Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Teie te mau mahana hopea!

Teie te mau mahana hopea!

Pene 11

Teie te mau mahana hopea!

1. No te aha e rave rahi e horuhoru ai ia hiˈo ratou i te ao nei, ihea roa râ e nehenehe ai e ite i te hoê faataaraa papu no nia i te mau huru tupuraa i roto i te ao nei?

 MEA nafea to tatou nei ao arepurepu i te tapaeraa i nia i te faito e itehia ra e tatou nei? Eaha to mua ia tatou? Aita anei oe i ui aˈenei i teie mau huru uiraa? E rave rahi teie e horuhoru nei ia hiˈo ratou i te mau ohipa e tupu ra i roto i teie nei ao. No te mau ohipa e tupu ra mai te tamaˈi, te maˈi e te taparahiraa taata te uiui nei te taata e eaha ta te tau no a muri aˈe e hopoi mai. Te horoa mai nei te mau tia mana maa tiaturiraa iti. Te vai nei râ te hoê faataaraa papu mau no ǒ mai i te Atua ra i roto i ta ˈna Parau no teie mau tau ahoaho. Te tauturu papu mai nei te Bibilia ia tatou ia ite e teihea mau na tatou i roto i te tereraa o te tau. Te faaite maira oia e tei roto tatou i “te mau mahana hopea” o te amuiraa o te mau mea nei.—Timoteo 2, 3:1.

2. Eaha te uiraa ta te mau pǐpǐ i ui atu ia Iesu, e mea nafea to ˈna pahonoraa ˈtu?

2 A tapao na, ei hiˈoraa i te pahonoraa ta Iesu i horoa i te tahi mau uiraa a ta ˈna mau pǐpǐ. E toru mahana hou aˈe o Iesu e pohe ai, ua ani atura ratou ia ˈna e: “Eaha te tapao no to oe taeraa mai e te hopea o te [amuiraa o te mau mea nei]?” * (Mataio 24:3) Ei pahonoraa, ua faahiti atura Iesu i te parau no te mau ohipa e te mau tupuraa taa ê o teie nei ao e haapapu maitai ra e ua ô teie amuiraa paieti ore i roto i to ˈna mau mahana hopea.

3. No te aha te mau huru tupuraa i nia i te fenua nei e ino roa ˈi i to Iesu haamataraa i te faatere?

3 Mai tei faaitehia i roto i te pene na mua ˈtu, e aratai te tuatapaparaa anotau a te Bibilia i te faaotiraa e ua haamata aˈena te Basileia o te Atua i te faatere. Mea nafea ïa te reira? Ua ino roa ˈtu â te mau mea, aita roa ˈtu i maitai aˈe. I teie mahana, e faaiteraa papu mau te reira e ua haamata te Basileia i te faatere. No te aha hoi? No te mea, te faaite maira te Salamo 110:2 ia tatou e e faatere o Iesu i te hoê tau ‘i rotopu i to ˈna mau enemi.’ Inaha, ta ˈna ohipa matamua ei Arii i nia i te raˈi o te huriraa mai ïa ia Satani e ta ˈna mau melahi demoni i raro i te fenua nei. (Apokalupo 12:9) Eaha ïa tei itehia? O ta te Apokalupo 12:12 ïa i tohu mai: “E ati râ hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” E te ora nei hoi tatou i taua “maa taime poto” ra.

4. Eaha vetahi mau tuhaa taa ê o te mau mahana hopea, e eaha ta te reira e haapapu ra? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.)

4 Eita ˈtura ïa tatou e maere i te pahonoraa tano maitai a Iesu, ia anihia ˈtu oia eaha te tapao no to ˈna vairaa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. Ua faaitehia ˈtu te mau huru e rave rau o te tapao i roto i te tumu parau tarenihia o te api 102. Mai ta oe e nehenehe e ite, te horoa maira te mau aposetolo kerisetiano o Paulo, o Petero, e o Ioane i te mau haamaramaramaraa hau atu no nia i te mau mahana hopea. Parau mau, e itehia i roto i te rahiraa o te mau tuhaa taa ê o te tapao e o te mau mahana hopea i te mau tupuraa hepohepo mau. Inaha, e haapapu mai hoi te tupuraa o teie mau parau tohu ia tatou e fatata roa teie amuiraa ino i to ˈna hopea. E tuatapapa maite anaˈe na vetahi o te mau tuhaa taa ê faufaa roa o te mau mahana hopea.

TE MAU TUHAA TAA Ê O TE MAU MAHANA HOPEA

5, 6. Mea nafea te mau parau tohu no nia i te tamaˈi e te oˈe i te tupuraa?

5 “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.” (Mataio 24:7; Apokalupo 6:4) Te mairi ra te taata papai buka ra o Ernest Hemingway i te Tamaˈi Rahi Matamua “te ohipa taparahi taata rahi roa ˈˈe o tei faatahe rahi i te toto aita e maitiraa, tei ore aˈenei i tupu i nia i te fenua nei.” Ia au i te buka ra The World in the Crucible—1914-1919, ua riro te reira “ei huru tamaˈi apî, te tamaˈi rahi matamua i roto i te oraraa o te huitaata nei. Ua hau ê to ˈna maororaa, to ˈna uˈana, to ˈna faito i te mau mea atoa i itehia na mua ˈtu aore ra i matauhia i te tiai.” E i muri aˈe i te reira, o te Piti ïa o te Tamaˈi Rahi, tei riro ei tamaˈi haamou roa ˈtu â i te Tamaˈi Rahi Matamua. “Te senekele piti ahuru,” ta te orometua aamu ra ïa o Hugh Thomas i parau, “ua faaterehia mai ïa na te mau pupuhi, te pereoo pa auri, te B-52, te topita atomi e i te pae hopea na te topita pao. Ua tapao-taa-ê-hia na te mau tamaˈi i faatahe rahi aˈe i te toto e o te haamou hau aˈe, ia faaauhia i te mau tamaˈi o te tahi atu mau tau.” Parau mau, mea rahi te mau manaˈo i faahitihia no nia i te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi i te hoperaa te Tamaˈi Toetoe. Inaha, te na ô ra te tahi tabula e i muri aˈe i te faaauraahia te tahi mau faaitiraa, te tahi tau 10 000 e tae atu i te 20 000 mauhaa tamaˈi uta atomi tei toe mai—hau atu i te 900 taime ia faaauhia i te mau puai paura i faaohipahia i te Piti o te Tamaˈi Rahi.

6 “E oˈe hoi.” (Mataio 24:7; Apokalupo 6:5, 6, 8) Mai te matahiti 1914 mai, ua tupu fatata e 20 rahiraa oˈe rarahi. Te mau vahi i roohia i te oˈe mai te Bangladesh, Burundi, Cambodge, Etiopia, Heleni, Inidia, Nigeria, Rusia, Rwanda, Somalia, Soudan, e Taina. Tera râ, e ere noa te oˈe na te ereraahia i te maa e faatupu. “I te roaraa o te mau ahuru matahiti i mairi iho nei, ua maraa oioi aˈe te pueraa maa a te ao nei i to ˈna iho huiraatira,” ta te hoê pǔpǔ aivanaa faaapu e no te pae faanavairaa faufaa i parau. “No te mea râ fatata 800 mirioni taata teie e vai nei i roto i te veve rahi, . . . eita ˈtura ïa ta ratou e nehenehe e hoo mai i te maa e au no te tatara ia ratou i te navai-ore-tamau-raa o te maa.” Ua ô mai te ohipa politita i roto i te tahi atu mau tuhaa. Te faahiti ra te taote Abdelgalil Elmekki no te Haapiiraa tuatoru no Toronto e piti nau hiˈoraa i reira e mau tausani taata e pohe ai i te poia a hoo noa ˈtu ai to raua mau fenua ehia rahiraa maa i te mau fenua rapae. Mai te huru ra ïa e mea faufaa aˈe na te mau faatereraa ia noaa mai ia ratou i te moni no rapae mai no te aufau i ta ratou mau tamaˈi, i te faaamu i to ratou mau taata. Eaha te faaotiraa a te taote Elmekki? E pinepine te oˈe i te tupu “no te huru opereraa e aratairaa a te faatereraa.”

7. Eaha te mau mea e itehia ra no nia i te mau maˈi pee i teie nei mahana?

7 “E te maˈi rahi.” (Luka 21:11; Apokalupo 6:8) Ua haapohe te fiva paniora o te mau matahiti 1918-1919 fatata e 21 mirioni taata. “Aitâ te ao nei i tairihia aˈenei e te hoê taparahi taata tei haapohe oioi ehia rahiraa taata i roto i te aamu o te taata nei,” ta te taata ra ïa o A. A. Hoehling i papai i roto i te buka ra The Great Epidemic. I teie mahana, te uˈana noa ˈtura te mau maˈi pee. I te mau matahiti atoa, te haapohe nei te mariri ai taata e pae mirioni taata, te maˈi hî teie e haapohe nei hau atu i te toru mirioni aiû e tamarii, e te maˈi tutoo teie e haapohe nei e toru mirioni taata. Te maˈi i te pae no te hutiraa i te aho, i roto iho â râ i te mahaha, teie e tairi nei i te mau matahiti atoa e 3,5 mirioni mau tamarii i raro mai i te pae matahiti. E te mauiui nei ma te maere mau hoi e 2 500 000 000 taata—oia hoi te afaraa o te huiraatira o te ao nei—i te mau maˈi e faatupuhia nei e te navai-ore-raa aore ra te reporaa o te pape e te iti te mau ravea no te vai-mâ-raa. E te faahaamanaˈo nei te maˈi pee o te SIDA e noa ˈtu ta ˈna mau ravea faufaa roa i faaohipa i te pae no te rapaauraa, eita ta te taata e nehenehe e faaore roa i te mau maˈi pee.

8. Mea nafea to te mau taata haapapuraa e “e nounou moni” ratou?

8 “E riro te taata nei ei . . . nounou moni.” (Timoteo 2, 3:2) I roto i te mau fenua o te ao nei, mai te huru ra ïa e te vai ra i roto i te taata nei i te hiaai mâha ore e ia monihia ratou. E pinepine te “manuïa” i te faitohia ia au i te parau moni ohipa e aufauhia, e e pinepine te “manuïa rahi” i te faitohia ia au i te faufaa a te taata tataitahi. “E tamau noâ te nounou taoˈa i te riro ei hoê o te mau puai aratai i roto i te totaiete marite . . . e ei puai faufaa roa e maraa noa ˈtura i roto i te tahi atu mau matete rarahi,” ta te mono peretiteni o te hoê pu faatianianiraa i parau. O te reira mau anei ta oe e ite ra i te vahi o ta oe e noho ra?

9. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te faaroo-ore-raa i te mau metua i tohuhia mai?

9 “Faaroo ore i te metua.” (Timoteo 2, 3:2) Ua noaa i te mau metua, i te mau orometua haapii tamarii, e te tahi atu feia o teie nei tau, i te haapapuraa e e mea faatura ore e te faaroo ore te mau tamarii e rave rahi. Te fifihia nei aore ra te pee nei vetahi o teie mau taurearea i te haerea ino o to ratou mau metua. Te rahi noa ˈtura te numera o te mau tamarii tei erehia i te tiaturi—e teie e orure nei—i te fare haapiiraa, i te ture, i te haapaoraa, e i to ratou mau metua. “Mai te hoê peu apî” ta te tahi ïa orometua haapii aravihi e parau ra, “mai te huru ra ïa e aita rea faatura to ratou i te mau mea.” Auaa râ hoi, e rave rahi mau tamarii e mǎtaˈu ra i te Atua tei riro ei hiˈoraa i te pae no te haerea maitai.

10, 11. Eaha te mau haapapuraa e vai ra e faataa maira e e mea iria mau â te taata e te erehia ra ratou i te here mau?

10 “E iria.” (Timoteo 2, 3:3) Te parau heleni i hurihia na roto i te parau “iria” o te parau ïa ‘taehae, oviri, te ereraahia i te aroha e i te taa i to vetahi ê ra huru.’ E tano maitai te reira i te feia haavî uˈana e rave rahi i teie mahana! “No te fifi te oraraa, no te rahi te ohipa riaria faataheraa toto, e tia ˈtura hoi ia tatou ia haapaari ia tatou iho no te taio i te mau parau apî i te mau mahana atoa,” ta te hoê ïa vea e parau ra. Te na ô ra te tahi mutoi paruru fare tahua e mea rahi te mau ui apî teie e ore nei e hinaaro e tâuˈa i te mau faahopearaa o ta ratou mau ohipa i rave. Te na ô ra oia e: “Te matara ra te manaˈo ra e, ‘Aita vau i ite eaha to ananahi huru. E rave ïa vau i ta ˈu e hinaaro i teie mahana.’”

11 “E te au ore i te taata maitatai ra.” (Timoteo 2, 3:3) Ua hurihia teie nei pereota na roto mai i te parau heleni ra “aita e mafatu, aroha ore” e te itehia ra i roto te parau no te “ereraahia i te here fetii matauhia.” (The New International Dictionary of New Testament Theology) Oia mau, e pinepine te here i te ore e itehia i roto i te vahi i reira mau hoi oia e ruperupe ai—te utuafare. Ua riro te mau parau no nia i te mau hamani-ino-raa i rotopu i nau hoa faaipoipo, te mau tamarii, e oia atoa te mau metua ruhiruhia ei ohipa matauhia ma te peapea mau. Teie ta te tahi pǔpǔ maimiraa i parau: “E rahi aˈe te haavîraa uˈana i te taata—e poara noa aore ra e turairairaa, e patiaraa tipi aore ra e pupuhiraa—i te tupu i roto i te utuafare fetii, i te tahi atu vahi i roto i to tatou nei totaiete.”

12. No te aha e nehenehe ai e parau e e huru paieti noa to te taata?

12 “E hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:5) E mana to te Bibilia no te haamaitai hau atu â i te oraraa. (Ephesia 4:22-24) Inaha, te rave nei e rave rahi i teie mahana i ta ratou haapaoraa ei tapoˈi no te huna i ta ratou mau ohipa tia ore au-ore-roa-hia e te Atua. E pinepine te haavare, te eiâ, te haerea tia ore i te pae taatiraa i te faarirohia na te mau aratai haapaoraa ei ohipa e nehenehe e faaore-noa-hia. Te poro nei e rave rahi haapaoraa i te here e te turu nei hoi ratou i te tamaˈi. “Na nia i te iˈoa o te Poiete Teitei,” ta te hoê ïa tumu parau ta te feia nenei i te vea ra India Today i tapao, “ua faatupu te taata nei i te mau ohipa riaria ino roa ˈˈe i nia i to ratou taata-tupu.” Inaha, ua tupu na aroraa e piti tei faatahe rahi roa ˈˈe i te toto, o te mau tau i mairi aˈenei—te Tamaˈi Rahi Matamua e te Piti o te Tamaˈi Rahi—i roto i te pu iho o te amuiraa faaroo kerisetiano.

13. Eaha te haapapuraa e vai ra e te faainohia ra te fenua?

13 ‘Te faainoraa i te fenua.’ (Apokalupo 11:18) Hau atu i te 1 600 aivanaa, tei roto atoa hoi 104 feia i noaa i te re Nobel, o te ao nei tei tarima i te hoê faaararaa no roto atu i te Tahoêraa a te mau aivanaa e peapea ra, tei na ô e: “Tei nia te taata e oia atoa te natura i te eˈa o te aroraa te tahi i te tahi. . . . Te tahi noa tau ahuru matahiti e toe ra ia tatou nei e nehenehe ai tatou e ape i te ati e fatata roa maira.” Te na ô faahou ra taua maimiraa ra e “i te mea hoi e riro” te mau peu a te taata e haamǎtaˈu i te oraraa “i te taui i te huru o te ao nei, eita ˈtu ra ïa e nehenehe faahou e turu i te ora mai ta tatou i matau.” Te pauraa te paruru a te ozone [tapoˈi mǎhu o te paruru ra ia tatou i te mau hîhî veavea atâta], te viiviiraa te pape, te oreraa te mau uru raau, te ereraahia te repo i to ˈna hotu, e te mou-roa-raa e rave rahi huru animala e raau, tei faahitihia ei fifi ru mau te tia ia haapaohia. “E nehenehe to tatou huru faaino i te mau mea ora tei taai-piri-roa-hia te tahi e te tahi mai te hoê puaverevere o te ora te huru,” ta teie mau aivanaa i parau, “e haaparare oioi i te mau faahopearaa, e oia atoa i te mouraa o te mau mea ora taaihia te tahi e te tahi te ore roa ˈtu hoi e taa-maitai-hia to ratou mau tupuraa.”

14. Nafea oe e nehenehe ai e haapapu e te tupu ra te Mataio 24:14 i to tatou nei tau?

14 “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mataio 24:14) Ua tohu mai o Iesu e e parau-haere-hia te parau apî maitai o te Basileia nei na te fenua taatoa nei, ia ite te mau nunaa atoa. Ma te tauturu e te haamaitairaa a te Atua, e mau mirioni Ite no Iehova teie e horoa nei e mau hanere mirioni hora i roto i teie ohipa pororaa e te faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:19, 20) Oia mau, ua ite te mau Ite e utua toto tei nia ia ratou ia ore ratou e haere e faaite i te parau apî maitai. (Ezekiela 3:18, 19) Te oaoa nei râ ratou i te mea e i te mau matahiti atoa e mau tausani taata teie e farii nei ma te aau mehara i te poroi o te Basileia e teie e rave nei i te tiaraa kerisetiano mau, oia hoi ei Ite no Iehova. Ua riro mau â ei haamaitairaa faufaa rahi i te taviniraa ia Iehova e i te haaparareraa te ite no nia i te Atua. E i muri aˈe teie parau apî maitai e porohia ˈi na te fenua atoa nei, e tae mai ai te hopea o te amuiraa ino o te mau mea nei.

A FARII I TE HAAPAPURAA

15. Nafea te amuiraa ino o te mau mea nei ia hope?

15 Nafea hoi teie amuiraa ia hope? Te tohu maira te Bibilia i te parau no te hoê “ati rahi” e haamata e te hoê aroraa a teie nei ao politita i nia ia “Babulonia Rahi,” te hau emepera a te haapaoraa hape o te ao nei. (Mataio 24:21; Apokalupo 17:5, 16) Te parau ra o Iesu e i taua tau ra ‘e haapouri te mahana, e ore hoi te marama e anaana mai, e mairi mai hoi te mau fetia o te raˈi, e e pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia.’ (Mataio 24:29) E nehenehe te reira e tuati i te mau mea o te raˈi mau. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e ite-tahaa-hia te huru o te feia maramarama o te ao faaroo e e haamou-roa-hia ratou. E i muri iho, e faaohipa o Satani, parauhia “Goga i te fenua o Magoga,” i te feia iino no te aro papu i te nunaa o Iehova. Eita râ o Satani e manuïa, no te mea e haere mai te Atua e faaora ia ratou. (Ezekiela 38:1, 2, 14-23) E tapae roa “te ati rahi” i nia i to ˈna faito hopea i Aramagedo, “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” E faaore te reira i te mau tuhaa hopea roa a te faanahonahoraa a Satani i nia i te fenua nei, ia niniihia mai te mau haamaitairaa i nia i te huitaata e ora ˈtu.—Apokalupo 7:9, 14; 11:15; 16:14, 16; 21:3, 4.

16. Nafea tatou e ite ai e e tano te mau tuhaa taa ê i tohuhia mai no nia i te mau mahana hopea i to tatou nei tau?

16 Ia hiˈohia vetahi tuhaa o te mau parau tohu no nia i te mau mahana hopea, mai te huru ra ïa e e tano no te tahi atu mau tau o te aamu. Ia tahoêhia râ, e tano ïa te mau mea i tupu e i tohuhia mai i to tatou nei tau. Ei faahohoˈaraa: E riro te mau reni rimarima o te hoê taata ei tapao eita e nehenehe e parau e no te tahi ê atu taata. Na reira atoa no te mau mahana hopea, te vai ra to ratou iho mau tuhaa taa ê, aore ra mau huru tupuraa. E riro te reira ei “tapao” eita e nehenehe e parau e no te tahi ê atu tau. Ia tuatapapa tatou ia au i te mau haamaramaramaraa a te Bibilia e te faatere ra te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, te horoa maira te mau haapapuraa i te hoê niu paari no te faaoti e teie iho â te mau mahana hopea. Hau atu, te vai ra te haapapuraa taa maitai a te mau Papai e fatata roa te amuiraa ino o te mau mea nei i te haamou-roa-hia.

17. Eaha ta te iteraa e teie te mau mahana hopea e faaitoito ra ia tatou i te rave?

17 Nafea oe ia farii i te haapapuraa e teie te mau mahana hopea? A feruri na i te reira: Mai te peu e te fatata roa maira te hoê vero rahi riaria mau, e rave haavitiviti ïa tatou i te mau mea no te paruru ia tatou. Oia mau, na te mau tohu a te Bibilia no nia i teie amuiraa o te mau mea nei, e faaitoito ia tatou ia ohipa. (Mataio 16:1-3) E nehenehe tatou e ite maramarama maitai e te ora nei tatou i roto i te mau mahana hopea o te amuiraa o teie nei ao. E riro te reira i te faaitoito ia tatou ia rave i te mau tauiraa e au e farii mai ai te Atua ia tatou. (Petero 2, 3:3, 10-12) Ma te faahiti i te parau no nia ia ˈna ei tumu no te ora, ua horoa maira Iesu i teie nei piiraa ru mau: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.”—Luka 21:34-36.

[Nota i raro i te api]

^ Te faaohipa nei te tahi mau Bibilia i te parau “ao” maoti hoi i te parau “amuiraa o te mau mea nei.” Te na ô ra te Expository Dictionary of New Testament Words a W. E. Vine e te parau heleni ra ai·onʹ teie to ˈna “auraa o te hoê ïa area aita e taahia te maororaa, aore ra o te hoê taime e hiˈohia ia au i te ohipa e tupu ra i roto i te tau.” Te faaô ra te Greek and English Lexicon to the New Testament (api 17) a Parkhurst i te parau ra “te amuiraa o te mau mea nei” i to ˈna tuatapaparaa i te faaohiparaa i te parau ai·oʹnes (huru otini) i roto i te Hebera 1:2. No reira te huriraa na roto i te parau ra “amuiraa o te mau mea nei” e tuati maitai ïa i te irava heleni tumu.

A HIˈOPOA NA I TO OE ITE

Eaha ta te Bibilia i tohu no nia i te mau tupuraa o te ao nei i to te Mesia haamataraa i te faatere?

Eaha vetahi mau tuhaa taa ê o te mau mahana hopea nei?

Na te aha e haapapu maira ia oe e teie mau â te mau mahana hopea?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 102]

TE TAHI MAU TUHAA TAA Ê O TE MAU MAHANA HOPEA

• Tamaˈi aita e faaauraa.—Mataio 24:7; Apokalupo 6:4.

• Oˈe.—Mataio 24:7; Apokalupo 6:5, 6, 8.

• Maˈi pee.—Luka 21:11; Apokalupo 6:8.

• Te rahiraa te faatura-ore-raa i te ture.—Mataio 24:12.

• Te faainoraa i te fenua.—Apokalupo 11:18.

• Aueueraa fenua.—Mataio 24:7.

• Te mau tau fifi.—Timoteo 2, 3:1.

• Te nounou rahi i te moni.—Timoteo 2, 3:2.

• Faaroo ore i te mau metua.—Timoteo 2, 3:2.

• Te ereraahia i te here mau.—Timoteo 2, 3:3.

• Te auraa i te mau mea navenave eiaha râ te Atua.—Timoteo 2, 3:4.

• Te ereraahia i te hitahita ore.—Timoteo 2, 3:3.

• Au ore i te mau mea maitatai ra.—Timoteo 2, 3:3.

• Eita e tâuˈa i te ati e fatata maira.—Mataio 24:39.

• Te patoi ra te feia faaooo i te haapapuraa o te mau mahana hopea.—Petero 2, 3:3, 4.

• E porohia te Basileia o te Atua na te ao nei.—Mataio 24:14.

[Hohoˈa api taatoa i te api 101]