Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 12—Te mau arii 2

Buka Bibilia numera 12—Te mau arii 2

Buka Bibilia numera 12—Te mau arii 2

Taata papai: Ieremia

Vahi papairaa: Ierusalema e Aiphiti

Otiraa te papai: 580 H.T.T.

Area tau puohuhia: area 920-580 H.T.T.

1. Eaha te mau aamu e vai ra i roto i Te mau arii Piti, e no te faatia i te aha?

 E FAATIA noâ te buka Te mau arii Piti i te aamu arepurepu o te mau basileia o Iseraela e o Iuda. Ua rave Elisaia i te ahu o Elia e ua haamaitaihia oia i na tuhaa e piti o te varua o Elia, e ua faatupu oia 16 semeio, area ia Elia ra, e 8 ïa. Ua tamau noa oia i te tohu i te ati i nia ia Iseraela taiva, i reira o Iehu anaˈe tei faaite i te itoito no Iehova no te hoê taime poto noa. Ua topa noa ˈtu â te mau arii no Iseraela i roto i te ino, e tae roa i te taime a pau ai te basileia no apatoerau i mua ia Asura i te matahiti 740 H.T.T. I te basileia no apatoa o Iuda, ua taa ê mai te tahi mau arii, mai ia Iehosaphata, Iehoasa, Hezekia, e Iosia, i te tapearaa i te maraaraa o te taivaraa no te hoê taime. I te pae hopea râ, ua faatupu Nebukanesa i te haavaraa a Iehova na roto i te haamouraa ia Ierusalema, to ˈna hiero, e te fenua o Iuda i te matahiti 607 H.T.T. Mea na reira te mau parau tohu a Iehova i te tupuraa, e ta ˈna parau i te faatiaraahia!

2. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te taata papai e te auraa o Te mau arii Piti i te canon, e eaha te area tau e puohuhia ra?

2 No te mea i te omuaraa hoê â otaro Te mau arii Hoê e Te mau arii Piti, te mea i parau-aˈena-hia o te faataa e o Ieremia te taata papai, e tano atoa ïa i ǒ nei, oia atoa no te mau haapapuraa e e parau mau e e au te buka i te canon. Ua faaotihia te reira i te area 580 H.T.T., e e puohu te reira i te tau e haamata na roto i te faatereraa a Ahazia ia Iseraela i te area 920 H.T.T., e te hope i te 37raa o te matahiti hopoi-tîtî-raa a Iehoiakina, i te matahiti 580 H.T.T.—Ar2 1:1; 25:27.

3. Eaha te mau itearaa faahiahia a te ihipǎpǎ e haapapu ra i Te mau arii Piti?

3 E haapapuraa hau e e parau mau Te mau arii Piti tei te mau itearaa a te ihipǎpǎ e turu ra i te faatiaraa a taua buka ra. Ei hiˈoraa, te vai ra te Ofai tuiroo a Mesa, te mea i tapaohia i nia iho, te faatiaraa ïa a te arii no Moabi ra o Mesa i te tamaˈi i rotopu ia Moabi e o Iseraela. (3:4, 5) Te vai atoa ra te ofai puroroa ereere a te arii Asura ra o Salamanesera III, e faaiteitehia i teie nei i te British Museum, i Lonedona, o te faahiti ra i te iˈoa o Iehu, arii no Iseraela. Te vai ra te mau tapaoraa a te arii no Asura o Tigelata-pilesera III (Pula), o tei faahiti i te iˈoa o te tahi mau arii no Iseraela e no Iuda, tei roto atoa o Menahema, o Ahaza, e o Peka.—15:19, 20; 16:5-8. *

4. Eaha te haapapuraa e e tuhaa Te mau arii Piti no te mau Papai faauruahia?

4 Te hoê haapapuraa maramarama e e parau mau te buka, te huru huna ore ïa i faaohipahia no te faataa i te tupuraa o te mau haavaraa a Iehova i nia i to ˈna iho nunaa. Te huti ra te toparaa te basileia o Iseraela na mua e te basileia o Iuda i muri iho, i to tatou ara-maite-raa i nia i te puai o te haavaraa parau tohu a Iehova i roto i te Deuteronomi 28:15–29:28. I te haamouraahia taua mau basileia ra, “i tupu roa ˈi to Iehova riri i teie nei fenua, i hopoi mai ai oia i te mau ino atoa i papaihia i roto i teie nei buka i nia ihora.” (Deut. 29:27; Arii 2, 17:18; 25:1, 9-11) Ua haamaramaramahia te tahi atu mau ohipa i papaihia i roto i Te mau arii Piti i te tahi atu mau vahi o te mau Papai. I roto i te Luka 4:24-27, e faahiti Iesu i te parau no Elia e te vahine ivi no Zarephate, e i muri iho no Elisaia e o Naamana no te faaite no te aha oia i ore ai e fariihia ei peropheta i to ˈna iho tuhaa fenua aiˈa. E tia mau ïa ia fariihia Te mau arii Hoê e Te mau arii Piti ei tuhaa mau no te mau Papai Moˈa.

TUMU PARAU O TE MAU ARII PITI

5. Eaha te faahaparaa e te faautuaraa ta Elia e faahiti i nia ia Ahazia, e no te aha?

5 Ahazia, arii no Iseraela (1:1-18). No to ˈna toparaa i roto i to ˈna fare, e maˈihia teie tamaiti a Ahaba. E tono oia i te mau vea e ui ia Baala-zebuba, te atua o Ekerona, e e ora anei oia. E tapea Elia i te mau vea e e faahoˈi oia ia ratou i te arii ra, a faahapa ˈtu ai ia ˈna i te oreraa e ui i te manaˈo o te Atua mau e a faaite atu ai e no te mea aita oia i fariu i nia i te Atua o Iseraela, e pohe mau oia. E tono te arii i te hoê raatira e e 50 taata e haru ia Elia e e faahoˈi mai ia ˈna ra, e pii râ Elia e ia mairi te auahi mai te raˈi mai e haapau ia ratou. E na reira-atoa-hia te piti o te raatira e to ˈna pǔpǔ e 50 taata. E tonohia te toru o te raatira e to ˈna pǔpǔ e 50 taata, e i teie taime, e faaherehere o Elia i to ratou ora no te taparuraa faatura a te raatira. E haere o Elia na muri ia ratou i te arii ra e e faahiti â oia i te faautuaraa pohe a Ahazia. E pohe te arii mai ta Elia iho â i parau. I muri aˈe, e riro Iehorama te taeae o Ahazia ei arii i Iseraela, inaha aita ta Ahazia e tamaiti e mono ia ˈna.

6. Eaha te mau mea e tupu a taa ê ai Elia raua Elisaia, e nafea te faaite-oioi-raahia e tei nia “te varua o Elia” ia Elisaia?

6 E mono Elisaia ia Elia (2:1-25). Ua tae te taime e hopoi-ê-hia ˈi Elia. E faaea noa Elisaia i pihai iho ia ˈna i roto i to ˈna tere mai Gilagala ˈtu e i Betela, e i Ieriko, e i te pae hopea i te tahi pae mai o Ioridana. E faataa ê o Elisaia i te pape o Ioridana ma te tairi i to ˈna ahu toroa i nia iho. A ite atu ai oia i te hoê pereoo auahi e te mau puaahorofenua auahi e tae maira i rotopu ia ˈna e ia Elia e a ite ai oia ia Elia i te revaraa ˈtu i nia na roto i te puahiohio, e roaa ia Elisaia na tuhaa e piti o te varua o Elia tei tǎpǔhia. Eita e maoro e faaite oia e te vai ra “te varua o Elia” i nia ia ˈna. (2:15) E ohi oia i te ahu o Elia tei topa, e e faaohipa oia i te reira no te vahi faahou i te pape. E haamaitai atu ai oia i te pape ino i Ieriko. I nia i te eˈa e haere atu i Betela, e rave te mau tamaroa iti e tâhitohito ia ˈna: “A haere atoa i nia, e tena na upoo pahure; a haere atoa i nia, e tena na upoo pahure e.” (2:23) E tiaoro Elisaia ia Iehova, e e haere mai na daba maiaa mai roto mai i te uru raau e haapohe e 42 o taua mau tamarii ohipa ino ra.

7. Eaha te tumu e faaora ˈi Iehova ia Iehosaphata e ia Iehorama?

7 Iehorama, arii no Iseraela (3:1-27). E tamau noa teie arii i te rave i te mea ino i te aro o Iehova, a pee maite ai i te mau hara a Ieroboama. Ua aufau noa na te arii no Moabi i te tute na Iseraela, i teie nei râ, te orure ra oia i te hau, e e roaa ia Iehorama te tauturu a te arii Iehosaphata no Iuda e te arii no Edoma no te aro ia Moabi. A haere atu ai ratou i te aroraa, e tapae ta ratou mau nuu i te fenua pape ore e fatata ratou i te pohe. E pou na arii e toru ia Elisaia ra e ui i te manaˈo o to ˈna Atua o Iehova. No te taata haapao maitai ra o Iehosaphata, e faaora Iehova ia ratou e e upootia ratou i nia ia Moabi.

8. Eaha te tahi atu â mau semeio ta Elisaia e faatupu?

8 Te tahi atu â mau semeio a Elisaia (4:1–8:15). No te mea e haere mai te feia ta ˈna i amutarahu e faariro i ta ˈna na tamaiti ei tîtî, e imi te vahine ivi a te hoê o te mau tamaiti a te mau peropheta i te tauturu a Elisaia. E faarahi semeio oia i te farii hinu iti i roto i to ˈna fare e nehenehe atu ai oia e hoo i te tahi pae no te aufau i ta ˈna mau tarahu. E farii te hoê vahine Sunema ia Elisaia ei peropheta a te Atua mau, e e faaineine oia e ta ˈna tane i te hoê piha no ˈna ia haere mai oia i Sunema. No to ˈna maitai, e haamaitai Iehova ia ˈna na roto i te horoaraa i te hoê tamaiti na ˈna. Tau matahiti i muri aˈe, e maˈihia te tamaiti iti e e pohe oia. E haere oioi te vahine e tii ia Elisaia. E apee oia ia ˈna i to ˈna ra fare, e na roto i te mana o Iehova, e faaora mai oia i te tamaiti iti. Ia hoˈi oia i te mau tamaiti a te mau peropheta ra i Gilagala, e faaore semeio o Elisaia i te ‘pohe i roto i te pani’ na roto i te faaoreraa i te taero o te mau mautini. E faaamu atu ai oia hoê hanere taata i na pane kerite e 20, e e “toe” mai â.—4:40, 44.

9. Eaha te mau semeio e tupu no nia ia Naamana, e te auri opahi?

9 E taata lepera o Naamana, te raatira o te nuu Arama. E parau te hoê tamahine tîtî ati Iseraela i te vahine a Naamana e e nehenehe ta te hoê peropheta i Samaria e faaora ia ˈna. E haere o Naamana ia Elisaia ra, maoti râ i te farerei roa ˈtu ia ˈna, e faaue noa ˈtu Elisaia e haere e hopu e hitu taime i roto i te anavai o Ioridana. E riri o Naamana no teie huru faatura ore ia hiˈohia ra. E ere anei e mea maitai aˈe te mau anavai i Damaseko i te mau pape o Iseraela? E auraro râ oia ia Elisaia ma te taparuparuhia, e e ora mai oia. Eita Elisaia e farii i te taoˈa horoa ei haamauruururaa, i muri aˈe râ, e horo ta ˈna tavini o Gehazi na muri ia Naamana e e ani oia i te hoê taoˈa horoa i te iˈoa o Elisaia. Ia hoˈi mai oia e ia tamata oia i te haavare ia Elisaia, e tairihia oia i te lepera. E tupu faahou te tahi atu semeio ia haapainu Elisaia i te hoê auri opahi.

10. Nafea te faaiteraahia e e rahi aˈe te mau nuu a Iehova, e nafea Elisaia i te patoiraa i te opuaraa a to Arama?

10 Ia faaara Elisaia i te arii no Iseraela e te opua ra to Arama e haapohe ia ˈna, e tono te arii no Arama i te hoê nuu i Dotana e haru ia Elisaia. Ia ite te tavini a Elisaia e ua haaatihia te oire e te mau nuu no Arama, e mǎtaˈu oia. E faaitoito Elisaia ia ˈna: “Eiaha e mǎtaˈu, e rahi to tatou e iti to ratou.” E pure atu ai Elisaia ia Iehova ia ite ta ˈna tavini i te puai rahi i pihai iho ia Elisaia. “E, inaha, ua î te mouˈa i te puaahorofenua e te pereoo auahi i te haaatiraa ia Elisaia.” (6:16, 17) Ia haamata to Arama i te aro, e pure faahou â te peropheta ia Iehova, e e tafifi te feruriraa o to Arama, e e arataihia ratou i te arii no Iseraela ra. Eita ratou e haapohehia, e parau râ Elisaia i te arii e faatamaa ia ratou e ia oti, ia hoˈi ratou.

11. Nafea te mau parau tohu a Elisaia no nia i to Arama e ia Benehada e tupu ai?

11 I muri aˈe, e haaati Benehada te arii no Arama ia Samaria, e e tupu te hoê oˈe rahi. E faahapa te arii no Iseraela ia Elisaia, e tohu râ te peropheta e e rahi te maa ia poipoi aˈe. I te po, e rave Iehova e ia faaroo to Arama i te haruru o te hoê nuu rahi, e e horo ê ratou, a vaiiho ai i ta ratou mau maa atoa na to Iseraela. Ia maoro rii aˈe, e maˈihia o Benehada. Ia faaroo oia e ua haere mai o Elisaia i Damaseko, e tono oia ia Hazaela e ui atu e e ora anei oia. E faaite te pahonoraa a Elisaia e e pohe te arii e e riro mai o Hazaela ei arii no te mono ia ˈna. E faatupu o Hazaela i taua parau ra a taparahi pohe ai i te arii e a haru ai i te mana arii.

12. Eaha te huru o Iehorama te tamaiti a Iehosaphata ei arii?

12 Iehorama, arii no Iuda (8:16-29). Na roto i taua taime ra, i Iuda, e riro Iehorama te tamaiti a Iehosaphata ei arii. Eita oia e riro ei mea maitai aˈe i te mau arii no Iseraela, a rave ai i te mea ino i te aro o Iehova. Ta ˈna vahine, o te tamahine ïa a Ahaba o Atalia, na to ˈna taeae, o Iehorama atoa to ˈna iˈoa, e faatere i Iseraela. Ia pohe Iehorama, arii no Iuda, e riro Ahazia ta ˈna tamaiti ei arii i Ierusalema.

13. Eaha te tuhaa ohipa i oti oioi noa ta Iehu e rave i muri aˈe i to ˈna faatavairaahia?

13 Iehu, arii no Iseraela (9:1–10:36). E tono Elisaia hoê o te mau tamaiti a te mau peropheta e faatahinu ia Iehu ei arii i Iseraela e e faaue ia ˈna e haamou i te utuafare taatoa o Ahaba. Eita Iehu e haamarirau. E aˈuaˈu oia ia Iehorama, te arii no Iseraela, tei haere i Iezereela e rapaau i to ˈna mau pepe i noaa i te tamaˈi. Ia ite te taata tiai i te pǔpǔ taata rarahi e piri maira, e parau oia i te arii e: “Mai te horo o Iehu [te mootua] a Nimesi ra to ˈna horo; [mea faahoro puai roa hoi oia].” (9:20; MN) E haere Iehorama no Iseraela e o Ahazia no Iuda e ui eaha te opuaraa a Iehu. E pahono Iehu na roto i teie uiraa: “Eaha tena hau, te rahi roa ra te faaturi e te mau peu tahutahu o to metua vahine ra [o Iezebela]?” (9:22; MN) Ia fariu Iehorama e horo, e teˈa Iehu e e tano to ˈna mafatu. E taorahia to ˈna tino i roto i te faaapu a Nabota, ei tahooraa hau no te toto hara ore i niniihia e Ahaba. I muri aˈe, e aˈuaˈu Iehu e to ˈna mau taata ia Ahazia, e taparahi ratou ia ˈna e e pohe oia i Megido. E piti arii te pohe i roto i te tuhaa ohipa matamua a Iehu i oti oioi noa.

14. Nafea te parau tohu a Elisaia no nia ia Iezebela e tupu ai?

14 I teie nei, te toe ra ïa o Iezebela! A tomo atu ai o Iehu i Iezereela ma te hanahana, e fa mai o Iezebela i to ˈna haamaramarama ra ma te parai maitai to ˈna mata i te peni. Eita Iehu e horuhoru. “A huri mai na i raro nei” o ta ˈna ïa e parau i te tahi feia toroa. E topa oia i raro, e pahî to ˈna toto i nia i te patu e te mau puaahorofenua o te taataahi ia ˈna. Ia haere ratou e tanu ia ˈna, e ite-noa-hia mai to ˈna apu upoo, to ˈna na avae, e na apu rima. Mea na reira te tupuraa te parau tohu a Elia, oia hoi ‘e amu te mau urî ia ˈna, e e riro oia mai te para i nia i te fenua i taua vahi ra o Iezereela.’—Arii 2, 9:33, 36, 37; Arii 1, 21:23.

15. Eaha te mau taata rau ta Iehu e farerei a haere ai oia i Samaria?

15 I muri aˈe, e faaue Iehu e taparahi pohe i na tamaiti e 70 a Ahaba, e e haapue oia i to ratou mau upoo i te uputa o Iezereela. E taparahi-atoa-hia te feia turu ia Ahaba i Iezereela. E haere anaˈe i teie nei i Samaria, te oire pu o Iseraela! A haere ai oia, e farerei Iehu i na taeae e 42 o Ahazia e haere ra i Iezereela, ma te ore e ite i te ohipa i tupu. E haruhia e e taparahihia ratou. I teie nei râ, e farerei Iehu i te hoê taata ê atu. O Iehonadaba te tamaiti a Rekaba teie e haere mai nei e farerei ia Iehu. Ia ui atu Iehu e, “Te au ra anei to oe ra aau i to ˈu mai to ˈu nei aau e au i to oe ra?” e pahono atu Iehonadaba e, “Oia ïa.” E rave Iehu ia ˈna i nia i to ˈna pereoo ia ite oia e “eita roa ˈtu [oia] e farii ia aahia Iehova, MN.”Arii 2, 10:15, 16.

16. Mai te aha te rahi o te ohipa i ravehia e Iehu i nia i te utuafare o Ahaba e i nia ia Baala?

16 Ia tae oia i Samaria, e haamou Iehu i te mau mea atoa i toe mai o te utuafare o Ahaba, ia au i ta Iehova i parau ia Elia. (Arii 1, 21:21, 22) E te haamoriraa faufau a Baala ïa? E parau Iehu e: “Ua haapao hoi Ahaba ia Baala, e rahi aturâ to Iehu haapao.” (Arii 2, 10:18) E titau oia i taua feia haamori demoni ra i te fare o Baala, e faaoomo oia i to ratou ahu ia taahia o vai ratou e e ara oia e aita e taata haamori ia Iehova i rotopu ia ratou. E tono atu ai oia i to ˈna mau taata e taparahi pohe ia ratou, aita hoê noa ˈˈe e toe mai. E vavahihia te fare o Baala, e e riro taua vahi ra ei vahi haumitiraa, e tae roa i te anotau o Ieremia. “Pau roa aˈera Baala i Iseraela ia Iehu.”—10:28.

17. Ua hara o Iehu i te aha, e nafea Iehova e haamata ˈi i te faautua ia Iseraela?

17 Teie râ, e hara atoa te taata itoito ra o Iehu. I te aha? I te mea e e tamau noa oia i te pee i te mau kafa auro ta Ieroboama i faatia i Betela e i Dana. Eita oia e “faaitoito ia haapao-hua-hia e to ˈna aau te ture a te Atua o Iseraela a Iehova.” (10:31) No ta ˈna râ ohipa i rave i nia i te fare o Ahaba, e tǎpǔ Iehova e e faatere to ˈna mau huaai ia Iseraela e tae roa i te maharaa o te ui. I to ˈna ra tau, e haamata Iehova i te ruri ê i te tuhaa fenua o te basileia i te pae hitia o te râ, na roto i te turairaa ia Hazaela no Arama e aro ia Iseraela. I muri aˈe e 28 matahiti faatereraa, e pohe Iehu e e monohia oia e ta ˈna tamaiti o Iehoahaza.

18. Nafea te opuaraa ino a Atalia e faaorehia ˈi i Iuda, e eaha te mea e tapao i te faatereraa a Iehoasa?

18 Iehoasa, arii no Iuda (11:1–12:21). E tamahine te arii vahine e metua vahine, o Atalia, na Iezebela i te pae tino e i te pae varua. Ia faaroo oia e ua pohe ta ˈna tamaiti o Ahazia, e faaue oia ia haamouhia te utuafare taatoa o te arii, e e haru oia i te terono. O Iehoasa anaˈe te tamaiti apî roa a Ahazia te ora mai no te mea ua tapuni-noa-hia oia. I te hituraa o te matahiti faatereraa a Atalia, e faatahinu te tahuˈa ra o Iehoiada ia Iehoasa ei arii e e faaue oia ia haapohehia o Atalia. E aratai o Iehoiada i te nunaa i roto i te haamoriraa ia Iehova, e haapii oia i te arii apî i ta ˈna mau hopoia i mua i te Atua, e e rave oia i te mau faanahoraa ia tataîhia te fare o Iehova. E horoa Iehoasa i te mau ô na Hazaela, te arii no Arama eiaha oia ia aro mai ia ˈna. I muri aˈe e 40 matahiti faatereraa i Ierusalema, e taparahihia Iehoasa na ta ˈna mau tavini, e e haamata ta ˈna tamaiti o Amazia i te mono ia ˈna ei arii.

19. (a) Eaha te haamoriraa hape e tamau noa i te tau faatereraa a Iehoahaza e a Iehoasa i Iseraela? (b) Nafea Elisaia e faahope ai i ta ˈna hopoia ei peropheta a Iehova?

19 Iehoahaza e Iehoasa, mau arii no Iseraela (13:1-25). E tamau noa Iehoahaza te tamaiti a Iehu i te haamoriraa idolo, e e topa Iseraela i raro aˈe i te mana o Arama, noa ˈtu e tei nia noâ Iehoahaza i te terono. A muri aˈe, e faaora Iehova i to Iseraela, e tamau noa râ ratou i te haamori i te kafa a Ieroboama. Ia pohe Iehoahaza, e mono mai ta ˈna tamaiti o Iehoasa ei arii i Iseraela, i te taime a faatere atoa ˈi te tahi iho Iehoasa i Iuda. E tamau noa Iehoasa no Iseraela i te rave i te haamoriraa idolo a to ˈna metua tane. Ia pohe oia, e riro mai ta ˈna tamaiti o Ieroboama ei arii. E maˈihia e e pohe o Elisaia i te tau a faatere ai o Iehoasa, i muri aˈe i to ˈna faahitiraa i ta ˈna parau tohu hopea, oia hoi e tairi o Iehoasa ia Arama e toru taime, e ua tupu mau te reira. E tupu te semeio hopea a Elisaia i muri aˈe i to ˈna poheraa, ia taorahia te hoê taata pohe i roto i te menema o te peropheta, e ia ora mai oia i to ˈna iho â toparaa ˈtu i nia i te mau ivi o Elisaia.

20. A faataa mai i te faatereraa a Amazia i Iuda.

20 Amazia, arii no Iuda (14:1-22). E rave Amazia i te ohipa tia i te aro o Iehova, eita râ oia e vavahi i te mau vahi teitei i faaohipahia no te haamoriraa. E pau oia ia Iehoasa no Iseraela i roto i te tamaˈi. I muri aˈe e 29 matahiti faatereraa, e haapohehia oia ma te opuahia e te hoê pǔpǔ taata. E faarirohia ta ˈna tamaiti o Azaria ei arii no te mono ia ˈna.

21. Eaha te ohipa e tupu i te tau faatereraa a Ieroboama II i Iseraela?

21 Ieroboama II, arii no Iseraela (14:23-29). E tamau noa Ieroboama II, arii no Iseraela i te haamoriraa hape a to ˈna tupuna. E faatere oia i Samaria e 41 matahiti i te maoro e e manuïa oia i te haru-faahou-raa mai i te mau tuhaa fenua i erehia e Iseraela. E mono ta ˈna tamaiti o Zekaria ia ˈna i nia i te terono.

22. Eaha tei faatiahia no nia i te faatereraa a Azaria i Iuda?

22 Azaria (Uzia), arii no Iuda (15:1-7). E faatere Azaria e 52 matahiti. E rave oia i te mea tia i te aro o Iehova, eita râ oia e vavahi i te mau vahi teitei. I muri aˈe, e tairi Iehova ia ˈna i te lepera, e na ta ˈna tamaiti o Iotama e amo i te mau hopoia a te arii, a riro atu ai ei arii ia pohe Azaria.

23. Eaha te mau ati e roohia i nia ia Iseraela a faaineine ai to Asura i te aro?

23 Zekaria, Saluma, Menahema, Pekahia, e Peka, mau arii no Iseraela (15:8-31). Ia au i te parau tǎpǔ a Iehova, e vai noa te terono o Iseraela i roto i te utuafare o Iehu e tae roa i te maharaa o te ui, oia hoi to Zekaria. (10:30) No reira, e riro oia ei arii i Samaria, e e ono avaˈe i muri aˈe e taparahi-pohe-hia oia. E arii mai o Saluma, te taata haru tiaraa, hoê noa avaˈe. E tamau noa te haamoriraa hape, te taparahiraa taata, e te mau opuaraa ino i Iseraela a faatere ai te mau arii ra o Menahema, o Pekahia, e o Peka. I te tau faatereraa a Peka, e faaineine to Asura i te aro ia Iseraela. E taparahi o Hosea ia Peka, e riro atu ai ei arii hopea no Iseraela.

24. I muri aˈe ia Iotama, nafea o Ahaza e hara ˈi i te pae o te haamoriraa?

24 Iotama e Ahaza, mau arii no Iuda (15:32–16:20). E haapao Iotama i te haamoriraa viivii ore, e vaiiho noa râ oia i te mau vahi teitei. E pee ta ˈna tamaiti o Ahaza i te hiˈoraa o te mau arii tapiri no Iseraela a rave ai i te mea ino i te aro o Iehova. Ia arohia oia e te mau arii no Iseraela e no Arama, e pii oia i te arii no Asura e tauturu ia ˈna. E haere mai to Asura e tauturu ia ˈna, a haru ai ia Damaseko, e e haere Ahaza i reira e farerei i te arii no Arama. Ia ite oia i te fata haamoriraa i reira, e faatia o Ahaza hoê i Ierusalema hoê â hohoˈa, e e haamata oia i te pûpû i te tusia i reira a faarue ai i te fata veo o te hiero a Iehova. E mono ta ˈna tamaiti o Hezekia ia ˈna ei arii no Iuda.

25. Nafea Iseraela e hopoi-tîtî-hia ˈi, e no te aha?

25 Hosea, arii hopea no Iseraela (17:1-41). Tei raro aˈe o Iseraela i teie nei i te mana o to Asura. E orure Hosea i te hau e e imi oia i te tauturu a Aiphiti, teie râ i te ivaraa o te matahiti o ta ˈna faatereraa, e haruhia Iseraela e to Asura e e hopoi-tîtî-hia ratou. Mea na reira te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela e hope ai. No te aha? “No te mea ua hara te tamarii a Iseraela i to ratou Atua ia Iehova . . . Ua haamori hoi ratou i te idolo, i tei parauhia mai ratou e Iehova ra, Eiaha outou e na reira. Riri roa ˈˈera Iehova ia Iseraela, e ua faataa ê atu ia ratou ia moe atu.” (17:7, 12, 18) E hopoi mai to Asura i te mau taata no hitia o te râ mai e faaea i te fenua ra, e e ‘mǎtaˈu ratou ia Iehova,’ noa ˈtu e e tamau noa ratou i te haamori i to ratou iho mau atua.—17:33.

26, 27. (a) Nafea Hezekia no Iuda e rave ai i te mea tia i te aro o Iehova? (b) Nafea Iehova e pahono ai i te pure a Hezekia ma te turai i to Asura? (c) Eaha ˈtu â te tupuraa o te parau tohu a Isaia?

26 Hezekia, arii no Iuda (18:1–20:21). E rave Hezekia i te mea tia i te aro o Iehova, mai ta to ˈna atoa tupuna ra o Davida i rave. E faaore oia i te haamoriraa hape e e vavahi i te mau vahi teitei, e haaparari atoa oia i te ophi veo ta Mose i hamani no te mea ua rave te nunaa e haamori i te reira. I teie nei, e haru o Senakeriba, arii no Asura, ia Iuda e e rave oia e rave rahi oire i faaetaetahia. E tamata Hezekia i te peta ia ˈna i te hoê tino moni rahi, e tono râ Senakeriba i ta ˈna vea o Rabasake, o te haere i mua i te mau patu o Ierusalema e te titau ia tuu ratou ia ratou iho e e faaooo oia ia Iehova i mua i te nunaa taatoa. E tamahanahana te peropheta Isaia i te taata haapao maitai ra o Hezekia na roto i te hoê poroi haavaraa ia Senakeriba. “Te parau maira Iehova, Eiaha e mǎtaˈu.” (19:6) A tamau noa ˈi o Senakeriba i te haamǎtaˈu, e pure Hezekia ia Iehova e: “E teie nei, e to matou Atua, e Iehova, o ta ˈu ïa parau ia oe, e faaora oe ia matou i tana rima, ia ite te mau basileia atoa o te ao nei, e o oe anaˈe ra te Atua o Iehova.”—19:19.

27 E pahono anei Iehova i teie pure miimii ore? Na mua ˈˈe, na roto i te arai o Isaia, e poroi oia e “na te itoito o te Atua sabaota ra o Iehova” e turai i te enemi. (19:31) E, i taua iho po ra, e tono oia i ta ˈna melahi e tairi 185 000 i to te puhapa Asura ra. Ia poipoi aˈe, “e mau tino pohe anaˈe” ïa. (19:35, MN) E hoˈi Senakeriba ma te pau e e parahi oia i Nineve. I reira, e faarue â to ˈna atua o Neseroka ia ˈna, inaha i te taime a tipapa ˈi oia e haamori, e taparahi ta ˈna iho mau tamaiti ia ˈna, ia au i te parau tohu a Isaia.—19:7, 37.

28. Eaha te mea e tui ai te roo o Hezekia, eaha râ ta ˈna hara?

28 E roohia Hezekia i te maˈi pohe, e faaroo faahou râ Iehova i ta ˈna pure e e faaroa oia i to ˈna ora 15 matahiti. E tono te arii no Babulonia i te mau vea e te mau taoˈa horoa, e e faaite atu o Hezekia ia ratou i te haapueraa taoˈa o to ˈna fare. I reira Isaia e tohu ai e ia tae i te hoê mahana e hopoihia te mau mea atoa e vai ra i roto i to ˈna fare, i Babulonia. E pohe Hezekia, ua tui to ˈna roo no to ˈna puai e no te faataheraa pape ta ˈna i hamani no te faatae mai i te pape i roto i te oire o Ierusalema.

29. Eaha te haamoriraa idolo ta Manase e haamau, eaha te ati ta Iehova e faaara, e eaha atu â te hara e ravehia e Manase?

29 Manase, Amona, Iosia, mau arii no Iuda (21:1–23:30). E mono Manase i to ˈna metua tane, o Hezekia, e e faatere oia e 55 matahiti, ma te rave i te mea ino i te aro o Iehova i nia i te hoê faito rahi. E patu faahou oia i te mau vahi teitei no te haamoriraa hape, e faatia oia i te mau fata na Baala, e hamani oia i te hoê pou moˈa mai ta Ahaba i rave, e e faariro oia i te fare o Iehova ei vahi haamoriraa idolo. E faaara Iehova e e hopoi mai oia i te ati i nia ia Ierusalema mai ta ˈna i rave i nia ia Samaria, ma “te horoiraa e te huriraa i to nia paeau i raro.” E haamanii atoa Manase i te toto hara ore e “rave rahi.” (21:13, 16) E monohia oia e ta ˈna tamaiti o Amona, o te tamau i te rave i te mea ino e piti matahiti i te maororaa, e tae roa i te taime e taparahihia ˈi oia.

30. No te aha e nafea Iosia e fariu mai ai i nia ia Iehova ma to ˈna mafatu taatoa?

30 I teie nei, e faariro te nunaa ia Iosia te tamaiti a Amona ei arii. I te roaraa e 31 matahiti faatereraa, e faataime oia i te hororaa o Iuda i te haamouraa ‘ma te haapao maite i te haerea o to ˈna tupuna o Davida.’ (22:2) E haamata oia i te tataî i te fare o Iehova i reira te iteraahia e te tahuˈa rahi te buka o te ture. Te haapapu ra te buka e e tae mai te haamouraa i nia i te nunaa no to ˈna auraro-ore-raa ia Iehova, e haapapuhia râ ia Iosia e no to ˈna haapao maitai, eita te reira e tupu i to ˈna tau. E tamâ oia i te fare o Iehova e te fenua taatoa i te haamoriraa demoni e e faatae roa oia i ta ˈna ohipa vavahiraa idolo i Betela, i reira oia e haamou ai i te fata a Ieroboama ia au i te parau tohu i roto i Te mau arii 1, 13:1, 2. E faatupu faahou oia i te Pasa na Iehova. “Aita ïa arii e au ia ˈna mai mutaaiho mai â, tei fariu ia Iehova ma te aau atoa, e ma te varua atoa, e ma te puai atoa, ia au i te ture atoa a Mose ra.” (23:25) Teie râ, te riri noa râ Iehova no te mau hara a Manase. E pohe Iosia a haere ai oia e farerei i te arii no Aiphiti i Megido.

31. Eaha te mau ati e tupu i Iuda i muri aˈe i te poheraa o Iosia?

31 Iehoahaza, Iehoiakima, e Iehoiakina, mau arii no Iuda (23:31–24:17). I muri aˈe e toru avaˈe faatereraa, e haruhia o Iehoahaza te tamaiti a Iosia e te arii no Aiphiti, e e tuuhia to ˈna taeae o Eliakima, tei tauihia to ˈna iˈoa o Iehoiakima, i nia i te terono. E pee oia i te haerea ino o to ˈna mau tupuna e tei raro aˈe oia i te faatereraa a Nebukanesa, arii no Babulonia, e orure râ oia i te hau i muri aˈe i na avaˈe e toru. Ia pohe Iehoiakima, e faatere ta ˈna tamaiti o Iehoiakina. E haaati e e haru Nebukanesa ia Ierusalema, e e hopoi ê oia i te mau taoˈa o te fare o Iehova i Babulonia, mai “ta Iehova hoi i faaite maira” na roto i te arai o Isaia. (24:13; 20:17) E hopoi-tîtî-hia o Iehoiakina e e rave rahi tausani o to ˈna huiraatira i Babulonia.

32. Eaha te mau ohipa peapea e aratai ia Ierusalema e te fenua i te haamouraa?

32 Zedekia, arii hopea no Iuda (24:18–25:30). E faaarii Nebukanesa ia Matania te metua fetii o Iehoiakina e e taui oia i to ˈna iˈoa o Zedekia. E faatere oia 11 matahiti i Ierusalema e e rave tamau oia i te mea ino i te aro o Iehova. E orure oia i te hau ia Babulonia, no reira i te ivaraa o te matahiti o Zedekia, e haere mai Nebukanesa e ta ˈna nuu taatoa e haaati ia Ierusalema. I muri aˈe i na avaˈe 18, e roohia te oire i te oˈe. E parari te hoê pae o te patu, e e haruhia Zedekia a tamata ˈi oia i te horo. E taparahi-pohe-hia ta ˈna mau tamaiti i mua ia ˈna, e e paarohia to ˈna mata. I te avaˈe i muri aˈe, e taninahia te mau fare faufaa atoa o te oire, o te fare atoa ïa o Iehova e te fare o te arii, e e vavahihia te mau patu o te oire. E hopoi-tîtî-hia te rahiraa o te feia i ora mai, i Babulonia. E faarirohia o Gedalia ei tavana i nia te tahi feia riirii e toe mai i te mataeinaa no Iuda. E taparahi-pohe-hia râ oia e e horo te nunaa i Aiphiti. Inaha, mai te hitu o te avaˈe o te matahiti 607 H.T.T., e ano roa te fenua. Te faahiti ra te mau parau hopea o Te mau arii Piti i te farii-maite-raa ta te arii no Babulonia i faaite i nia ia Iehoiakina i te 37raa o te matahiti o to ˈna vairaa i te fare tapearaa.

FAUFAARAA

33. Eaha te mau hiˈoraa maitatai e horoahia maira i roto i Te mau arii Piti te tia ia tatou ia pee?

33 Noa ˈtu e te faahiti ra Te mau arii Piti i te hopea o te basileia o Iseraela e o Iuda, e rave rahi atoa mau hiˈoraa i roto e e haamaitai Iehova i te feia e faaite i te here no ˈna e no ta ˈna mau faaueraa tumu tia. Mai te vahine ivi no Zarephate, e haamaitairaa rahi tei roaa i te vahine Sunema ra no to ˈna faaiteraa i te farii maitai i nia i te peropheta a te Atua. (4:8-17, 32-37) Ua faaite Iehova i to ˈna mana no te haamâharaa i te hinaaro o te taata, a faatamaa ˈi o Elisaia hoê hanere taata i na pane e 20, mai ia Iesu i faatupu i te mau semeio mai te reira a muri aˈe. (Arii 2, 4:42-44; Mat. 14:16-21; Mar. 8:1-9) A tapao na i te haamaitairaa i roaa mai ia Iehonadaba i to ˈna titauraahia e haere i nia i te pereoo o Iehu e hiˈo i te haamouraa o te feia haamori ia Baala. E no te aha? No te mea ua ohipa oia na roto i te haere-roa-raa ˈtu e farerei i te taata itoito ra o Iehu. (Arii 2, 10:15, 16) I te pae hopea, te vai ra te mau hiˈoraa faahiahia o Hezekia e o Iosia, no to raua haehaa e to raua faatura i te iˈoa e te Ture a Iehova. (19:14-19; 22:11-13) E mau hiˈoraa faahiahia teie te tia ia tatou ia pee.

34. Eaha ta Te mau arii Piti e haapii maira no nia i te faatura e au i te mau tavini i haamauhia e no nia i te hara toto?

34 Eita Iehova e farii ia ore e faaturahia te mau tavini ta ˈna i haamau. I to te mau tamarii ohipa ino tâhitohitoraa ia Elisaia ta ˈna peropheta, ua faautua oioi Iehova ia ratou. (2:23, 24) Hau atu â, e faatura Iehova i te toto o te taata hara ore. Ua vai teiaha noa ta ˈna haavaraa i nia i te utuafare o Ahaba eiaha noa no te haamoriraa a Baala, no te haamaniiraa toto atoa râ i apee i te reira. No reira, ua faatahinuhia Iehu no te tahoo i “te toto o te mau tavini atoa o Iehova i te rima o Iezebela.” I te tupuraa te haavaraa i nia ia Iehorama, ua haamanaˈo Iehu i te parau a Iehova e no “te toto o Nabota, e te toto o ta ˈna pue tamarii” te reira. (9:7, 26) Oia atoa, no te hara toto a Manase i faautuahia ˈi Iuda. Aita noa Manase i hara na roto i te haamoriraa hape, ua ‘îî atoa Ierusalema ia ˈna i te toto mai te tahi pae e tae atu i te tahi pae.’ Noa ˈtu e ua tatarahapa Manase i to ˈna haerea ino i muri aˈe, te vai noa râ te hara toto. (Par. 2, 33:12, 13) Aita atoa te faatereraa maitai a Iosia, e to ˈna faarueraa i te haamoriraa idolo, i nehenehe e faaore i te hara toto a te taatoaraa no te tau a faatere ai Manase. Tau matahiti i muri aˈe, i to Iehova tonoraa i te mau taata e faatupu i ta ˈna haavaraa i nia ia Ierusalema, ua parau oia e o Manase te tumu inaha “ua îî hoi Ierusalema i te toto hara ore, aore ïa te reira hara i faaorehia e Iehova.” (Arii 2, 21:16; 24:4) Oia atoa, ua parau Iesu e e haamouhia te Ierusalema o te senekele matamua o to tatou nei tau no te mea ta ˈna mau tahuˈa, e mau tamaiti ïa a te feia i haamanii i te toto o te mau peropheta, ‘[e e tae mai i nia] ia ratou te toto hara ore atoa i manii i te fenua nei.’ (Mat. 23:29-36; MN) Te faaara nei te Atua i te ao nei e e tahoo oia i te toto hara ore i haamaniihia, te toto iho â râ “o te feia i taparahihia no te parau a te Atua.”—Apo. 6:9, 10.

35. (a) Nafea te tiaraa peropheta mau o Elia, o Elisaia, e o Isaia e haapapuhia ˈi? (b) No nia ia Elia, eaha ta Petero e faahiti no nia i te parau tohu?

35 Te ite-atoa-hia ra i roto i Te mau arii Piti e e tupu te mau haavaraa parau tohu a Iehova ma te hape ore. Te huti-atoa-hia ra to tatou ara-maite-raa i nia i na peropheta rahi e toru: o Elia, o Elisaia, e o Isaia. Ua faaitehia te mau tupuraa faahiahia o ta ratou mau parau tohu taitahi. (Arii 2, 9:36, 37; 10:10, 17; 3:14, 18, 24; 13:18, 19, 25; 19:20, 32-36; 20:16, 17; 24:13) Ua haapapu-atoa-hia te tiaraa peropheta mau o Elia i te mea e ua fa mai oia i pihai iho i te peropheta ra o Mose e te Peropheta Rahi ra o Iesu Mesia, i to ˈna faahuru-ê-raahia i nia i te mouˈa. (Mat. 17:1-5) Teie ta Petero i parau no nia i te hanahana o taua taime ra: “Mea papu roa ˈtu â ïa te parau tohu ia tatou; e mea maitai ia haapao atu outou i te reira, mai te lamepa e anaana ra i te vahi pouri ra, e ia ao aˈera, e ia hiti te hoê fetia poipoi i roto i to outou na aau.”—Pet. 2, 1:19, MN.

36. No te aha Iehova e faaite ai i te aroha i nia i to ˈna nunaa, e nafea to tatou tiaturiraa i te Basileia o te Huero e rahi roa ˈtu ai?

36 Te faaite maramarama ra te mau ohipa i faatiahia i roto i Te mau arii Piti e te haavaraa a Iehova i nia i te feia e pee i te haapaoraa hape e te feia atoa e haamanii i te toto hara ore, o te haamouraa ïa. Ua faaite râ Iehova i te maitai rahi e te aroha hamani maitai i to ˈna nunaa “no ta ˈna faufaa ia Aberahama, e ia Isaaka, e ia Iakoba.” (Arii 2, 13:23) Ua faaherehere oia ia ratou “no tana tavini no Davida.” (8:19) E faaite atoa oia i teie huru aroha i te feia e fariu mai i nia ia ˈna i teie mahana. Ia taio tatou i te aamu e te mau parau tǎpǔ o te Bibilia, e tiai ru tatou ma te tiaturi i te Basileia o te “tamaiti na Davida,” o Iesu Mesia te Huero i tǎpǔhia, i reira te faataheraa toto e te ino e ore roa ˈi!—Mat. 1:1; Isa. 2:4; Sal. 145:20.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 167, 325; buka 2, mau api 868, 1075.

[Uiraa haapiiraa]