Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatere ra te Basileia o te Atua

Te faatere ra te Basileia o te Atua

Pene 10

Te faatere ra te Basileia o te Atua

1, 2. Mea nafea to te mau faatereraa taata faaiteraa i to ratou aravihi ore?

 PENEIAˈE ua haere aˈenei oe e hoo mai i te hoê tauihaa e tere i te matini, e ite aˈera hoi oe e eita e tere. Ahiri e e ua pii oe i te hoê taata tatai. E ia oti oia i te “tatai” i taua tauihaa ra, parari ihora. Auê ïa oe i te inoino e!

2 Mai te reira atoa te huru no te mau faatereraa a te taata. Ua titau noa te huitaata nei i te hoê faatereraa e faatupu i te hau e te oaoa. Aita râ te mau tutavaraa uˈana i ravehia no te tatai i te mau mea i parari i roto i te totaiete taata nei, i manuïa. E rave rahi mau faaauraa no te faatupu i te hau, i tarimahia—e aita i haapaohia. Hau atu, ta vai te faatereraa i nehenehe e faaore roa i te veve, i te mau faainoraa, i te ohipa taparahi taata, te maˈi e te mau mea e pohe ai te natura? Eita te faatereraa a te taata e nehenehe e tataihia. Ua ui atoa te Arii paari o Iseraela o Solomona e: “O vai hoi te taata i ite i to ˈna eˈa?”—Maseli 20:24.

3. (a) Eaha te tumu parau o te pororaa a Iesu? (b) Mea nafea to te tahi feia faataaraa i te Basileia o te Atua?

3 Eiaha e hepohepo rahi! E ere te hoê faatereraa aueue ore i te ao atoa nei i te moemoeâ. O te tumu parau hoi te reira o te pororaa a Iesu. Ua mairi oia i taua faatereraa ra “te basileia o te Atua,” e ua haapii atu oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure no taua basileia ra. (Luka 11:2; 21:31) Parau mau, e faahitihia na te parau no te Basileia o te Atua i roto i te mau pǔpǔ haapaoraa. Inaha, e mau mirioni taata teie e pure nei i te Pure a te Fatu (parau-atoa-hia To tatou Metua aore ra te hohoˈa pure e tia ia apeehia) i te mau mahana atoa. E mau pahonoraa taa ê anaˈe ta te taata ia uihia ˈtu ratou e, “Eaha te Basileia o te Atua?” Te parau ra vetahi e, “Tei roto i to outou mafatu.” E mairi na te tahi atu i te reira o te raˈi. Te horoa maira te Bibilia i te hoê pahonoraa taa maitai, mai ta tatou e hiˈo mai.

TE HOÊ BASILEIA E OPUARAA TA ˈNA

4, 5. No te aha o Iehova i maiti ai e horoa i te hoê faaiteraa apî no nia i to ˈna tiaraa mana arii, e eaha ta te reira e faatupu?

4 Ua riro noa te Atua ra o Iehova ei Arii, aore ra ei Faatere Mana hope o te ao taatoa nei. I te mea hoi e na ˈna i poiete i te mau mea atoa, na te reira i faateitei ia ˈna i nia i taua tiaraa hanahana ra. (Paraleipomeno 1, 29:11; Salamo 103:19; Ohipa 4:24) Tei te piti râ o te parahiraa te Basileia ta Iesu i poro, ia faaauhia i te faatereraa mana hope a te Atua i nia i te ao taatoa nei. E opuaraa taa maitai ta taua Basileia mesia ra, eaha râ taua opuaraa ra?

5 Mai tei faataahia ˈtu i roto i te pene 6, ua orure na taata matamua i te mana o te Atua. E no te mau tumu parau i aimârôhia ua faaoti o Iehova e faatupu i te hoê faaiteraa apî no nia i to ˈna tiaraa mana arii. Ua faaite maira te Atua i ta ˈna opuaraa e faatupu i te hoê “[huero]” o te haaparuparu roa i te Ophi ra ia Satani, e e faaore roa i te mau faahopearaa a te hara i roto i te huitaata nei. Te “[huero]” matamua o Iesu Mesia ïa, e “te basileia o te Atua” o te mauhaa ïa e faaohipahia no te haamou roa ia Satani. Na roto i te ravea o teie Basileia, e haamau faahou ai o Iesu Mesia i te faatereraa i nia i te fenua taatoa nei na nia i te iˈoa o Iehova e e faatia roa i te tiaraa mana arii o te Atua no te mau tau atoa.—Genese 3:15; Salamo 2:2-9.

6, 7. (a) Teihea roa te Basileia, e o vai te Arii e te feia e apiti mai no te faatere i pihai iho ia ˈna? (b) O vai ma te mau taata e auraro i te Basileia?

6 Ia au i te hoê tatararaa i te mau parau a Iesu i te mau Pharisea paieti ore, teie ta ˈna i parau: “Inaha hoi te basileia o te Atua tei roto ïa ia outou nei.” (Luka 17:21) Te hinaaro ra anei o Iesu e parau e tei roto te Basileia i te mafatu paieti ore o taua feia ino ra? Aita. Teie te taiohia i roto i te hoê tatararaa apî no nia i te reo Heleni tumu: “Tei rotopu te basileia o te Atua ia outou na.” (Tatararaa o te ao apî) No reira, te faaite ra o Iesu, o te vai ra i rotopu ia ratou, e o ˈna iho te Arii no a muri aˈe. Maoti hoi i te riro ei mea e vai ra i roto i te mafatu o te hoê taata, ua riro te Basileia o te Atua ei faatereraa mau e ohipa ra e e taata faatere e e mau taata auraro atoa to ˈna. Tei nia taua faatereraa ra i te raˈi, no reira e parauhia ˈi e “te basileia o te [mau raˈi]” e “te basileia o te Atua.” (Mataio 13:11; Luka 8:10) I roto i te hoê orama, ua ite aˈera te peropheta ra o Daniela i to ˈna Faatere “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra” e haafatata ˈtura i te Atua Teitei e ua horoahia mai “te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.” (Daniela 7:13, 14) O vai hoi teie Arii? Inaha, te mairi ra te Bibilia ia Iesu Mesia “te Tamaiti a te taata.” (Mataio 12:40; Luka 17:26) Oia mau, ua haapao o Iehova i ta ˈna Tamaiti ia Iesu Mesia, ei Arii.

7 Eita o Iesu e faatere mai o ˈna anaˈe. E 144 000 tei “tauihia no roto i teie nei ao” no te riro ei arii e ei tahuˈa e apiti atu ia ˈna. (Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3; Luka 22:28-30) E riro te mau taata i raro aˈe i te Basileia o te Atua ei fetii taata rahi e auraro i te aratairaa a te Mesia. (Salamo 72:7, 8) Nafea râ tatou e nehenehe ai e papu e e faatia roa te Basileia i te tiaraa mana arii o te Atua e e haamau faahou i te mau huru paradaiso i nia i to tatou nei fenua?

TE VAI MAU RA TE BASILEIA O TE ATUA

8, 9. (a) Nafea tatou e nehenehe ai e faahohoˈa i te parau mau o ta te Basileia o te Atua i tǎpǔ mai? (b) Nafea tatou e papu ai e te vai mau ra te Basileia?

8 Ahiri e ua mâ roa to oe fare i te auahi. E teie nei, ua tǎpǔ maira te hoê hoa te vai ra ta ˈna te mau tauihaa no te patu i te hoê fare, e tauturu ia oe no te patu faahou i to oe fare e e horoa mai oia i te maa na to oe utuafare. Mai te peu e ua parau noa mai taua hoa nei ia oe i te parau mau, e tiaturi anei oe ia ˈna? A feruri na e ua hoˈi mai oe i te fare na te ohipa mai i te mahana i muri aˈe, e ite atura oe e ua haamata aˈena te feia rave ohipa i te tamâ i te mau huˈahuˈa i faatupuhia e te auahi e ua hopoihia mai te maa na to oe utuafare. Eita e ore oe i te tiaturi papu e ia mairi noa te tau, eita noa te mau mea e tataihia e rahi roa ˈtu râ i te maitai ia faaauhia i mutaa ihora.

9 Te horoa atoa maira o Iehova i te haapapuraa e te vai mau ra te Basileia. Mai tei faaitehia i roto i te buka bibilia o te Hebera, e rave rahi mau tuhaa o te Ture tei faataipe atea i te faanahoraa o te Basileia. (Hebera 10:1) Ua ite-atoa-hia te mau parau tohu no nia i te huru o te Basileia o te Atua i roto i te basileia o Iseraela i te fenua nei. E faatereraa taa ê te reira, inaha te parahi ra te feia faatere i nia “i te terono a Iehova.” (Paraleipomeno 1, 29:23) Hau atu, ua faaite-atea-hia mai e: “E ore roa Iuda e ere i te sepeta, e to ˈna huaai i te haava, e tae noa mai te Silo ra; e amui mai ia ˈna ra to te mau fenua ê.” (Genese 49:10) * Oia mau, mea na roto mai hoi i taua opu no te mau arii no Iuda ra to Iesu, te Arii tamau o te faatereraa a te Atua, i te fanauraahia.—Luka 1:32, 33.

10. (a) Anafea ra te niu o te Basileia mesia o te Atua i te haamauraahia? (b) Eaha te ohipa faufaa roa ta te feia e faatere apiti atu e o Iesu e rave i nia i te fenua nei?

10 Ua haamauhia te niu o te Basileia mesia o te Atua na roto i te maitiraahia te mau aposetolo a Iesu. (Ephesia 2:19, 20; Apokalupo 21:14) O ratou te mau melo matamua o na melo 144 000 e faatere atu i nia i te raˈi ei arii e apiti atu ia Iesu Mesia. I nia i te fenua nei, e rave teie feia e apiti atu no te faatere, i te upoo i roto i te hoê ohipa pororaa ia au i te faaueraa a Iesu e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa].”—Mataio 28:19.

11. Mea nafea te ohipa pororaa o te Basileia e porohia ra i teie mahana, e eaha te ohipa e faatupuhia ra?

11 Ua haapaohia te faaueraa e haere e faariro i te mau taata ei pǐpǐ i nia i te hoê faito rahi mau. Te poro nei te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai o te Basileia na te fenua atoa nei, ia au maite i te mau parau tohu a Iesu e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Ei hoê o te tuhaa no te ohipa pororaa i te Basileia, te hoê ïa porotarama haapiiraa rahi. Te ite ra te feia e auraro nei i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Basileia o te Atua i te hau e te autahoê ta te mau faatereraa taata e ore e nehenehe e faatupu. Te haapapu maira taua mau mea atoa ra e te vai mau ra te Basileia o te Atua!

12. (a) No te aha e mea tano mau â te feia poro o te Basileia ia parauhia te mau Ite no Iehova? (b) Nafea te Basileia o te Atua ia taa ê i te mau faatereraa a te taata?

12 Ua parau o Iehova i te mau ati Iseraela e: “O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra.” (Isaia 43:10-12) Ua faaite, “te ite parau mau ra,” o Iesu ma te itoito i te parau apî maitai o te Basileia. (Apokalupo 1:5; Mataio 4:17) No reira mea tano atura ïa ia amo te feia poro o te Basileia o teie nei tau i te iˈoa o te mau Ite no Iehova. Tera râ, no te aha te mau Ite i horoa rahi ai i te taime e te mau tutavaraa no te faaite atu i te tahi pae i te parau no te Basileia o te Atua? Te na reira nei ratou no te mea o te Basileia te tiaturiraa hoê roa o te huitaata nei. E mou iho â te mau faatereraa a te taata ia tae i te hoê tau, area te Basileia o te Atua ra eita roa ˈtu ïa e mou. Te faahiti ra te Isaia 9:6, 7 no nia i to ˈna Faatere, oia hoi o Iesu, te “[Tamaiti hui arii] no te hau” e te na ô faahou ra e: “E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.” E ere te Basileia o te Atua mai te mau faatereraa a te taata—e tauiui noa. Inaha, te na ô ra te Daniela 2:44 e: “E faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore hoi e riro ia vetahi ê; . . . e vai tera e a muri noa ˈtu.”

13. (a) Eaha vetahi mau fifi ta te Basileia o te Atua e arai roa ma te manuïa? (b) No te aha tatou e papu ai e e tupu mau te mau parau tǎpǔ a te Atua?

13 O vai te arii taata nei e nehenehe e faaore roa i te tamaˈi, i te ohipa taparahi taata, te maˈi, te pohe poia, e te nohoraa ore? Hau atu, o vai te faatere i te fenua nei e nehenehe e faatia faahou mai i te feia i pohe? Na te Basileia o te Atua e to ˈna Arii e arai i taua mau fifi ra. Eita roa ˈtu e itehia i te hoê vahi ino i roto i te Basileia, mai te hoê tauihaa eita e tere maitai e e titau hoi ia tatai-noa-hia. Eita, e manuïa râ te Basileia o te Atua, inaha ua tǎpǔ mai o Iehova e: “Oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:11) E tupu mau â te opuaraa a te Atua, tera râ afea ïa te Basileia o te Atua e haamata ˈi i te faatere?

TE FAATERERAA A TE BASILEIA—AFEA?

14. Eaha te parau ta te mau pǐpǐ a Iesu i ore e taa no nia i te Basileia, tera râ eaha ta Iesu i ite no nia i ta ˈna faatereraa?

14 “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?” Te faaite ra teie uiraa a te mau pǐpǐ a Iesu i reira ra, aita ratou i ite i te opuaraa a te Basileia o te Atua e te taime i haapaohia i reira taua faatereraa e haamata ˈi. Ma te faaara mai ia ratou eiaha e imi i te parau no nia i taua tuhaa ra, ua na ô atura Iesu e: “Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau, i vaiihohia e te Metua ia ˈna ihora.” Ua ite o Iesu e ua haapaohia ta ˈna faatereraa i nia i te fenua nei no te tau no a muri aˈe, no muri roa ˈˈe i to ˈna tia-faahou-raa e to ˈna revaraa i nia i te raˈi. (Ohipa 1:6-11; Luka 19:11, 12, 15) Ua tohu mai te mau Papai i te reira. Nafea ïa?

15. Mea nafea te Salamo 110:1 i te haamaramaramaraa mai ia tatou no nia i te tau o Iesu e faatere ai?

15 Ma te faahiti i te parau tohu no nia ia Iesu ei “Fatu,” te na ô ra te Arii ra o Davida e: “Ua parau atura Iehova i tau Fatu, E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” (Salamo 110:1; a faaau e te Ohipa 2:34-36.) Te faaite ra teie parau tohu e eita te faatereraa a Iesu e haamata i muri noa ˈˈe to ˈna revaraa i nia i te raˈi. E tiai râ oia i te pae atau o te Atua. (Hebera 10:12, 13) Eaha ïa te maororaa o taua tiairaa ra? Afea ta ˈna faatereraa e haamata ˈi? Te tauturu maira te Bibilia ia tatou ia itea i te mau pahonoraa.

16. Eaha te ohipa i tupu i te matahiti 607 ra hou to tatou nei tau, e nafea te reira ia tuati i te Basileia o te Atua?

16 O Ierusalema te oire otahi roa i nia i te fenua taatoa nei o ta Iehova i haapao ei vairaa no to ˈna iˈoa. (Te mau arii 1, 11:36) O te oire pu atoa te reira no te basileia i fariihia e te Atua i nia i te fenua nei oia hoi te taipe no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. No reira, mea faufaa roa ˈtura ïa te haamouraahia te oire no Ierusalema na to Babulonia i te matahiti 607 ra hou to tatou nei tau. Ua riro teie tupuraa ei haamataraa no te hoê tau maoro i reira to te Atua faaearaa i te faatere mai i nia i to ˈna nunaa i nia i te fenua nei. Te tahi tau ono senekele i muri iho, ua faaite maira o Iesu e te mana noa ra taua tau ra no te faaearaa te faatereraa, inaha te na ô ra oia e: “E e taataahihia Ierusalema e te Etene, e ia hope noa ˈtu to te Etene anotau.”—Luka 21:24.

17. (a) Eaha “to te Etene anotau [te tau taotiahia no te mau nunaa],” e eaha te maororaa o taua anotau ra? (b) Afea ra “to te Etene anotau [te tau taotiahia no te mau nunaa]” i te haamataraa e i te hoperaa?

17 I te roaraa “to te Etene anotau [te tau taotiahia no te mau nunaa],” e faatiahia te mau faatereraa o te ao nei e haafifi i te faatereraa e fariihia e te Atua. Ua haamata taua tau ra i te haamouraahia o Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e te faaite ra o Daniela e “hitu . . . matahiti” te maororaa o taua tau ra. (Daniela 4:23-25) Eaha ïa to ˈna maororaa? Te faaite ra te Bibilia e e tuati e toru “matahiti” e te afa i te 1 260 mahana. (Apokalupo 12:6, 14) Ia tataipitihia taua tau ra, aore ra e hitu matahiti, e tuati ïa i te 2 520 mahana. Aita râ e ohipa faufaa roa i tupu i te hopearaa o taua area taime poto ra. Ia ravehia “hoê mahana hoê ïa matahiti” no te parau tohu a Daniela e ia taiohia e 2 520 matahiti mai te matahiti 607 mai hou to tatou nei tau, e tapae ïa tatou i te matahiti 1914 o to tatou nei tau.—Numera 14:34; Ezekiela 4:6.

18. Eaha ta Iesu i rave i muri noa ˈˈe i te noaaraa mai ia ˈna te mana o te Basileia, e eaha ta te reira e faatupu i nia i te fenua?

18 Ua haamata anei o Iesu i te faatere i taua tau ra i nia i te raˈi? E tuatapapahia i roto i te pene i mua nei te mau tumu no roto mai i te mau Papai no te haapapu e ua na reira mau â oia. Papu maitai, eita te omuaraa o te faatereraa a Iesu e tapao-oioi-hia e te hau i nia i te fenua nei. Te faaite ra te Apokalupo 12:7-12 e i muri noa ˈˈe i te noaaraa mai ia ˈna te Basileia, e tiavaru o Iesu ia Satani e te mau melahi demoni mai te raˈi mai. Te auraa ra e ati ïa to te fenua nei, tera râ mea oaoa mau â ia taio e “e maa taime iti poto roa” i vaiihohia no te Diabolo. Fatata roa tatou i te oaoa eiaha noa no te mea e ua haamata te Basileia o te Atua i te faatere, no te mea atoa râ e hopoi mai oia i te mau haamaitairaa no te fenua nei e no te huitaata faaroo. (Salamo 72:7, 8) Nafea tatou e ite ai e fatata roa te reira i te tupu?

[Nota i raro i te api]

^ Te auraa o te parau ra Silo “Te taata no ˈna te reira; Te taata o ˈna te fatu o te reira.” I te tau mau ra, ua itehia aˈera e o Iesu Mesia taua “Silo” ra, “te Liona o te opu o Iuda.” (Apokalupo 5:5) Ua mono noa te mau Tatararaa ati Iuda na roto i te reo Aramea o te tahi tuhaa o te Faufaa Tahito i te parau ra “Silo” na roto i te parau ra “te Mesia” aore ra “te arii Mesia.”

A HIˈOPOA NA I TO OE ITE

Eaha te Basileia o te Atua, e e faatere mai oia mai hea mai?

O vai te faatere i roto i te Basileia, e o vai te mau taata e auraro i te reira?

Nafea to Iehova haapapuraa e te vai ra to ˈna Basileia?

Afea ra “to te Etene anotau [te tau taotiahia no te mau nunaa]” i te haamataraa e i te hoperaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 94]

TE TAHI MAU TUPURAA FAUFAA ROA NO NIA I TE BASILEIA O TE ATUA

• Ua faaite mai o Iehova i ta ˈna opuaraa e faatupu i te hoê “[huero]” e haaparuparu i te afii o te Ophi, te Diabolo ra o Satani.—Genese 3:15.

• I te matahiti 1943 hou to tatou nei tau, ua faaite mai o Iehova e teie “[huero]” e taata oia no roto mai ia Aberahama.—Genese 12:1-3, 7; 22:18.

• Te faaite ra te Ture o te faufaa i horoahia ˈtu ia Iseraela ra i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau e “e ata anaˈe te [reira] no te mau mea maitatai a muri atu.”—Exodo 24:6-8; Hebera 10:1.

• Ua haamata te basileia o Iseraela i te fenua nei i te matahiti 1117 hou to tatou nei tau, e ua vai noa i muri aˈe i roto i te opu fetii o Davida.—Samuela 1, 11:15; Samuela 2, 7:8, 16.

• Ua haamouhia o Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e ua haamata hoi “to te Etene anotau [te tau taotiahia no te mau nunaa].”—Te mau arii 2, 25:8-10, 25, 26; Luka 21:24.

• I te matahiti 29 o to tatou nei tau, ua faatavaihia o Iesu ei Arii i haapaohia ra e ua haamata i ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei.—Mataio 3:16, 17; 4:17; 21:9-11.

• I te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua reva o Iesu i nia i te raˈi, e i reira ua tiai i te pae atau o te Atua e tae roa ˈtu i te taime e haamata ˈi ta ˈna faatereraa.—Ohipa 5:30, 31; Hebera 10:12, 13.

• Ua parahi o Iesu i nia i to ˈna terono i roto i te Basileia i te raˈi i te matahiti 1914 o to tatou nei tau i te hoperaa “to te Etene anotau [te tau taotiahia no te mau nunaa].”—Apokalupo 11:15.

• Ua hurihia mai o Satani e ta ˈna mau demoni i raro i te fenua nei ma te faauˈana i te ati i nia i te huitaata nei.—Apokalupo 12:9-12.

• Te tiaau nei o Iesu i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua na te ao taatoa nei.—Mataio 24:14; 28:19, 20.