou i te here o te Atua i roto e rave rahi mau huru eita e nehenehe e faahiti. E te hoê, ua hamani te Atua ma te here i to tatou nei tino ma te faahiahia mau ia nehenehe tatou e fanaˈo i te oraraa. (Salamo 139:14) E itehia to ˈna here na roto i te horoaraa mai i “te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou aau i te maa e te oaoa.” (Ohipa 14:17) Hau atu “te faahiti nei [te Atua] i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai, e te haamairi mai nei oia i te ûa i nia i te parau-tia e te parau-tia ore.” (Mataio 5:45) E turai atoa te here i to tatou Poiete ia tauturu mai ia tatou ia noaa i te ite no nia i te Atua e ia tavini ia ˈna ma te oaoa ei feia haamori no ˈna. Oia mau, “e [here] hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) E ua hau atu â no nia i to ˈna huru.

“E ATUA AROHA NOA, E TE HAMANI MAITAI RAHI”

17. Eaha ta tatou e haapii ra no nia i te Atua i roto i te Exodo 34:6, 7?

17 I muri aˈe i to te mau ati Iseraela haereraa na roto i te Miti Uteute, e tiâ ia ratou ia ite hau atu â no nia i te Atua. Ua ite o Mose i taua hinaaro ra e ua pure aˈera oia e: “Teie ta ˈu parau ia oe, ua tiahia vau e oe, e faaite mai oe ia ˈu i ta oe ravea: ia ite au ia oe, ia tiahia vau e oe ra.” (Exodo 33:13) Ua nehenehe o Mose e ite hau atu no nia i te Atua ia ˈna i faaroo i te Atua iho i te parauraa e: “O Iehova, o Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te parau-tia ore, e te hara, e te ino; e e ore e parau i te taata ino e e taata ino ore.” (Exodo 34:6, 7) E faaaifaito te Atua i to ˈna here i ta ˈna parau-tia, ma te ore e paruru i te feia rave hara aau etaeta i te mau faahopearaa o ta ratou mau hape.

18. Mea nafea to Iehova haapapuraa i to ˈna huru aroha noa?

18 Mai ta Mose i haapii, e aroha noa o Iehova. E aroha iho â te hoê taata aroha noa, i te feia e mauiui ra e e tamata oia i te tamǎrû ia ratou. Mea na reira to te Atua faaiteraa i to ˈna aroha faito ore i te huitaata nei i te horoaraa mai i te tamǎrû tamau i te mauiui, te maˈi e te pohe. (Apokalupo 21:3-5) E farerei paha te feia haamori i te Atua i te mau ati no te mau huru tupuraa o teie nei ao ino, aore ra e rave paha ratou i te tahi ohipa ma te ore e feruri e e roohia ˈtu ratou i te fifi. Ia ani râ ratou ia Iehova ma te haehaa i te tauturu, e tamahanahana mai ïa oia e e tauturu mai oia ia ratou. No te aha? No te mea te hiˈo aroha maira oia i te feia e haamori ra ia ˈna.—Salamo 86:15; Petero 1, 5:6, 7.

19. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e e Atua hamani maitai rahi te Atua?

19 E rave rahi feia mana teie e parau teiaha nei i te tahi atu mau taata. I te tahi aˈe pae, auê o Iehova i te hamani maitai i ta ˈna mau tavini haehaa e! Noa ˈtu â ïa e o ˈna te mana teitei roa ˈˈe i roto i te ao nei, ua faaite mai oia i to ˈna hamani maitai rahi i te huitaata atoa nei. (Salamo 8:3, 4; Luka 6:35) E hamani maitai rahi atoa o Iehova i te mau taata tataitahi, ma te pahono mai i ta ratou mau taparuraa taa maitai ia haapaohia ratou. (Exodo 22:26, 27; Luka 18:13, 14) Parau mau, aita te Atua e titauhia ia faaite i to ˈna hamani maitai aore ra i to ˈna aroha rahi i te taata. (Exodo 33:19) No reira, e tia ia tatou ia faaite i to tatou mauruuru rahi no te aroha e te hamani maitai rahi o te Atua.—Salamo 145:1, 8.

EITA E RIRI VAVE, EITA E HIˈO PAE TAHI, E TE TITIAIFARO

20. Na te aha e faaite ra e ere o Iehova i te Atua e riri vave noa e eita atoa o ˈna e hiˈo i te huru o te taata?

20 Eita o Iehova e riri vave. E ere ïa te auraa e eita o ˈna e ohipa mai, inaha ua na reira oia ia ˈna i haamou roa ia Pharao aau etaeta e i to ˈna nuu i roto i te Miti Uteute. Eita atoa o Iehova e hiˈo i te huru o te taata. No reira, ua erehia te nunaa i au-roa ˈˈe-hia e ana, te mau ati Iseraela, i te maitai o te Atua no ta ratou mau ohipa ino tamau. E farii te Atua ei taata e haamori ia ˈna i te mau taata no roto mai i te mau nunaa atoa, i te feia anaˈe râ e faaau ia ratou i to ˈna mau haerea parau-tia.—Ohipa 10:34, 35.

21. (a) Eaha ta te Apokalupo 15:2-4 e haapii maira ia tatou no nia i te Atua? (b) Na te aha e faaohie ia tatou ia rave i ta te Atua e parau ra e mea tia?

21 Te haamaramarama ra te buka bibilia o te Apokalupo i te faufaaraa ia haapiihia te mau “utua tia” a te Atua. Te faaite ra taua buka ra e te himene ra te mau mea ora poietehia o te raˈi e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu [Iehova] ra, e te Atua Mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e [te Arii hau mure ore]. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e te Fatu [Iehova] e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa: e hope atoa te mau fenua i te tae mai i mua i to aro ra a haamori ai: ua faaitehia ta oe ra mau utua tia.” (Apokalupo 15:2-4) E faaite tatou i te mǎtaˈu faatura no Iehova, aore ra i te tura no ˈna, ma te faaau ia tatou i nia i ta ˈna e parau ra e mea tia. E mea ohie aˈe ia haamanaˈo anaˈe tatou i te paari o te Atua e i to ˈna here. Ua riro ta ˈna mau faaueraa atoa ei maitai no tatou.—Isaia 48:17, 18.

“O IEHOVA TO TATOU ATUA, HOÊ IEHOVA”

22. No te aha te feia o te farii ra i te Bibilia e ore ai e haamori i te hoê Toru Tahi?

22 E rave rahi mau atua ta to Aiphiti i haamori na, area ra o Iehova ua riro ïa oia ei “[Atua o te titau e ia haamorihia oia anaˈe ra].” (Exodo 20:5) Ua faahaamanaˈo o Mose i te mau ati Iseraela e “o Iehova to tatou Atua, hoê Iehova.” (Deuteronomi 6:4) Ua faahiti faahou o Iesu Mesia i taua mau parau nei. (Mareko 12:28, 29) No reira, te feia e farii i te Bibilia ei Parau na te Atua, eita roa ˈtu ïa ratou e haamori i te hoê Toru Tahi oia hoi e toru taata aore ra atua i roto i te hoê. Inaha, eita hoi te parau ra “Toru Tahi” e itehia i roto i te Bibilia. Hoê noa hoi te Atua mau ra, tei taa ê ia Iesu Mesia. (Ioane 14:28; Korinetia 1, 15:28) E ere te varua moˈa o te Atua i te taata. O te puai ohipa râ o Iehova, e faaohipahia e te Mana hope no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa.—Genese 1:2; Ohipa 2:1-4, 32, 33; Petero 2, 1:20, 21.

23. (a) Nafea to oe here no te Atua e rahi mai ai? (b) Eaha ta Iesu e parau ra no nia i te hereraa ˈtu i te Atua, e eaha ta tatou e hinaaro e haapii no nia i te Mesia?

23 Ia feruri oe i te huru faahiahia mau o Iehova, eita anei oe e farii e e tia ia oe ia haamori ia ˈna anaˈe? A haapii noa ˈi oe i ta ˈna Parau, te Bibilia, e riro ïa oe i te ite hau atu â ia ˈna e i te haapii eaha ta ˈna e titau maira ia oe no to oe maitai mure ore e no to oe oaoa. (Mataio 5:3, 6) Hau atu, e rahi mai to oe here no Iehova. E tano maitai te reira, inaha te na ô ra o Iesu e: “E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.” (Mareko 12:30) Ma te papu maitai, te reira to Iesu huru here i te Atua. Eaha râ ta te Bibilia e faaite ra no nia ia Iesu Mesia? Eaha to ˈna tiaraa i roto i te opuaraa a Iehova?

A HIˈOPOA NA I TO OE ITE

O vai te iˈoa o te Atua, ehia taime te reira i te faaohiparaahia i roto i te mau Papai Hebera?

No te aha e tia ia oe ia faaohipa i te iˈoa o te Atua?

Eaha te mau huru maitai o te Atua ra o Iehova o te haaputapû taa ê ra ia oe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 29]

Eaha te faito o to oe ite no nia i te Poiete o te mau mea atoa nei?