Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatupuraa i te hoê utuafare o te faahanahana i te Atua

Te faatupuraa i te hoê utuafare o te faahanahana i te Atua

Pene 15

Te faatupuraa i te hoê utuafare o te faahanahana i te Atua

1-3. No te aha vetahi e ore ai e manuïa i te faatitiaifaro i te mau fifi matauhia e te feia faaipoipo e te mau metua, no te aha râ te Bibilia e nehenehe ai e tauturu?

 AHIRI e opua oe e patu i to oe iho fare. E hoo mai ïa oe na mua i te hoê fenua. E oioi noa te hohoˈa o to oe fare apî i te puta mai i roto i to oe feruriraa. Ahiri râ e aita ta oe tauihaa tamuta e aita atoa hoi oe i aravihi i te pae no te paturaa? Auê hoi ta oe mau tutavaraa i te faufaa ore e!

2 E rave rahi mau hoa faaipoipo teie e haamata nei i to ratou faaipoiporaa ma te manaˈonaˈo i te hoê utuafare fetii oaoa, aita râ ta ratou e mauhaa e aita atoa hoi to ratou e aravihi e titauhia no te faatupu i te hoê utuafare fetii oaoa. Tau taime noa i muri aˈe i te mahana faaipoiporaa, e haerea tano ore te itehia mai. Ua riro atura ïa te aroraa e te tatamaˈiraa ei peu matauhia i te mau mahana atoa. Ia fanauhia mai te mau tamarii, e ite te metua tane e te metua vahine apî e ua erehia raua i te aravihi o te tiaraa metua mai ia raua i erehia i te aravihi no te faatupu i te hoê faaipoiporaa oaoa.

3 Auaa râ hoi, e nehenehe te Bibilia e tauturu mai. Mai te mau mauhaa ra ïa ta ˈna mau faaueraa tumu o te faatia ia oe ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa. (Maseli 24:3) E hiˈo anaˈe na tatou e mea nafea râ.

TE MAU MAUHAA NO TE FAATUPU I TE HOÊ FAAIPOIPORAA OAOA

4. No te aha e fa mai iho â te mau fifi i roto i te faaipoiporaa, e eaha te mau faaueraa e vai ra i roto i te Bibilia?

4 Noa ˈtu e, ia hiˈohia, e tano maitai na hoa faaipoipo, mea taa ê raua i te pae no te mau manaˈo hohonu, no te mau ohipa i farereihia mai te tamarii-rii-raa mai â, e te huru oraraa fetii. No reira, e nehenehe te tahi mau fifi e fa mai i muri aˈe i te faaipoiporaa. Nafea ïa te reira ia haapaohia? Ahiri na, ia faatia te feia patu i te hoê fare, e hiˈo na mua ratou i te mau hohoˈa fare. E mau aratairaa teie te tia ia peehia. Te horoa mai nei te Bibilia i te mau faaueraa a te Atua no te faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa. E hiˈopoa na tatou vetahi o taua mau faaueraa ra.

5. Mea nafea te Bibilia i te haapapuraa i te faufaaraa o te oreraa e faaturi i roto i te faaipoiporaa?

5 Te oreraa e faaturi. Te na ô ra o Iesu e: “E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” * (Mataio 19:6) Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4) No reira, e tia i te feia faaipoipo ia farii e e hopoia ta ratou i mua ia Iehova ia ore e taiva i to ratou mau hoa faaipoipo.—Genese 39:7-9.

6. Nafea te oreraa e faaturi ia tauturu no te paruru i te hoê faaipoiporaa?

6 E faatupu te oreraa e faaturi i te tura e te hau i roto i te faaipoiporaa. Ua ite te feia faaipoipo taiva ore e noa ˈtu eaha te ohipa e tupu, e faaoromai raua te tahi i te tahi. (Koheleta 4:9-12) Auê ïa taa-ê-raa e te feia e faarue ra i to ratou faaipoiporaa i te tupuraa te fifi matamua! E oioi noa taua mau huru taata ra i te faaoti e ‘aita ratou i maiti i te hoa faaipoipo maitai,’ e ‘aita ratou e here faahou ra te tahi e te tahi,’ e te ravea no te arai i te reira o te hoê ïa hoa apî. Eita râ te reira e faatia i te hoa faaipoipo ia paari mai. E hopoi râ teie mau taata faaturi na muri ia ratou i taua nei â fifi ra i te mau hoa apî o ta ratou e faaipoipo atu. Mai te peu e e fare maitai to te hoê taata e e ite oia e ua puta te punu fare, papu maitai e tamata oia i te tatai i te reira. Eita ïa o ˈna e taui i te fare. Eita atoa te tauiraa i te hoa e faatitiaifaro i te mau tumu e ore ai nau hoa faaipoipo e afaro. Ia tupu anaˈe te mau fifi, eiaha e imi i te ravea e mutu ai te faaipoiporaa, ia rohi râ oe no te paruru i te faaipoiporaa e tia ˈi. E faariro taua haerea taiva ore ra i te taairaa o te faaipoiporaa ei ohipa faufaa roa te tia mau â ia paruruhia, ia faahereherehia, e ia poiherehia.

7. No te aha te aparauraa e riro pinepine ai ei fifi no te feia faaipoipo, nafea râ te ‘faataata-apî-raa’ ia tauturu?

7 Te aparauraa. “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu,” o ta te hoê maseli a te Bibilia ïa e parau ra. (Maseli 15:22) Mea fifi râ no te tahi mau hoa faaipoipo ia aparau. No te aha hoi? No te mea e taa ê te mau peu aparauraa a te taata. Teie hoi te hoê tumu o te faatupu pinepine ra i te au ore e te inoino rahi. E tuhaa ta te huru haapiiraa i noaa mai i te vaitamarii-rii-raa i nia i te fifi o te aparauraa. Ei hiˈoraa, ua paari paha vetahi i roto i te hoê utuafare e tatamaˈi noa te mau metua. I teie nei, ei mau taata paari faaipoipo, e riro ratou i te ore e ite e nafea ia paraparau maitai e ma te here i to ratou hoa. Tera râ, aita e faufaa ia faaino i to oe utuafare e ia faariro ei ‘fare tei î i te avau ra.’ (Maseli 17:1) Te faaitoito maira te Bibilia e “faataata apî,” e eita oia e farii i te inoino, i te tuôtuôraa, e te mau parau faaino.—Ephesia 4:22-24, 31.

8. Eaha te riro ei tauturu ia fifi oe e to oe hoa?

8 Eaha ta oe e nehenehe e rave ia tupu noa ˈtu te feiiraa? Mai te peu e te haamata ra oe aore ra to oe hoa i te riri, mea maitai e ia pee oe i te aˈoraa a te Maseli 17:14 e: “E faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino.” Oia mau, e tia ia oe ia tâpû i te aparauraa tae roa ˈtu i te taime oe e to oe hoa faaipoipo e mǎrû ai. (Koheleta 3:1, 7) Noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai, “ia ru [na oe] . . . i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19) Ta oe tapao matamua e titau o te faatitiaifaroraa ïa i te fifi, eiaha te upootiaraa mai i roto i te tatamaˈiraa. (Genese 13:8, 9) A maiti i te mau parau e te huru paraparau e tamǎrû ia oe e to oe hoa. (Maseli 12:18; 15:1, 4; 29:11) Na mua roa ˈˈe, eiaha e tamau i te riri, ia imi râ oe i te tauturu na roto i te aparauraa ˈtu i te Atua i te pure-amui-raa oe e to oe hoa faaipoipo ma te haehaa.—Ephesia 4:26, 27; 6:18.

9. No te aha e nehenehe ai e parau e e haamata te aparauraa i roto i te mafatu?

9 Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “Na te aau o te taata paari i faaite i te vaha i te haapao, e na te reira e faaite i te vaha i te ite.” (Maseli 16:23) Oia mau, te taviri e manuïa ˈi te aparauraa, tei roto ïa i te mafatu, e ere tei roto i te vaha. Eaha to oe huru i nia i to oe hoa faaipoipo? Te faaitoito nei te Bibilia i te mau kerisetiano ia faaite i te “aroha-atoa-raa.” (Petero 1, 3:8) E nehenehe anei ta oe e na reira ia faaruru to oe hoa faaipoipo i te hepohepo rahi? Mai te peu e e, e tauturu mai ïa te reira ia oe ia ite nafea râ ia pahono.—Isaia 50:4.

10, 11. Nafea te hoê tane e nehenehe ai e faaohipa i te aˈoraa i roto i te Petero 1, 3:7?

10 Te hanahana e te tura. Te titauhia ra i te mau tane kerisetiano ia vai noa e ta ratou vahine “ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.” (Petero 1, 3:7) Te titau nei te faahanahanaraa i ta oe iho vahine e ia farii oe e mea faufaa roa oia. Te hoê tane e parahi e ta ˈna vahine “ma te ite” te tâuˈa rahi ra ïa oia i to ˈna mau manaˈo hohonu, i to ˈna mau maitai faufaa roa, i to ˈna maramarama, e i to ˈna haerea tura. E hinaaro atoa oia e ite eaha to Iehova huru hiˈoraa i te mau vahine e mea nafea ta ˈna e hinaaro maira e ia haapaohia ratou.

11 I roto i to oe fare, e parau na tatou e te vai ra ta oe te hoê farii faufaa rahi e parari ohie noa. Eita anei oe e haapao maitai i te reira? Oia mau, ua faaohipa o Petero i te parau ra “farii paruparu” i roto i te hoê â huru auraa, e e faaitoito te reira i te tane kerisetiano ia poihere i ta ˈna vahine herehia.

12. Nafea te hoê vahine ia faaite e te faatura hohonu ra oia i ta ˈna tane?

12 Eaha râ te aˈoraa ta te Bibilia e horoa ra i te vahine? Ua papai o Paulo e: “E te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) Mai te hoê vahine e hinaaro e ite e te faahanahanahia ra oia e te here-rahi-hia ra oia e to ˈna hoa, e hinaaro atoa te tane e ite e te faaturahia ra oia e ta ˈna vahine. Eita te hoê vahine faatura e faaite haere ma te tano ore hoi, i te mau hapa rii a ta ˈna tane, e kerisetiano oia aore ra eita. Eita oia e faaere ia ˈna i to ˈna tura na roto i te faainoraa e te faahaehaaraa ia ˈna ia vai noa mai raua anaˈe iho aore ra i te vahi taata.—Timoteo 1, 3:11; 5:13.

13. Nafea te mau manaˈo e nehenehe ai e faahitihia ma te hau?

13 E ere ïa te auraa e eita te hoê vahine e nehenehe e faaite i to ˈna mau manaˈo. Mai te peu e te vai ra te hoê ohipa e haapeapea ra ia ˈna, e nehenehe oia e faaite i to ˈna manaˈo ma te faatura. (Genese 21:9-12) E nehenehe te faaiteraa oia i te hoê manaˈo i ta ˈna tane ia faaauhia e te taora ˈtura oia i te hoê popo ia ˈna ra. E nehenehe oia e taora mǎrû atu, e apohia mai ma te ohie, aore ra e taora puai atu, e mauiui atu ta ˈna tane. Auê hoi i te faahiahia ia ore na hoa faaipoipo e faahapa uˈana te tahi e te tahi, ia paraparau râ raua ma te mǎrû e te maitai e tia ˈi!—Mataio 7:12; Kolosa 4:6; Petero 1, 3:3, 4.

14. Eaha ta oe e rave mai te peu e aita roa to oe hoa faaipoipo e anaanatae ra i te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te faaipoiporaa?

14 Mai ta tatou i ite mai, e nehenehe te mau faaueraa tumu a te Bibilia e tauturu ia oe ia faatupu i te hoê faaipoiporaa oaoa mau. Eaha ˈtura ïa ia ore to oe hoa faaipoipo e anaanatae mai i ta te Bibilia e parau ra? E nehenehe oe e faatupu hau atu ia faaohipa oe i te ite no ǒ mai i te Atua ra i roto i te tuhaa ta oe e amo ra. Ua papai o Petero e: “O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” (Petero 1, 3:1, 2) Papu maitai, e tano atoa te reira i te tane e aita te vahine e tâuˈa ra i ta te Bibilia e parau ra. Noa ˈtu eaha te maitiraa i ravehia e to oe hoa faaipoipo, a vaiiho i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia faariro ia oe ei hoa faaipoipo maitai aˈe. E nehenehe atoa te ite no nia i te Atua e faariro ia oe ei metua maitai aˈe.

TE RAVERAA I TE MAU TAMARII IA AU I TE ITE NO NIA I TE ATUA

15. Nafea te tahi mau huru raveraa hape a te mau metua ia faaohipahia mai i nia i tera e tera ui, tera râ nafea ia taui i taua faanahoraa ra?

15 E ere no te mea e ee ta oe aore ra e hamara, e taata patu fare aravihi ïa oe. Oia atoa, e ere no te mea e tamarii ta oe, e metua aravihi ïa oe. Ma te ite aore ra ma te ite ore, e pinepine te mau metua i te faaamu i ta ratou mau tamarii mai ia ratou i faaamuhia. Inaha, i te tahi taime te faaohipahia ra te mau huru raveraa hape a te mau metua i nia i tera e tera ui. Te na ô ra te hoê parau paari hebera tahito e: “Ua amu te mau metua i te vine avaava, e ua mania te niho o te tamarii.” No reira, te faaite ra te mau Papai e eita e titauhia i te hoê taata ia apee i te haerea i haamauhia e to ˈna mau metua. E nehenehe ta ˈna e maiti i te tahi atu eˈa, i te hoê eˈa e arataihia e te mau ture a Iehova.—Ezekiela 18:2, 14, 17.

16. No te aha e mea faufaa ia haamâha i te hiaai o to oe utuafare, e eaha ta te reira e titau nei?

16 Te titau ra o Iehova e ia horoa te mau metua kerisetiano na ta ratou mau tamarii i te aratairaa e te aupururaa e au ia ratou. Ua papai o Paulo e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.” (Timoteo 1, 5:8) Auê hoi mau parau puai e! Te haapaoraa i te mau hinaaro i te pae tino, i te pae varua e i te pae no te mau manaˈo hohonu o ta oe mau tamarii, e haamaitairaa taa ê ïa e e hopoia hoi na te taata paieti. Te pûpû mai nei te Bibilia i te mau faaueraa tumu e nehenehe e tauturu i te mau metua ia faatupu i te hoê utuafare oaoa no ta ratou mau tamarii. E hiˈopoa anaˈe na vetahi o ratou.

17. Eaha te titauhia mai te peu e e tia i ta oe mau tamarii ia tapea i te ture a Iehova i roto i to ratou mafatu?

17 A horoa i te hoê hiˈoraa maitai. Ua faauehia i te mau metua ati Iseraela e: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i [te mau parau a te Atua]; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia.” E tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau ture a te Atua. Tera râ, ua omuahia teie faaueraa e teie nei parau haapapuraa: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to [mafatu] e vai ai.” (Deuteronomi 6:6, 7) Oia mau, eita te mau metua e nehenehe e horoa i tei ore i noaa ia ratou. E tia na mua ia outou, e te mau metua, ia papai i te mau ture a te Atua i nia i to outou iho mafatu mai te peu e e hinaaro outou e papai i te reira i nia i te mafatu o ta outou mau tamarii.—Maseli 20:7; a faaau e te Luka 6:40.

18. I to ˈna faaiteraa ˈtu i te here, nafea to Iehova horoaraa i te hoê hiˈoraa faahiahia mau no te mau metua?

18 A haapapu i to oe here. I te bapetizoraa o Iesu, ua na ô maira o Iehova e: “Tau Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe.” (Luka 3:22) Ua farii hoi Iehova i ta ˈna Tamaiti, ma te faaite tahaa roa mai i to ˈna mauruuru e te haapapu mai i To ˈna here. I muri aˈe, ua parau atura o Iesu i to ˈna Metua e: “Ua here mai na hoi oe ia ˈu hou te fenua i hamanihia ˈi.” (Ioane 17:24) Ei mau metua paieti, a haapapu atu i ta outou mau tamarii ma te parau e te ohipa e te here ra outou ia ratou—e ia pinepine outou i te na reira. A haamanaˈo i te mau taime atoa e “te [here] e faarahi ïa i te maitai.”—Korinetia 1, 8:1.

19, 20. Eaha te titauhia no te horoa i te aˈoraa tano na te mau tamarii, e nafea te mau metua ia fanaˈo i te hiˈoraa o Iehova?

19 Te aˈoraa. Te haapapu ra te Bibilia i te faufaaraa o te aˈoraa ma te here. (Maseli 1:8) Te mau metua e ore e amo i ta ratou hopoia i te aratairaa i ta ratou mau tamarii i teie mahana, papu maitai e farerei ratou i te mau faahopearaa mauiui mau i muri mai. Te faaara-atoa-hia nei râ te mau metua eiaha ratou ia etaeta roa. “E te mau metua ra,” ta Paulo ïa i papai, “eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” (Kolosa 3:21) E tia i te mau metua ia ara ia ore ratou e faautua ino roa i ta ratou mau tamarii aore ra ia tuôtuô noa ia hape anaˈe ratou e ia haafaufaa ore i ta ratou mau tutavaraa.

20 Te horoa maira te Atua ra o Iehova, to tatou Metua i te raˈi ra, i te hiˈoraa no nia i te huru horoaraa i te aˈo. Eita roa ˈtu ta ˈna aˈoraa i te mea etaeta roa. “E rave au ia oe ma te haapao maite,” ta te Atua ïa i parau i to ˈna nunaa. (Ieremia 46:28) E tia i te mau metua ia pee i te huru o Iehova i roto i taua tuhaa ra. E ririhia iho â ia hau aˈe te aˈo i te mea tano aore ra ia rahi roa i tei opuahia no te faatitiaifaro e no te haapii atu.

21. Nafea te mau metua e nehenehe ai e ite e ua tano mau anei ta ratou aˈoraa?

21 Nafea te mau metua e nehenehe ai e ite e ua tano anei ta ratou aˈoraa? E tia ia ratou ia uiui ia ratou iho e, ‘Eaha ta ta ˈu aˈoraa e faatupu?’ Ia haapii oia e tia ˈi. Ia ite na ta oe tamarii no te aha te aˈo e horoahia ˈi. E tia atoa i te mau metua ia tâuˈa i te ohipa e tupu i muri aˈe te aˈo e horoahia ˈi. Parau mau, i te omuaraa e riri iho â te taatoaraa o te mau tamarii i te aˈoraa. (Hebera 12:11) Eiaha roa ˈtu râ te aˈo ia haamǎtaˈu i te hoê tamarii aore ra ia aratai ia ˈna ia manaˈo e ua faaruehia oia aore ra e taata ino iho â o ˈna. Na mua ˈˈe oia e aˈo ai i to ˈna nunaa, ua na ô aˈera o Iehova e: “Eiaha oe e mǎtaˈu, . . . ei pihai atoa iho hoi au ia oe.” (Ieremia 46:28) Oia mau, e tia te aˈo ia horoahia ia nehenehe ta oe tamarii ia ite e tei pihai iho oe ia ˈna mai te mau metua here e te turu atoa ia ˈna.

TE ROAARAA TE ‘ARATAIRAA ARAVIHI’

22, 23. Nafea e noaa ˈi ia oe i te aratairaa ta oe e titau nei no te faatupu i te hoê utuafare fetii oaoa?

22 Ia mauruuru tatou i te mea e ua horoa mai o Iehova i te mau mauhaa ta tatou e hinaaro nei no te faatupu i te hoê utuafare fetii oaoa. Mai te peu râ e mauhaa anaˈe ta tatou, eita ïa e navai. E tia ia tatou ia faaohipa maitai i te reira. Ei hiˈoraa, e riro paha te hoê taata patu fare i te faatupu i te tahi mau peu aravihi ore ia faaohipa oia i ta ˈna mau tauihaa. E nehenehe oia e faaohipa vetahi mau tauihaa ma te tano ore. I roto i taua tupuraa ra, e ere ïa te ohipa maitai te itehia mai i ta ˈna mau huru raveraa. Oia atoa, e tia ia oe i teie nei ia haapao maitai i te mau peu au ore i ô mai i roto i to oe utuafare. Ua mau roa paha te tahi mau peu e mea fifi roa ia taui. Tera râ, a pee i te faaueraa a te Bibilia e na ô ra e: “E riro te feia paari i te haapao, e e tupu to ˈna ite, e noaa te ite mau i te taata haapao maitai.”—Maseli 1:5.

23 E nehenehe te aratairaa aravihi mau e noaa ia oe ia tamau oe i te rave mai i te ite no nia i te Atua. A haapao maite i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e tano no te oraraa utuafare, e a rave i te mau tauiraa i te vahi e titauhia. A hiˈo i te haerea o te mau kerisetiano paari e horoa nei i te hiˈoraa maitai ei mau hoa faaipoipo e ei mau metua. A paraparau atu ia ratou. Na nia ˈˈe i te mau mea atoa, a faaite atu i to oe mau hepohepo ia Iehova na roto i te pure. (Salamo 55:22; Philipi 4:6, 7) E nehenehe oia e tauturu mai ia oe ia fanaˈo i te hoê oraraa utuafare fetii oaoa e faahanahana ra ia ˈna.

[Nota i raro i te api]

^ Te tumu otahi roa i roto i te mau Papai no te faataa e no te faaipoipo faahou o te “poreneia” ïa—oia hoi te mau taatiraa i te pae tino i rapaeau mai i te faaipoiporaa.—Mataio 19:9.

A HIˈOPOA NA I TO OE ITE

Nafea te oreraa e faaturi, te aparauraa, te faahanahanaraa, e te faatura ia faatupu i te hoê faaipoiporaa oaoa?

I roto i teihea tuhaa te mau metua e haapapu ai i to ratou here i ta ratou mau tamarii?

Eaha te mau tuhaa e ô i roto i te aˈoraa e au?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa api taatoa i te api 147]