Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 11—Te mau arii 1

Buka Bibilia numera 11—Te mau arii 1

Buka Bibilia numera 11—Te mau arii 1

Taata papai: Ieremia

Vahi papairaa: Ierusalema e Iuda

Otiraa te papai: 580 H.T.T.

Area tau puohuhia: area 1040-911 H.T.T.

1. (a) Nafea te ruperupe rahi o Iseraela i te oreraa? (b) Teie râ, no te aha e nehenehe ai e parau e ‘mea faaurua e e mea faufaa’ Te mau arii Hoê?

 UA FAAAANO te mau haruraa fenua a Davida i te tuhaa fenua o Iseraela e tae roa i te mau otia i haamauhia e te Atua, mai te anavai Eupharate i te pae apatoerau atu e i te anavai o Aiphiti i te pae apatoa. (Sam. 2, 8:3; Arii 1, 4:21) I muri aˈe i te poheraa o Davida e i te tau a faatere ai ta ˈna tamaiti ra o Solomona ei mono ia ˈna, “o Iuda e o Iseraela e feia rahi ïa, mai te one tahatai ra ïa i te rahi, i te amuraa e te inuraa e te faaarearearaa ia ratou.” (Arii 1, 4:20) Ua faatere Solomona ma te paari rahi, te hoê paari e hau aˈe i to te Heleni i tahito ra. Ua patu oia i te hoê hiero unauna mau no Iehova. Teie râ, ua topa Solomona i roto i te haamoriraa i te mau atua haavare. I to ˈna poheraa, ua vahihia te basileia na roto e piti tuhaa, e ua pee te mau arii ino i faatere te tahi i muri i te tahi i te mau basileia enemi ra o Iseraela e o Iuda i te haerea hairiiri, a hopoi mai ai i te ahoaho i nia i te nunaa, mai ta Samuela i tohu. (Sam. 1, 8:10-18) I roto i na arii 14 i faatere ia Iuda e ia Iseraela i muri aˈe i te poheraa o Solomona e i faahitihia i roto i Te mau arii Hoê, e 2 anaˈe tei manuïa i te raveraa i te parau-tia i te aro o Iehova. ‘Mea faaurua e e mea faufaa’ anei ïa teie buka? Papu roa e e, mai ta tatou e ite mai na roto i ta ˈna mau aˈoraa, ta ˈna mau parau tohu e mau hohoˈa taipe, e to ˈna taairaa i te tumu parau rahi o “te mau Papai atoa” oia hoi te Basileia.

2. Nafea na buka Te mau arii Hoê e Te mau arii Piti i te vahiraahia na roto e piti otaro, e nafea i te papairaahia?

2 I te omuaraa, hoê noa otaro, aore ra buka na buka Te mau arii, e o Mela·khimʹ (Mau arii) te iˈoa na roto i te reo Hebera. Ta te feia i huri i te Septante i parau e Ba·si·leiʹon, oia hoi “Mau basileia,” e o ratou te feia matamua i vahi i te buka na roto e piti otaro no te ohieraa. I muri aˈe, ua parauhia taua mau otaro ra Te mau arii Toru e Te mau arii Maha, e te ite-noa-hia râ te reira i roto i te mau Bibilia Katolika i teie mahana. I teie nei râ, mea matauhia te parau e Te mau arii Hoê e Te mau arii Piti. E taa ê na buka i te Samuela Hoê e te Samuela Piti i te mea e te faahiti ra te reira i te pueraa parau no mua ˈtu ei tumu parau na te taata papai. I roto i na buka e piti, ua faahiti te taata papai hoê roa, 15 taime i “te buka, te parau no te mau mahana o te hui arii o Iuda ra,” 18 taime i “te buka, te parau no te mau mahana o te hui arii o Iseraela ra,” e oia atoa i “te buka ohipa a Solomona.” (Arii 1, 15:7; 14:19; 11:41) Noa ˈtu e ua moe roa teie mau papai tahito, te vai noa râ te papai faauruahia—te faatiaraa faufaa ïa a Te mau arii Hoê e Te mau arii Piti.

3. (a) Ma te feaa ore, na vai i papai i na buka Te mau arii, e no te aha outou e na reira ˈi i te pahono? (b) Afea i oti ai te papairaa, e eaha te tau papairaa o Te mau arii Hoê?

3 Na vai i papai i na buka Te mau arii? Te faataa maira te mau haamatararaa i te mau ohipa a te mau peropheta, a Elia e a Elisaia iho â râ, e na te hoê peropheta a Iehova i papai. Hoê â te huru paraparau, te anairaa parau, e te huru papairaa e to te buka a Ieremia, e nehenehe ïa e manaˈo e hoê â atoa taata papai. E rave rahi mau taˈo e mau parau Hebera e itehia ra i roto anaˈe i te buka Bibilia Te mau arii e Ieremia. Teie râ, mai te peu e na Ieremia i papai i na buka o Te mau arii, no te aha oia e ore ai e faahitihia i roto? E ere i te mea faufaa, inaha ua papai-aˈena-hia ta ˈna ohipa i roto i te buka i topahia i to ˈna iˈoa. Hau atu â, ua papaihia Te mau arii no te faahanahana ia Iehova e Ta ˈna haamoriraa, eiaha râ no te faarahi i te roo o Ieremia. I te tupuraa mau, e faanavai Te mau arii e te Ieremia te tahi i te tahi, na te hoê e faatia i te mea aita i roto i te tahi. Hau atu â, te itehia ra hoê â mau aamu, ei hiˈoraa, Te mau arii 2, 24:18–25:30 e Ieremia 39:1-10; 40:7–41:10; 52:1-34. Te haapapu ra te tutuu ati Iuda e na Ieremia i papai i Te mau arii Hoê e Te mau arii Piti. Aita e feaaraa e ua haamata oia i te papai i na buka e piti i Ierusalema, e te itehia ra e ua faaotihia te piti o te buka i Aiphiti i te area 580 H.T.T., no te mea i te pae hopea o ta ˈna buka, te faahiti ra oia i te mau ohipa i tupu i taua matahiti ra. (Arii 2, 25:27) E haamata Te mau arii Hoê i te aamu o Iseraela mai te hopea o te Samuela Piti e tae atu i te matahiti 911 H.T.T., i te poheraa o Iehosaphata.—Arii 1, 22:50.

4. Nafea te tuatapaparaa a teie nei ao e te ihipǎpǎ e haapapu ai i Te mau arii Hoê?

4 E tiaraa tano maitai to Te mau arii Hoê i roto i te canon o te mau Papai Moˈa, inaha e farii te mau mana atoa i te reira. Hau atu â, te haapapu ra te tuatapaparaa a Aiphiti e a Asura i te mau tupuraa i roto i Te mau arii Hoê. Te turu atoa ra te ihipǎpǎ i te mau parau e rave rahi i roto i te buka. Ei hiˈoraa, i roto i Te mau arii 1, 7:45, 46 e taio tatou e “tei te vahi papu i Ioridana . . . i te area i Sukota e Zaretana” to Hirama hamaniraa i te mau farii veo no te hiero a Solomona. Ua itea mai e te feia eru fenua i te vahi o te oire tahito ra o Sukota te mau huˈahuˈa o te hoê fare faataheraa metara. * Hau atu â, te faateitei ra te hoê hohoˈa i nanaˈohia i nia i te hoê patu o te hiero i Karnak (o Thèbes ïa i tahito ra) i te haruraahia o Iuda e te arii Aiphiti ra o Sheshonq (Sisaka), e tupuraa i faahitihia i roto i Te mau arii 1, 14:25, 26. *

5. Eaha te faaiteraa faauruahia e haapapu ra e e parau mau Te mau arii Hoê?

5 Te haapapu ra te mau faahitiraa a te tahi atu feia papai Bibilia e te mau tupuraa o te mau parau tohu e e parau mau Te mau arii Hoê. Ua faahiti Iesu i te mau ohipa no te tau o Elia e o te vahine ivi no Zarephate ei aamu mau. (Luka 4:24-26) No nia ia Ioane Bapetizo, ua na ô Iesu e: “O Elia teie i parauhia ra e e tae mai.” (Mat. 11:13, 14) I ǒ nei, te faahiti ra Iesu i te parau tohu a Malaki o te au atoa no te hoê mahana a muri aˈe: “Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra.” (Mal. 4:5) Ua haapapu atoa Iesu e e au Te mau arii Hoê i te canon ia faahiti oia i te mea i papaihia i roto i taua buka ra no nia ia Solomona e te arii vahine no te pae apatoa.—Mat. 6:29; 12:42; hiˈo i Te mau arii 1, 10:1-9.

TUMU PARAU O TE MAU ARII HOÊ

6. Eaha te mau huru tupuraa i to Solomona parahiraa i nia i te terono, e nafea to ˈna haapapuraahia i roto i te basileia?

6 E riro mai Solomona ei arii (1:1–2:46). E haamata Te mau arii Hoê i te taime a fatata ˈi Davida i te pohe e a piri noa mai ai te hopea o ta ˈna faatereraa e 40 matahiti. E faanaho ta ˈna tamaiti ra o Adonia, ma te tauturuhia e Ioaba, te raatira o te nuu e te tahuˈa ra o Abiatara, i te hoê orureraa hau no te haru i te faatereraa arii. E faaite te peropheta ra o Natana ia Davida i te ohipa e tupu ra e e haamanaˈo atu oia ia ˈna e ua faataa aˈena oia ia Solomona no te riro ei arii ia pohe oia. No reira Davida e faaue ai i te tahuˈa ra o Zadoka e faatahinu ia Solomona ei arii, i te taime iho a faatupu ai te feia orure hau i te hoê oroa no te ariiraa o Adonia. I teie nei, e aˈo Davida ia Solomona ia vai puai noa oia e ia riro oia ei taata o te haere ia au i te mau eˈa o to ˈna Atua ra o Iehova, i muri aˈe e pohe Davida e e tanuhia oia i roto i “te oire a Davida.” (2:10) Ia tae i te hoê taime, e tiavaru Solomona ia Abiatara e e haapohe oia i na taata orure hau ra o Adonia e o Ioaba. I muri aˈe, e haapohehia o Simei no to ˈna oreraa e faaite i te faatura no te faanahonahoraa aroha i ravehia no te faaherehere i to ˈna ora. I teie nei, ua mau maite ïa te basileia i roto i te rima o Solomona.

7. Eaha te pure a Solomona ta Iehova e pahono, e eaha te faahopearaa no Iseraela?

7 Te faatereraa paari a Solomona (3:1–4:34). E rave Solomona i te hoê faaauraa e o Aiphiti na roto i te faaipoiporaa e te tamahine a Pharao. E pure oia ia Iehova e horoa mai i te hoê mafatu faaroo no te haava i to ˈna nunaa ma te ite hohonu. No te mea aita oia i ani ia faaroahia to ˈna ora aore ra ia horoahia mai te mau taoˈa rahi, e tǎpǔ Iehova e e horoa oia i te hoê mafatu paari e te ite hohonu no ˈna e oia atoa te mau taoˈa rahi e te hanahana. I te omuaraa iho â o ta ˈna faatereraa, e faaite Solomona i to ˈna paari ia haere mai e piti na vahine i mua ia ˈna e titau i te hoê â aiû. E faaue Solomona i to ˈna mau taata e “tâpû i te tamaiti ora ra i ropu” e e horoa i te afaraa na te vahine taitahi. (3:25) I reira iho te metua vahine mau e taparuparu ai ia ora to ˈna aiû, a parau ai e ia horoahia ˈtu na te tahi iho vahine. I reira ïa Solomona e ite ai o vai te metua vahine mau, e e noaa ia ˈna te aiû. Maoti te paari o Solomona no ǒ mai i te Atua ra, e faufaahia e e oaoa Iseraela atoa e e oraraa papu to ratou. E haere mai te mau taata no te mau vahi e rave rahi e faaroo i ta ˈna mau parau paari.

8. (a) Nafea Solomona e rave ai i te paturaa o te hiero? A faataa i te tahi mau mea o te hiero. (b) Eaha te tahi atu â porotarama paturaa ta ˈna e rave?

8 Te hiero a Solomona (5:1–10:29). E haamanaˈo Solomona i te mau parau a Iehova i to ˈna ra metua, ia Davida: “Na to tamaiti, ta ˈu e haaparahi i nia i te terono ei mono ia oe ra, na ˈna e faatia i te tahi fare no to ˈu nei iˈoa.” (5:5) No reira Solomona e faaineine ai i te reira. E tauturu te arii no Turia o Hirama na roto i te haponoraa i te raau arezi e te raau berusi no Lebanona mai e te horoaraa i te rave ohipa aravihi. E haamata ratou e te rave ohipa atoa i tihepuhia e Solomona, i te ohipa i nia i te fare o Iehova i te maharaa o te matahiti faatereraa a Solomona, i te 480raa o te matahiti i muri aˈe i te faarueraa to Iseraela ia Aiphiti. (6:1) Aita e hamara, aita e toˈi, aita hoê aˈe tauihaa auri e faaohipahia i te vahi paturaa, no te mea e faaineinehia e e taraihia te mau ofai atoa i te vahi haaparariraa mato hou e afaihia ˈi e patu i te vahi o te hiero. Te mau vahi atoa i roto mai i te hiero, i tapoˈi-na-mua-hia te mau papai i te arezi e te tahua i te raau beruzi, e tapoˈihia ïa i muri aˈe i te auro ma te unauna mau. E hamanihia e piti kerubi i te raau olive, hoê ahuru kubiti (4,5 metera) i te teitei te kerubi taitahi e hoê ahuru kubiti mai te hoê hiti pererau e tae atu i te tahi hiti pererau, e e tuuhia te reira i roto i te piha i roto roa. E nanaˈohia te tahi atu mau kerubi, e te mau tamara e te mau uaa tiare i nia i te mau papai o te hiero. I te pae hopea, i muri aˈe hau atu i te hitu matahiti ohiparaa, e oti mai te hiero unauna. E faahaere â Solomona i ta ˈna porotarama paturaa i mua: hoê fare no ˈna iho, te Fare no te Uru raau o Lebanona, te Poretiko o te mau Pou ra, te Poretiko o te Terono, e te hoê fare no te tamahine a Pharao. E hamani atoa oia e piti pou veo rarahi no te poretiko o te fare o Iehova, te miti hamanihia i te auri faatahe no te aua, e te mau pereoo veo, e te mau farii veo e te mau taoˈa auro. *

9. Eaha te semeio a Iehova e eaha te pure a Solomona e tapao i te afairaahia mai te afata o te faufaa?

9 Ua tae te taime e afai ai te mau tahuˈa i te afata o te faufaa a Iehova e tuu i roto i te piha i roto roa, te vahi Moˈa Roa ra, i raro aˈe i te mau pererau o te mau kerubi. Ia haere mai te mau tahuˈa i rapaeau, ‘e î te fare o Iehova i te hanahana o Iehova,’ eita ˈtura te mau tahuˈa e nehenehe e faaea maoro i reira no te rave i ta ratou taviniraa. (8:11) E haamaitai Solomona i te amuiraa o Iseraela, e haamaitai e e arue oia ia Iehova. Ma te tuturi e ma te haamahora i to ˈna rima i nia i te raˈi, e faˈi oia i roto i ta ˈna pure e eita te raˈi o te mau raˈi e nehenehe e farii ia Iehova, a tae atu ai i teie fare i patuhia e ana i te fenua nei. E pure oia e ia faaroo mai Iehova i te feia atoa e mǎtaˈu ra Ia ˈna ia pure ratou i nia i teie nei fare, e, oia atoa te taata ěê no te fenua roa mai, “ia faaroo to te ao atoa nei i to oe ra iˈoa, e ia mǎtaˈu ia oe, mai to mau taata atoa i Iseraela nei.”—8:43.

10. Na roto i teihea parau tǎpǔ e teihea faaararaa parau tohu e pahono ai Iehova i te pure a Solomona?

10 I te roaraa o na mahana oroa 14 i tupu i muri aˈe, e pûpû Solomona e 22 000 puaatoro e 120 000 mamoe ei tusia. E parau Iehova ia Solomona e ua faaroo Oia i ta ˈna pure e ua haamoˈa Oia i te hiero a tuu ai i To ˈna “iˈoa” i nia iho “e a muri noa ˈtu.” I teie nei, ia haere noa Solomona ma te parau-tia i te aro o Iehova, e vai noa mai ïa te terono o to ˈna ra basileia. Ia faarue noa ˈtu râ Solomona e ta ˈna mau tamarii i muri aˈe ia ˈna i te haamoriraa a Iehova e ia haamori ratou i te mau atua ěê, teie ïa te parau a Iehova: “E tâpû-ê-hia e au Iseraela i reira i te fenua i horoahia e au no ratou ra, e teie nei fare i haamoˈahia e au i to ˈu nei iˈoa, e faarue-ê-hia ïa e au e ia moe atu, e riro hoi Iseraela i te taua-parau-hia, e ei parabole i te taata atoa ra: e teie nei hoi fare, [e riro ïa ei huˈahuˈa].”—9:3, 7, 8; MN.

11. Eaha te faito rahi o te mau taoˈa e te paari o Solomona?

11 E 20 matahiti tei titauhia ia Solomona no te faaoti i na fare e piti, te fare o Iehova e te fare o te arii. I teie nei, e patu oia e rave rahi mau oire e ati aˈe to ˈna basileia, e te mau pahi atoa no te tapihooraa e te mau fenua atea. Mea na reira te arii vahine no Seba i faaroo ai i te parau no te paari rahi ta Iehova i horoa no Solomona, e e haere mai oia e tamata ia ˈna na roto i te mau uiraa imi atâ. Ia faaroo oia ia ˈna e ia ite oia i te ruperupe e te oaoa o to ˈna nunaa, e parau oia e: “Te toe nei te rahi i te parau aore â i faaitehia mai ia ˈu.” (10:7) A tamau noa ˈi Iehova i te faaite i te here ia Iseraela, e “hau ê” Solomona “i te taoˈa e te paari i te hui arii atoa o te ao nei.”—10:23.

12. (a) E topa Solomona i roto i te aha, e eaha te mau tumu o te orureraa hau e fa mai? (b) Eaha ta Ahia e tohu?

12 Taivaraa e poheraa o Solomona (11:1-43). Ma te ore e haapao i te faaueraa a Iehova, e rave Solomona e rave rahi vahine ěê—e 700 vahine faaipoipo e e 300 vahine faaea. (Deut. 17:17) E faahemahia to ˈna mafatu ia haamori i te mau atua ěê. E parau Iehova ia ˈna e e ruri-ê-hia to ˈna basileia, eiaha i to ˈna ra anotau, i te anotau râ o ta ˈna tamaiti. E faaterehia râ te hoê tuhaa o te basileia, te opu o Iuda e te tahi â, e te mau tamaiti a Solomona. E faatupu te Atua i te mau enemi no Solomona no roto mai i te mau nunaa tapiri, e e tia atoa mai o Ieroboama no te opu o Epheraima e patoi i te arii. E parau te peropheta ra o Ahia ia Ieroboama e e riro oia ei arii i nia i na opu hoê ahuru o Iseraela, e e horo Ieroboama i Aiphiti no te paruru i to ˈna ora. E pohe Solomona i muri aˈe e 40 matahiti faatereraa, e e riro mai ta ˈna tamaiti o Rehoboama ei arii i te matahiti 997 H.T.T.

13. Nafea te basileia e amahamaha ˈi i te omuaraa o te faatereraa a Rehoboama, e nafea Ieroboama e haapapu ai i ta ˈna faatereraa arii?

13 E amaha te basileia (12:1–14:20). E hoˈi mai o Ieroboama mai Aiphiti mai e e haere atu oia e te nunaa e ani ia Rehoboama e haamâmâ i te mau faateimaharaa ta Solomona i tuu i nia ia ratou. Ma te faaroo i te feia apî e ma te ore e tâuˈa i te aˈoraa aravihi a te feia paari no Iseraela, e faarahi atu â Rehoboama i te mau faateimaharaa. E tia mai Iseraela e orure i te hau e e faaarii ratou ia Ieroboama i nia i na opu hoê ahuru no te pae apatoerau. E haaputu Rehoboama, o Iuda e o Beniamina anaˈe hoi tei to ˈna paeau, i te hoê nuu no te aro i te feia orure hau, ia faaue râ Iehova, e hoˈi oia i muri. E patu Ieroboama ia Sekema ei oire pu no ˈna, e ora noa râ oia i roto i te papu-ore-raa. E mǎtaˈu oia e e hoˈi te nunaa i Ierusalema e haamori ia Iehova e e riro â ratou i te faatereraa a Rehoboama. No te arai i te reira, e hamani oia e piti kafa auro, hoê i Dana e hoê i Betela, e no te faatere i te haamoriraa, e maiti oia i te mau tahuˈa, eiaha i roto i te opu o Levi, i roto râ i te nunaa. *

14. Eaha te faaararaa parau tohu e faahitihia i nia i te utuafare o Ieroboama, e eaha te mau ati e tupu mai?

14 I te taime a pûpû ai o Ieroboama i te tusia i nia i te fata i Betela, e tono atu Iehova i te hoê peropheta e faaara ia ˈna e e haamau Oia i te hoê arii no roto mai i te opu o Davida, o Iosia te iˈoa, na ˈna e haamou i teie fata o te haamoriraa hape. Ei tapao no te ino, e afâ te fata i reira iho. I muri aˈe, e pohe te peropheta iho i te hoê liona, no te mea aita oia i haapao i te faaueraa a Iehova eiaha e amu e e inu a rave ai oia i ta ˈna ohipa. E inaha, te tairi maira te ati i te utuafare o Ieroboama. E pohe ta ˈna tamarii ia au i te haavaraa a Iehova, e e tohu Ahia te peropheta a te Atua e e mou roa te utuafare o Ieroboama no ta ˈna hara rahi i te faatiaraa i te mau atua haavare i Iseraela. I muri aˈe e 22 matahiti faatereraa, e pohe Ieroboama e e riro mai ta ˈna tamaiti o Nadaba ei arii e mono ia ˈna.

15. Eaha te mau ohipa e tupu a faatere ai to muri mai na arii e toru no Iuda?

15 I Iuda: o Rehoboama, o Abiiama, e o Asa (14:21–15:24). I taua taime ra, i raro aˈe i te faatereraa a Rehoboama, e rave atoa Iuda i te ohipa ino i te aro o Iehova, a haamori ai i te idolo. E tia mai te arii no Aiphiti e aro e e hopoi ê e rave rahi o te mau taoˈa o te hiero. I muri aˈe 17 matahiti faatereraa, e pohe Rehoboama, e e riro mai ta ˈna tamaiti o Abiiama ei arii. E tamau atoa oia i te hara ia Iehova, e e pohe oia i muri aˈe e toru matahiti faatereraa. E faatere ta ˈna tamaiti o Asa i teie nei e, ma te taa ê roa, e tavini oia ia Iehova ma te mafatu taatoa e e faaore oia i te mau idolo faufau na te fenua. E tupu noa te tamaˈi i rotopu ia Iseraela e ia Iuda. E roaa ia Asa te tauturu a Arama, e e faahepohia Iseraela e hoˈi i muri. E faatere o Asa e 41 matahiti e e monohia oia e ta ˈna tamaiti o Iehosaphata.

16. Eaha te mau ohipa uˈana e tupu i teie nei i Iseraela, e no te aha?

16 I Iseraela: o Nadaba, o Baasa, o Ela, o Zimeri, o Tibeni, o Omeri, e o Ahaba (15:25–16:34). Auê ïa mau arii iino mau e! E haapohe o Baasa ia Nadaba i faatere e piti noa matahiti e haamou atu ai oia i te utuafare taatoa o Ieroboama. E tamau noa oia i te haamoriraa hape e i te aroraa ia Iuda. E tohu Iehova e e haamou roa Oia i te utuafare o Baasa, mai ta ˈna i rave no te utuafare o Ieroboama. I muri aˈe e 24 matahiti faatereraa, e monohia Baasa e ta ˈna tamaiti o Ela o te taparahi-pohe-hia e ta ˈna tavini o Zimeri e piti matahiti i muri aˈe. I to ˈna iho â parahiraa i nia i te terono, e haamou Zimeri i te utuafare taatoa o Baasa. Ia faaroo te nunaa i te reira, e faaarii ratou ia Omeri, te raatira o te nuu, e e haere ratou e aro ia Tireza, te oire pu o Zimeri. Ia ite oia e e pau oia, e tutui Zimeri i te fare o te arii e oia atoa i roto, a pohe atu ai. I teie nei, e tamata o Tibeni i te faatere ei arii enemi, maa taime râ i muri aˈe, e upootia mai to Omeri mau taata e e haapohe ratou ia Tibeni.

17. (a) Eaha te mea e tapao i te faatereraa a Omeri? (b) No te aha te haamoriraa mau i topa roa ˈi i te tau faatereraa a Ahaba?

17 E hoo mai o Omeri i te mouˈa o Samaria e e patu oia i te oire o Samaria. E haere oia ia au maite i te eˈa o Ieroboama, a faatupu ai i te riri o Iehova na roto i te haamoriraa idolo. I te tupuraa mau, e hau aˈe to ˈna ino i to te feia atoa i na mua mai ia ˈna. I muri aˈe 12 matahiti faatereraa, e pohe oia e e riro mai ta ˈna tamaiti o Ahaba ei arii. E faaipoipo o Ahaba ia Iezebela, te tamahine a te arii no Sidona, e e faatia oia i te tahi fata na Baala i Samaria. E hau aˈe to ˈna ino i to te feia atoa i na mua mai ia ˈna. I taua anotau ra to Hiela no Betela patu-faahou-raa i te oire o Ieriko pohe atu ai ta ˈna tamaiti matahiapo e ta ˈna tamaiti hopea. Tei raro roa te haamoriraa mau.

18. Na roto i teihea parau Elia e haamata ˈi i ta ˈna taviniraa peropheta i Iseraela, e nafea oia e haamatara ˈi i te tumu mau o te mau fifi o Iseraela?

18 Elia te peropheta i Iseraela (17:1–22:40). E fa taue mai te hoê vea no ǒ mai ia Iehova ra. O Elia te ati Tisebi. * Mea maere mau ta ˈna mau parau matamua i te arii ra o Ahaba: “Te ora ra te Atua o Iseraela o Iehova, ta ˈu e tia noa nei i mua i tana aro, e ore e hauhia, e ore hoi e ûa, i eie nei pue matahiti, maori râ ia parauhia e au ra.” (17:1) E reva taue atoa Elia ia au i te aratairaa a Iehova i roto i te hoê faa i te pae hitia o te râ o Ioridana. E tupu te paurâ i Iseraela, e afai mai râ te mau oreba i te maa na Elia. Ia mǎrô te anavai o te faa, e tono Iehova i ta ˈna peropheta e faaea i Zarephate i Sidona. No te maitai ta te hoê vahine ivi i faaite i nia ia Elia, e faananea semeio o Iehova i ta ˈna maa faraoa ota e maa hinu rii eiaha oia e ta ˈna tamaiti ia pohe i te poia. Ia maoro rii, e maˈihia te tamaiti e e pohe oia, e faaroo râ Iehova i te taparuraa a Elia e faahoˈi i te ora o te tamarii. E i te toruraa o te matahiti paurâ, e tono â Iehova ia Elia ia Ahaba ra. E pari Ahaba ia Elia i te afairaa mai i te peapea i nia ia Iseraela, e parau râ Elia ia Ahaba ma te mǎtaˈu ore e: “O oe râ, e te utuafare o to metua” no te peeraa i te mau Baala.—18:18.

19. Nafea te tumu parau o te atuaraa e faahitihia ˈi, e nafea te teitei o Iehova i te haapapuraahia?

19 E titau Elia ia Ahaba e haaputu i te mau peropheta atoa o Baala i te mouˈa Karemela ra. Eita e nehenehe faahou e feaa piti. E tuuhia te maitiraa: o Iehova aore ra o Baala! I mua i te nunaa atoa, e faaineine na tahuˈa e 450 a Baala i te hoê puaatoro oni, e tuu atu ai i nia i te vahie o te fata, e e pure ratou ia tae mai te auahi e ia ama te tusia. Mai te poipoi mai â e tae atu i te avatea, e faufaa ore to ratou tiaororaa ia Baala ma te faaooohia e Elia. E pii hua e e tâpûpû ratou ia ratou iho, aita râ e pahonoraa! I muri aˈe, e patu Elia, te peropheta o oia anaˈe hoê, i te hoê fata i te iˈoa o Iehova e e faaineine oia i te vahie e te puaatoro oni no te tusia. E toru taime oia e faaue ai i te nunaa e faarari i te tusia e te vahie i te pape, e e pure oia ia Iehova e: “E faaroo mai oe, e Iehova, e faaroo mai, ia ite teie nei feia e, o oe te Atua o Iehova.” I reira, e mairi mai te auahi mai te raˈi mai, e haapau i te tusia, te vahie, te fata ofai, te repo, e te pape. Ia ite te nunaa atoa i te reira, e tipapa oioi ratou i raro e e parau ratou e: “O Iehova, oia te Atua; o Iehova, oia te Atua.” (18:37, 39) Ia pohe te mau peropheta a Baala! Na Elia iho e faatere i te taparahiraa, ia ore te hoê noa ˈˈe e ora mai. E e horoa mai Iehova i te ûa, e hope ihora te paurâ i Iseraela.

20. (a) Nafea Iehova e fa ˈtu ai i mua ia Elia i Horeba, e eaha te faaueraa e te faaitoitoraa Ta ˈna e horoa ˈtu? (b) Eaha te hara e ravehia e Ahaba?

20 Ia faaroo Iezebela i te parau apî e ua faahaehaahia Baala, e imi oia e haapohe ia Elia. No to ˈna mǎtaˈu, e horo ê Elia e ta ˈna tavini i te medebara, e e aratai Iehova ia ˈna i Horeba. I reira, e fa mai Iehova i mua ia ˈna—eiaha ma te maere rahi na roto i te hoê mataˈi aore ra te hoê aueueraa fenua aore ra te hoê auahi, na roto râ i te “reo iti haihai.” (19:11, 12) E faaue Iehova ia ˈna e faatahinu ia Hazaela ei arii no Arama, ia Iehu ei arii no Iseraela, e ia Elisaia ei peropheta no te mono ia ˈna. E faaitoito oia ia Elia a parau atu ai e e 7 000 taata i Iseraela tei ore i tuturi i mua ia Baala. E haere oioi Elia e faatahinu ia Elisaia ma te huri atu i to ˈna ahu toroa i nia ia ˈna. I teie nei, e upootia Ahaba e piti taime i nia i to Arama, e faahapa râ Iehova ia ˈna no te mea e faaau oia i te hoê faufaa e to ratou arii maoti i te haapohe ia ˈna. I muri aˈe, te vai ra te parau no Nabota, e ta ˈna ô vine ta Ahaba e nounou. E rave Iezebela e ia pari haavare te tahi mau ite haavare ia Nabota o te haapohehia ia nehenehe Ahaba e fanaˈo i te ô vine. E hara mau teie eita roa ˈtu e faaorehia!

21. (a) Eaha te haavaraa ta Elia e parau atu i nia ia Ahaba e to ˈna utuafare, e i nia ia Iezebela? (b) Eaha te parau tohu e tupu ia pohe Ahaba?

21 Teie faahou mai nei Elia. E parau oia ia Ahaba e i te vahi i pohe ai o Nabota, e miti atoa te mau urî i to ˈna toto, e e haamou-roa-hia to ˈna utuafare mai to Ieroboama e to Baasa. E amu te mau urî ia Iezebela i roto i te aua i Iezereela. “Aita hoi o Ahaba e faito, o tei horoa ia ˈna iho ei rave parau ino i te aro o Iehova, ta te vahine na ˈna, ta Iezebela i faauaua ra.” (21:25) No te mea râ e ua faahaehaa o Ahaba ia ˈna i to ˈna faarooraa i te mau parau a Elia, e parau Iehova e eita te ati e tupu i to ˈna ra tau, i te tau râ o ta ˈna tamaiti. I teie nei, e tahoê atu o Ahaba ia Iehosaphata, te arii no Iuda, no te aro ia Arama, e noa ˈtu te faaararaa a Mika te peropheta a Iehova, e haere raua i te aroraa. E pepe pohe roa o Ahaba i te aroraa. Ia horoihia to ˈna pereoo i te pape ra i Samaria, e miti te mau urî i to ˈna toto, mai ta Elia iho â i tohu. E riro mai ta ˈna tamaiti o Ahazia ei arii no Iseraela no te mono ia ˈna.

22. Eaha te mea e tapao i te faatereraa a Iehosaphata i Iuda e a Ahazia i Iseraela?

22 E faatere Iehosaphata i Iuda (22:41-53). E tapea noa o Iehosaphata, tei apee ia Ahaba i te aroraa ia Arama, i to ˈna haapao maitai ia Iehova mai ia Asa to ˈna metua tane, eita râ oia e tamâ roa i te mau vahi teitei o te haamoriraa hape. I muri aˈe e 25 matahiti faatereraa, e pohe oia, e e riro mai ta ˈna tamaiti o Iehorama ei arii. I te pae apatoerau, i Iseraela, e pee o Ahazia i te eˈa o to ˈna metua tane, ma te faatupu i te riri o Iehova na roto i ta ˈna haamoriraa ia Baala.

FAUFAARAA

23. Eaha te haapapuraa e te faaitoitoraa ta Te mau arii Hoê e horoa ra no nia i te pure?

23 Mea faufaa roa te haapiiraa a te Atua e vai ra i roto i Te mau arii Hoê. E hiˈo anaˈe na, na mua, i te parau o te pure, tei haamatara-pinepine-hia i roto i teie buka. I to ˈna fariiraa i te hopoia rahi ei arii i Iseraela, ua pure Solomona ia Iehova ma te haehaa mai te hoê tamarii ra te huru. Ua ani noa oia i te ite hohonu e te mafatu faaroo, teie râ taa ê atu i te paari rahi, ua horoa atoa Iehova i te mau taoˈa rahi e te hanahana no ˈna. (3:7-9, 12-14) Ia papu ia tatou i teie mahana e e pahonohia mai ta tatou mau pure haehaa ia noaa te paari e te aratairaa i roto i te taviniraa a Iehova! (Iak. 1:5) Ia nehenehe noa tatou e pure ma to tatou mafatu atoa, e ma te mauruuru rahi no te mau maitai atoa o Iehova, mai ia Solomona i te avariraahia te hiero! (Arii 1, 8:22-53) Ia tamau noa tatou i te pure ma te tiaturi taatoa ia Iehova, mai ia Elia i pure i to ˈna tamataraahia e i to ˈna faarururaa i te hoê nunaa haamori demoni! E aupuru maite Iehova i te feia e imi ia ˈna na roto i te pure.—Arii 1, 17:20-22; 18:36-40; Ioa. 1, 5:14.

24. Eaha te mau hiˈoraa o te riro ei faaararaa e vai ra i roto i Te mau arii Hoê, e no te aha e tia ˈi i te mau tiaau iho â râ ia haapao maite i te reira?

24 Hau atu â, ia riro te mau hiˈoraa o te feia i ore i faahaehaa ia ratou i mua ia Iehova ei faaararaa no tatou. “E patoi hoi te Atua i tei teoteo”! (Pet. 1, 5:5) Te vai ra o Adonia, tei manaˈo e e nehenehe ta ˈna eiaha e tâuˈa i te nominoraa teotaratia a Iehova (Arii 1, 1:5; 2:24, 25); o Simei, tei manaˈo e e nehenehe ta ˈna e ofati i te mau opaniraa e e hoˈi faahou mai ai (2:37, 41-46); o Solomona, i to ˈna mau matahiti hopea, tei ore i faaroo e tei faatupu i te mau enemi no ǒ mai ia Iehova ra (11:9-14, 23-26); e te mau arii no Iseraela, tei afai mai i te ati na roto i ta ratou haapaoraa hape (13:33, 34; 14:7-11; 16:1-4). Hau atu â, te vai ra te vahine ino e te nounou ra o Iezebela, te vahine faateretere i te arii ra o Ahaba, ua ravehia hoi to ˈna hiˈoraa ino hoê tausani matahiti i muri aˈe ei faaararaa i te amuiraa no Tuatira: “Te vai nei râ ta ˈu pariraa ia oe na, o oe i vaiiho i tena na vahine ia Iezebela na, o tei parau ia ˈna iho e, e peropheta, ia haapii noa na, e ia haavare i tau mau tavini ia faaturi, e ia amu hoi i te mau mea i faatusiahia na te mau idolo ra.” (Apo. 2:20) E tia i te mau tiaau ia tapea maite i te viivii-ore-raa o te mau amuiraa e ia ara i te mau faahemaraa atoa e au i ta Iezebela ra!—Hiˈo i te Ohipa 20:28-30.

25. Eaha te mau parau tohu i roto i Te mau arii Hoê i tupu ma te faahiahia, e nafea te haamanaˈoraa i te reira e nehenehe ai e tauturu ia tatou i teie mahana?

25 Ua faaite-maitai-hia te puai o Iehova no te tohu i te parau na roto i te tupuraa o te mau parau tohu e rave rahi i horoahia i roto i Te mau arii Hoê. Ei hiˈoraa, te vai ra te parau tohu faahiahia, i faahitihia hau atu i te 300 matahiti na mua ˈtu, e na Iosia e vavahi i te fata a Ieroboama i Betela. E ua na reira o Iosia! (Arii 1, 13:1-3; Arii 2, 23:15) Mea faahiahia roa ˈtu â râ te mau parau tohu no nia i te fare o Iehova, tei patuhia e Solomona. Ua parau Iehova ia Solomona e ia pee noa ˈtu te nunaa i te mau atua haavare, e tâpû ê Oia ia Iseraela i nia i te fenua e e faarue ê Oia i te fare Ta ˈna i haamoˈa no to ˈna iˈoa mai mua ˈtu ia ˈna. (Arii 1, 9:7, 8) Te haapapu maira te Paraleipomeno 2, 36:17-21 e ua tupu mau â taua parau tohu ra. Hau atu â, ua faaite Iesu e e roohia te hiero i patuhia i muri aˈe e Hérode le Grand i tauâ vahi ra, i taua â ati ra e no tauâ tumu ra. (Luka 21:6) Ua tupu mau atoa te reira! E haamanaˈo maite anaˈe i taua mau ati ra e te mau tumu o te reira, e haamanaˈo atoa ïa tatou i te tamau noa i te haere ia au i te eˈa o te Atua mau ra.

26. Eaha te hiˈoraa atea anaanatae no nia i te hiero e te Basileia o Iehova e horoahia ra i roto i Te mau arii Hoê?

26 Ua haere mai te arii vahine no Seba mai to ˈna fenua atea mai e umere i te paari o Solomona, te ruperupe o to ˈna nunaa, e te hanahana o to ˈna basileia, e tae noa ˈtu i te fare unauna o Iehova. Ua faˈi râ hoi Solomona i mua ia Iehova e: “Inaha hoi te raˈi nei, e te raˈi teitei roa ra, e ore oe e mau i reira; a tae atu ai i teie nei fare i faatiahia e au nei?” (Arii 1, 8:27; 10:4-9) Teie râ, tau senekele i muri aˈe, ua haere mai te Mesia ra o Iesu e rave i te hoê ohipa paturaa i te pae varua, no nia iho â râ i te haamau-faahou-raa i te haamoriraa mau i te hiero rahi pae varua o Iehova. (Heb. 8:1-5; 9:2-10, 23) E au noâ teie tǎpǔ a Iehova ia ˈna, te taata patu rahi aˈe ia Solomona: “E haamau vau i to oe ra terono i to oe ra basileia i nia ia Iseraela e a muri noa ˈtu.” (Arii 1, 9:5; Mat. 1:1, 6, 7, 16; 12:42; Luka 1:32) Te horoa atea ra Te mau arii Hoê i te hoê hiˈoraa anaanatae no te hanahana o te hiero pae varua o Iehova e no te ruperupe, e te oaoa faito ore o te feia atoa e ora ˈtu i raro aˈe i te faatereraa paari a te Basileia o Iehova e o te Mesia ra o Iesu. E tamau noa ïa tatou i te haafaufaa ˈtu â i te haamoriraa mau e te Basileia faahiahia o Iehova e o te Huero!

[Nota i raro i te api]

^ The International Standard Bible Encyclopedia, buka 4, 1988, a G. W. Bromiley, api 648.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 164, 952.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 750-751.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 947-948.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 949-950.

[Uiraa haapiiraa]