Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 13—Paraleipomeno 1

Buka Bibilia numera 13—Paraleipomeno 1

Buka Bibilia numera 13—Paraleipomeno 1

Taata papai: Ezera

Vahi papairaa: Ierusalema (?)

Otiraa te papai: area 460 H.T.T.

Area tau puohuhia: i muri aˈe i te Paraleipomeno 1, 9:44: 1077-1037 H.T.T.

1. Nafea te Paraleipomeno Hoê e riro ai ei tuhaa faahiahia e te faufaa o te Parau a te Atua?

 E ANAIRAA huitupuna noa anei te Paraleipomeno Hoê? E faahiti-apî-raa noa anei te reira no te mau buka a Samuela e Te mau arii? Eita roa ˈtu! E tuhaa maramarama te reira no te parau a te Atua e te faufaa—mea faufaa i te tau a papaihia ˈi no te faanaho-faahou-raa o te nunaa e ta ˈna haamoriraa, e mea faufaa no te mea e hiˈoraa te reira i te pae o te haamoriraa i te Atua no a muri aˈe, e no teie atoa tau. I roto i te Paraleipomeno Hoê te vai ra te tahi o te mau arueraa nehenehe roa ˈˈe i faataehia ia Iehova ra e itehia i roto i te mau Papai atoa. Te horoa ra te buka i te faahiˈoraa no nia i te Basileia parau-tia o Iehova, e e tia i te feia atoa e tiaturi ra i taua Basileia ra ia haapii i te reira ma te faufaahia. Mea au roa na te mau ati Iuda e te mau Kerisetiano atoa na buka e piti o te Paraleipomeno i te roaraa o te mau tau. E manaˈo maitai roa to te taata huri Bibilia ra o Jérôme no nia i te Paraleipomeno Hoê e te Piti e ua faaau oia i te reira mai te hoê “haapotoraa o te Faufaa Tahito” e ua parau oia e “e faufaa rahi roa to raua, e o tei manaˈo e ua ite oia i te mau papai moˈa, e aita hoi i ite i te reira, te haavare ra ïa oia ia ˈna iho.” *

2. No te aha te Paraleipomeno i papaihia ˈi?

2 I te omuaraa, hoê noa buka, aore ra otaro na buka Paraleipomeno e e vahihia i muri aˈe no te ohieraa. No te aha te Paraleipomeno i papaihia ˈi? E faahohonu anaˈe i te tupuraa mau. Ua hope te faatîtîraa i Babulonia fatata e 77 matahiti na mua ˈtu. Ua parahi faahou te ati Iuda i to ratou fenua. Teie râ, te itehia ra te peu atâta faarueraa i te haamoriraa a Iehova i roto i te hiero i patu-faahou-hia i Ierusalema. Ua faatiahia o Ezera na te arii o Peresia e maiti i te mau tavana e te feia haapii i te ture a te Atua (oia atoa a te arii) e e faaunauna i te fare o Iehova. Mea titauhia te mau tabula huitupuna tano no te nomino i te feia anaˈe e tia ia tavini ei tahuˈa e no te haapapu atoa i te mau tufaa o te mau opu fetii, na ratou hoi e turu i te hinaaro o te mau tahuˈa. Ia au i te mau parau tohu a Iehova no nia i te Basileia, mea faufaa atoa te hoê parau maramarama e te papu o te opu o Iuda e o Davida.

3. (a) Eaha ta Ezera e hinaaro ra e faataa i te mau ati Iuda? (b) No te aha oia i haamatara ˈi i te aamu o Iuda, e nafea oia i haapapu ai i te faufaaraa o te haamoriraa viivii ore?

3 Ua hinaaro mau Ezera e faaara i te mau ati Iuda paruparu i faahoˈihia mai e ia taa ia ratou e o ratou mau te feia aiˈa i te maitai rahi ta Iehova i tǎpǔ e faaohipa i nia ia ratou. No reira, i roto i te Paraleipomeno, ua vauvau oia i mua ia ratou i te aamu taatoa o te nunaa e te tumu o te huitaata, a hoˈi roa ˈi i muri e tae atu i te taata matamua ra o Adamu. I te mea e o te basileia o Davida te tumu parau rahi, ua haamatara oia i te aamu o Iuda, a vaiiho ai fatata i te taatoaraa o te aamu hairiiri o te basileia o na opu hoê ahuru. Ua faataa oia i te mau arii rahi roa ˈˈe o Iuda tei rave i te ohipa paturaa aore ra tataîraa i te hiero e tei aratai ma te itoito i te nunaa i te pae o te haamoriraa i te Atua. Ua haamatara oia i te mau hara i te pae faaroo tei aratai i te toparaa o te basileia, a faaite atoa ˈi i te mau parau tǎpǔ a te Atua no te haamau-faahou-raa. Ua haapapu oia i te faufaaraa o te haamoriraa viivii ore ma te huti i te ara-maite-raa i nia i te mau mea e rave rahi o te hiero, ta ˈna mau tahuˈa, te mau ati Levi, te mau raatira himene, e e rave rau atu â. Papu maitai e ua faaitoitohia to Iseraela i te faarooraa i teie aamu o te haamatara i te tumu i hoˈi mai ai ratou mai te faatîtîraa mai—te haamau-faahou-raa i te haamoriraa a Iehova i Ierusalema.

4. Eaha te haapapuraa e na Ezera i papai i te Paraleipomeno?

4 Eaha te haapapuraa e na Ezera i papai i te Paraleipomeno? Ua tuea na irava hopea e piti o te Paraleipomeno Piti i na irava matamua o te Ezera, e ua hope te Paraleipomeno Piti i ropu i te hoê pereota tei faaotihia i roto i te Ezera 1:3. Hoê â ïa taata i papai i te Paraleipomeno e te Ezera. Te haapapu-atoa-hia ra te reira i te mea e hoê â te huru papairaa, te huru paraparau, te mau taˈo, e te tiaraa o te papai i roto i te Paraleipomeno e te Ezera. Eita roa te tahi mau parau i roto i teie na buka e itehia i roto i te tahi atu mau buka Bibilia. Na Ezera atoa ïa, tei papai i te buka a Ezera, i papai i te Paraleipomeno. Te turu ra te tutuu ati Iuda i teie manaˈo.

5. Eaha te mau aravihi o Ezera i te pae varua e i te pae o te toroa?

5 Aita ˈtu taata aravihi aˈe ia Ezera no te papai i teie aamu mau e te tano. “Ua faaineine noa na hoi Ezera i to ˈna mafatu i te imi e te haapao i te ture a Iehova, e te haapii hoi ia Iseraela i te faaueraa e te parau-tia.” (Eze. 7:10, MN) Ua tauturu Iehova ia ˈna na roto i te varua moˈa. Ua ite te arii no te hau o te ao taatoa ra o Peresia e te vai nei te paari o te Atua i roto ia Ezera e ua horoa ˈtu oia i te mana tivila rahi na ˈna i te mataeinaa no Iuda. (Eze. 7:12-26) Ma te mana o te Atua e o te emepera, ua nehenehe ïa Ezera e papai i ta ˈna buka maoti te mau parau mana maitai roa ˈˈe e vai ra.

6. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e mea tano te Paraleipomeno?

6 E taata maimi faahiahia o Ezera. Ua hiˈopoa oia i te mau papai tahito o te aamu ati Iuda i papaihia e te mau peropheta no taua tau ra o te nehenehe e tiaturihia e tei papaihia e tei haapaohia e te feia toroa a te hau. Peneiaˈe te tahi o te mau papai ta ˈna i hiˈo, e mau parau mana ïa a te hau no Iseraela e Iuda, e mau anairaa huitupuna, e mau tuatapaparaa i papaihia e te mau peropheta, e e mau parau mana a te mau upoo opu fetii aore ra upoo utuafare. Ua faahiti Ezera hau atu i te 20 o taua mau pu haamaramaramaraa ra. * Maoti taua mau faahitiraa papu ra, ua horoa o Ezera ma te haavare ore na te feia o to ˈna ra anotau i te ravea no te hiˈopoa i ta ˈna mau pu haamaramaramaraa mai te peu e e hinaaro ratou, o te haapapu atu â ïa e e nehenehe e tiaturihia e e parau mau iho â ta ˈna parau. I teie mahana, hoê â tumu e te ati Iuda no te tau o Ezera tatou e tiaturi ai e mea tano na buka Paraleipomeno.

7. Afea te Paraleipomeno i te papairaahia, o vai ma tei farii e e parau mau te reira, e eaha te area tau e puohuhia ra?

7 I te mea e “mai Babulonia mai” o Ezera i te hituraa o te matahiti o te arii Peresia ra o Aretehasaseta Longue-Main, i te matahiti 468 H.T.T., e aita Ezera e faahiti ra i te taeraa faufaa o Nehemia i te matahiti 455 H.T.T., ua oti paha te Paraleipomeno i te papaihia i roto i taua mau matahiti ra, peneiaˈe i te area 460 H.T.T., i Ierusalema. (Eze. 7:1-7; Neh. 2:1-18) E farii te ati Iuda o te tau o Ezera i te Paraleipomeno ei tuhaa mau no te ‘mau Papai atoa i faauruahia e te Atua e te faufaa.’ Te iˈoa ta ratou i horoa, o Div·rehʹ Hai·ya·mimʹ ïa, teie te auraa “Te mau tupuraa o te mau mahana,” oia hoi, te tuatapaparaa o te mau mahana aore ra o te mau anotau. Fatata e 200 matahiti i muri aˈe, ua tuu atoa te feia i huri i te Septante Heleni i te Paraleipomeno i roto i te canon. Ua vahi ratou i te buka na roto e piti tuhaa e, ma te manaˈo e e faanavai te reira i te Samuela e Te mau arii aore ra i te taatoaraa o te Bibilia o taua anotau ra, ua rave ratou i te iˈoa ra Pa·ra·lei·po·meʹnon, oia hoi “Te mau mea i vaiihohia (aita i faahitihia; aita i tuuhia).” Noa ˈtu e aita te iˈoa i tano maitai, te faaite ra râ e te hiˈo ra ratou i te Paraleipomeno ei parau mau, ei Papai faauruahia. I to ˈna faaineineraa i te Vulgate Latino, ua parau o Jérôme e: “E nehenehe tatou e parau [i te reira] ma te auraa rahi atu â te Khro·ni·konʹ te taatoaraa o te tuatapaparaa a te Atua.” No reira mai te upoo parau Farani ra “Chroniques.” Te hoê chronique, o te hoê ïa faatiaraa o te mau ohipa i tupu te tahi i muri i te tahi. I muri aˈe i te tataˈuraa i te huitupuna, e faatia te Paraleipomeno Hoê i te rahiraa o te taime i te anotau o te arii Davida, mai te matahiti 1077 H.T.T. e tae roa i to ˈna poheraa.

TUMU PARAU O TE PARALEIPOMENO HOÊ

8. E vahihia te Paraleipomeno Hoê na roto i teihea na tuhaa e piti?

8 E piti tuhaa i roto i teie buka Paraleipomeno Hoê: na pene matamua e 9 o te faahiti i te anairaa huitupuna, e na pene hopea e 20 o te faatia i te mau ohipa i tupu i te roaraa e 40 matahiti i haamata i te poheraa o Saula e tae atu i te hopea o te faatereraa a Davida.

9. No te aha aita e tumu no te tuu i te papairaa o te Paraleipomeno i te hoê taio mahana no muri aˈe?

9 Te anairaa huitupuna (1:1–9:44). E horoa mai teie mau pene i te anairaa huitupuna mai ia Adamu mai e tae atu i te opu o Zerubabela. (1:1; 3:19-24) E rave rahi mau huriraa Bibilia o te faahaere roa i te opu o Zerubabela i te ahururaa o te ui. I te mea e ua hoˈi Zerubabela i Ierusalema i te matahiti 537 H.T.T, e ua oti te papairaa a Ezera i te matahiti 460 H.T.T., aita ïa i rahi te mau ui i fanauhia i roto i taua tau poto ra. Aita râ te papai Hebera i oti i roto i teie tuhaa, eita ïa e nehenehe e faataa eaha te taairaa i rotopu i te rahiraa o te mau taata i faahitihia e o Zerubabela. Aita ïa e tumu no te tuu i te papairaa o te Paraleipomeno i te hoê taio mahana no muri aˈe, mai ta vetahi i rave.

10. (a) Eaha te anairaa huitupuna e horoa-na-mua-hia? (b) Eaha te anairaa huitupuna e faahitihia ma te tano maitai i te omuaraa o te pene piti? (c) Eaha te tahi atu mau anairaa e ravehia, e e hope na roto i te aha?

10 E horoa-na-mua-hia na ui hoê ahuru mai ia Adamu e tae atu ia Noa, e i muri iho, na ui hoê ahuru e tae atu ia Aberahama. E faahitihia te mau tamaiti a Aberahama e to ratou mau huaai; te huaai o Esau e o Seira, e noho ra i te vahi mouˈa no Seira, e te mau arii matamua no Edoma. Mai te piti râ o te pene, no te mau huaai o Iseraela, aore ra Iakoba ïa te parau, no reira mai o Iuda o to ˈna hoi anairaa huitupuna te horoa-na-mua-hia, e haere mai ai na ui hoê ahuru e tae atu ia Davida. (2:1-14) Te vai atoa ra te anairaa tupuraa o te tahi atu mau opu fetii, to te opu o Levi e te mau tahuˈa rahi iho â râ, e e hope te reira na roto i te huitupuna o te opu o Beniamina mai te huru ra e no te faaite i te parau o te arii ra o Saula, te hoê ati Beniamina, mea na roto ia ˈna e haamata ˈi te aamu iho. I te tahi taime, e au ra e aita e tuea ra te anairaa huitupuna a Ezera e a te tahi mau papai Bibilia. E tia râ ia haamanaˈo e mea matau-atoa-hia te tahi mau taata na nia i te tahi atu mau iˈoa e e taui te reo e e nehenehe te papairaa o te tahi mau iˈoa e taui i te roaraa o te tau. E ore te rahiraa o te mau fifi i muri aˈe i te hoê hiˈopoa-maitai-raa.

11. A horoa i te tahi mau haamaramaramaraa faufaa e vai ra i roto i te mau anairaa huitupuna.

11 Ua oomo Ezera i tera e tera vahi i roto i ta ˈna anairaa huitupuna i te mau haamaramaramaraa i te pae tuatapaparaa e teotarafia ia taa maitai ta ˈna parau e ia riro ei haamanaˈoraa faufaa. Ei hiˈoraa, i roto i te anairaa o te mau huaai o Reubena, ua tuu Ezera i te hoê haamaramaramaraa faufaa: “Te mau tamarii a Reubena te matahiapo a Iseraela, (oia iho hoi te matahiapo; no te mea râ, ua haaviivii oia i te roi o te metua tane, ua hopoi-ê-hia te maitai o te matahiapo ra i te mau tamarii a Iosepha a Iseraela ra; [no reira e ore e tia ia taiohia oia no] taua maitai matahiapo i horoa-ê-hia ra. [O Iuda hoi tei hau aˈe i to ˈna mau taeae, e no roto mai hoi ia ˈna te aratai; na Iosepha râ te maitai matahiapo.]).” (5:1, 2; MN) E rave rahi mau ohipa e taahia maoti teie mau parau iti. Hau atu â, i roto noa i te Paraleipomeno tatou e haapii ai e, e mau tamaiti fetii anaˈe o Ioaba, o Amasa, e o Abisai no Davida, e e tauturu te reira ia taa tatou i te mau tupuraa rau e au ia ratou.—2:16, 17.

12. Eaha te mau ohipa e tupu i te poheraa o Saula?

12 E faatupu te taivaraa o Saula i to ˈna pohe (10:1-14). E haamata te faatiaraa i te taime e aro ai to Philiseti ia Iseraela i te mouˈa Gilaboa. E toru tamaiti a Saula te pohe, tei roto atoa o Ionatana. E i muri aˈe, e pepe o Saula. No te mea aita oia e hinaaro ra ia haruhia oia e te enemi, e faaue oia i ta ˈna hopoi mauhaa e: “A unuhi na i te ˈoˈe na oe ra e patia mai ia ˈu e ia pǔpû; o te roohia mai au e teie nei peritome ore o te aa mai ia ˈu.” Eita râ ta ˈna hopoi mauhaa e farii, no reira e haapohe Saula ia ˈna iho. Inaha, ua pohe Saula no “te haapao ore i te parau a Iehova, e te ui i te varua ino, e aore i ui ia Iehova.” (10:4, 13, 14) E horoa Iehova i te basileia na Davida.

13. Nafea Davida e manuïa ˈi i roto i te basileia?

13 Haapapuhia te basileia o Davida (11:1–12:40). I muri aˈe, e haaputuputu na opu 12 ia Davida ra i Heberona e e faatavai ratou ia ˈna ei arii i nia ia Iseraela taatoa. E haru oia ia Ziona e ‘rahi noa ˈtura to ˈna mana, no te mea, o Iehova sabaota tei pihai iho ia ˈna.’ (11:9) E ravehia te mau aito ei raatira o te nuu, e na roto ia ratou, e faaora Iehova, “e faaoraraa rahi.” (11:14, MN) E roaa ia Davida te tauturu a te taatoaraa no te mea e tahoê te mau taata o te nuu ma to ratou mafatu atoa no te faaarii ia ˈna. E tupu te tamaaraa e te oaoaraa i Iseraela.

14. Eaha te faahopearaa o te tamaˈi i rotopu ia Davida e te mau Philiseti, e eaha te ohipa faaitoito faaroo e faatupu i te himene oaoa?

14 Davida e te Afata a Iehova (13:1–16:36). E ui Davida i te manaˈo o te mau raatira o te fenua, e e farii ratou ia afaihia mai te Afata i Ierusalema mai Kiriata-iearima mai, fatata e 70 matahiti to ˈna vai-noa-raa i ǒ. I nia i te purumu, e pohe o Uza no te oreraa e faatura i te mau faaueraa a Iehova, e e vaiihohia te Afata i te fare o Obeda-edoma no te hoê taime. (Num. 4:15) E rave faahou to Philiseti i ta ratou mau aroraa, teie râ e upootia o Davida ma te faahiahia i nia ia ratou e piti taime, i Baala-perazima e i Gibeona. Ia au i te faaueraa a Davida, e pee te mau ati Levi i teie nei i tei au i te teotaratia no te afai i te Afata i Ierusalema ma te fifi ore, i reira oia e vaiihohia ˈi i raro aˈe i te hoê fare ie ta Davida i faatia, ma te ori e te oaoa. E tupu te pûpûraa tusia e te himene, na Davida iho te hoê himene haamauruururaa ia Iehova no taua taime ra. Te vahi faahiahia roa ˈˈe, o te tumu parau ïa: “Ia oaoa hoi te raˈi, e ia rearea te fenua; e parau atu i te mau fenua, o Iehova te arii.” (Par. 1, 16:31) Auê hoi ohipa putapû e te faaitoito i te faaroo e! I muri aˈe, e faanahohia teie himene a Davida ei niu no te mau himene apî, mai te Salamo 96. E papaihia te tahi atu i roto i na irava matamua 15 o te Salamo 105.

15. Na roto i teihea parau tǎpǔ faahiahia Iehova e pahono ai i te hinaaro o Davida e patu i te hoê fare no te haamoriraa tahoêhia?

15 Davida e te fare o Iehova (16:37–17:27). I teie nei, te tupu ra te hoê faanahonahoraa matau-ore-hia i Iseraela. Tei roto te afata o te faufaa i te hoê fare ie i Ierusalema i reira o Asapha e to ˈna mau taeae e tavini ai, area tau kilometera i te atearaa i te pae apatoerau tooa o te râ o te oire i Gibeona, te pûpû ra ïa te tahuˈa rahi ra o Zadoka e to ˈna mau taeae i te mau tusia i faauehia i roto i te sekene. No te mea e tapi noa Davida i te faateitei e te tahoê i te haamoriraa a Iehova, e faaite oia i to ˈna hinaaro e patu i te hoê fare no te afata o te faufaa a Iehova. E parau râ Iehova e e ere na Davida, na ta ˈna râ tamaiti e patu i te hoê fare No ˈna e Na ˈna e “haapapu i to ˈna terono e a muri noa ˈtu,” a faaite ai i te maitai rahi mai te hoê metua i nia i te hoê tamaiti. (17:11-13) E haaputapû teie parau tǎpǔ faahiahia a Iehova—teie faufaa no te hoê basileia mure ore—i te mafatu o Davida. E itehia to ˈna mauruuru rahi ia pure oia e “ia tia noa” te iˈoa o Iehova “e ia rahi e a muri noa ˈtu” e ia tae mai Ta ˈna haamaitairaa i nia i te utuafare o Davida.—17:24, MN.

16. Eaha te parau tǎpǔ ta Iehova e faatupu na roto ia Davida, nafea râ Davida e hara ˈi?

16 Te mau haruraa fenua a Davida (18:1–21:17). Na roto ia Davida, e faatupu Iehova i teie nei i Ta ˈna parau tǎpǔ e horoa i te taatoaraa o te Fenua Tǎpǔhia na te huaai o Aberahama. (18:3) I roto i te hoê tau aroraa poto, e “ora . . . Davida” ia Iehova i te mau vahi atoa ta ˈna e haere. (18:6) Maoti ta ˈna mau upootiaraa faahiahia, e haavî Davida i to Philiseti, e haamou oia i to Moabi, e pau to Zoba ia ˈna, e faahepo oia i to Arama e aufau i te tute, e e upootia oia i nia ia Edoma e ia Amona e ia Amaleka atoa. E turai râ Satani ia Davida ia numera ia Iseraela e e na reira oia e hara ˈi. E tuu mai Iehova i te hoê maˈi pohe ei faautuaraa, no to ˈna râ aroha hamani maitai, e faahope oia i te ati i te vahi papairaa a Oranana, i muri aˈe a pohe ai e 70 000 taata.

17. Eaha te faaineineraa ta Davida e rave no te patu i te fare o Iehova, e nafea oia e faaitoito ai ia Solomona?

17 E faaineine Davida i te paturaa o te hiero (21:18–22:19). E faaue te melahi ia Davida na roto i te arai o Gada e “faatia . . . i te tahi fata na Iehova i roto i te vahi papairaa a Oranana te ati Iebusi ra.” (21:18) E hoo mai Davida i te vahi paturaa i Oranana, e pûpû atu ai i te mau tusia i reira ei auraroraa ia Iehova. E tiaoro atu oia ia Iehova o te pahono mai na roto “i te auahi no te raˈi mai i nia iho i taua fata tusia taauahi ra.” (21:26) E manaˈo Davida e te hinaaro ra Iehova ia patuhia to ˈna fare i reira, e faanaho oia i te ohipa tarairaa e haapueraa i te mau tauihaa, a parau ai e: “E tamaiti apî hoi tau tamaiti nei o Solomona, e teie nei fare e faatiahia nei na Iehova, ia aruehia ïa i te teitei, e te unauna, e te nehenehe, e ati noa ˈˈe te mau fenua atoa nei. E teie nei, e faaitoito hoi au i te ravea.” (22:5) E faataa oia ia Solomona e aita Iehova i faatia ia patu oia i te fare, no te mea e taata tamaˈi oia e ua faatahe i te toto. E aˈo atu oia i ta ˈna tamaiti ia faaitoito e ia vai puai noa i roto i taua opuaraa ra, a parau ai e: “A tia a rave; e ei pihai-atoa-iho Iehova ia oe.”—22:16.

18. Eaha te tumu e ravehia ˈi te hoê numeraraa i te nunaa?

18 E faanaho Davida i te haamoriraa a Iehova (23:1–29:30). E ravehia te hoê numeraraa i te nunaa, i teie râ taime, ia au ïa i te hinaaro o te Atua, no te faanaho faahou i te toroa tahuˈa e te mau ohipa a te mau ati Levi. E faaite-maitai-hia te reira i ǒ nei ia faaauhia i te toea o te mau Papai. E tapǔpǔ-atoa-hia te mau tavini o te arii.

19. Na roto i teihea mau parau Davida e faaue ai ia Solomona e patu i te fare, eaha te mau hohoˈa o te paturaa ta ˈna e horoa, e eaha te hiˈoraa faahiahia ta ˈna e faaite?

19 I te pae hopea o ta ˈna faatereraa î i te mau tupuraa rau, e haaputuputu Davida i te mau tia o te nunaa, “te amuiraa a Iehova.” (28:8) E tia ˈtu ai te arii e parau e: “A faaroo mai na, e au mau taeae, e au mau taata e.” E faaite oia ia ratou i to ˈna hinaaro rahi, no nia i “te fare o te Atua” mau. I mua ia ratou, e parau oia ia Solomona e: “E o oe hoi, e tau tamaiti, e Solomona, ia ite hua oe i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma te aau mau, e ma te tia roa: e imi hoi Iehova i te mau aau atoa ra, e te ite ra oia i te mau manaˈo atoa. Ia imi oe ia ˈna ra, e itea ˈtu oia e oe; a faarue râ oe ia ˈna, e faarue roa mai oia ia oe. E tena na, e ara; mai ia Iehova hoi i haapao ia oe ei faatia i te fare ei vahi moˈa na ˈna, e haapapu na i te aau i te rave.” (28:2, 9, 10, 12) E horoa oia i te taurearea ra o Solomona i te mau hohoˈa o te paturaa i faataa-maitai-hia e i roaa mai ia ˈna ma te faauruahia e Iehova e e pûpû oia i te hoê ô no roto i ta ˈna iho taoˈa rahi no te paturaa—e 3 000 taleni auro e e 7 000 taleni ario, ta ˈna i faaherehere no taua opuaraa ra. Maoti teie hiˈoraa faahiahia i mua ia ratou, e horoa te mau tamaiti hui arii e te nunaa ma te aau tae i te auro e au i te 5 000 taleni e 10 000 darekona e te ario e au i te 10 000 taleni, e te auri e te veo atoa e rave rahi. * (29:3-7) E oaoa roa te nunaa i taua haamaitairaa ra.

20. Eaha te faito faahiahia roa ˈˈe e raea e te pure hopea a Davida?

20 E arue atu ai Davida ia Iehova na roto i te pure, a faˈi ai e no ǒ anaˈe mai teie mau ô rahi i To ˈna ra rima e e pure oia ia vai tamau noa Ta ˈna haamaitairaa i nia i te nunaa e i nia ia Solomona. E raea i teie pure hopea a Davida te faito faahiahia roa ˈˈe ia faateitei oia i te basileia o Iehova e i To ˈna iˈoa hanahana: “Ia haamaitaihia oe, e a muri noa ˈtu, e te Atua o to matou metua o Iseraela, e Iehova. Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau, e te tura, to nia i te raˈi ra, e to nia i te fenua, na oe anaˈe ïa; tei ia oe te hau, e Iehova, o oe tei rahi i te mau mea atoa nei. No ǒ na mai te taoˈa e te tura, e tei ia oe te mana i nia i te mau mea atoa; e tei to rima te puai e te etaeta; e na oe e faarahi mai, e te horoa mai i te etaeta i te taata atoa nei. E teie nei, e to matou Atua, te haamaitai nei matou ia oe, te arue nei matou i to oe nei iˈoa hanahana.”—29:10-13.

21. E hope te Paraleipomeno Hoê na roto i teihea parau faahiahia?

21 E faatavaihia Solomona no te piti o te taime e e parahi oia i nia i “te terono a Iehova” ei mono ia Davida tei ruhiruhia. I muri aˈe e 40 matahiti faatereraa, e pohe “ruhiruhia noa ˈtura [Davida], ua hope o ˈna pue mahana, ma te taoˈa rahi, e ma te tura.” (29:23, 28) E faaoti Ezera i te Paraleipomeno Hoê na roto i te hoê parau faahiahia ia haapapu oia e e hau aˈe te basileia o Davida i te mau basileia atoa o te mau nunaa.

FAUFAARAA

22. Nafea to Iseraela i te tau o Ezera i te faaitoitoraahia e te Paraleipomeno Hoê?

22 Ua faufaa-rahi-hia te mau hoa Iseraela o Ezera i ta ˈna buka. Na roto i teie aamu i haapotohia e i vauvauhia ma te au e te manaˈo maitai, ua ite maite ratou i te aroha hamani maitai e te here o Iehova i nia ia ratou no to ˈna haapao maitai i te faufaa o te Basileia e te arii Davida e no to ˈna iho iˈoa. Ua nehenehe ihora ïa ratou e haapao i te haamoriraa viivii ore a Iehova ma te itoito i faaapîhia. Ua haapaari te mau anairaa huitupuna i to ratou tiaturi i te autahuˈa e ohipa ra i roto i te hiero i patu-faahou-hia.

23. Nafea to Mataio, Luka, e Setephano faaohipa-maitai-raa i te Paraleipomeno Hoê?

23 Ua faufaa-rahi-atoa-hia te amuiraa Kerisetiano matamua i te Paraleipomeno Hoê. Ua nehenehe o Mataio e o Luka e faaohipa i ta ˈna mau anairaa huitupuna no te haapapu maitai e o Iesu te “tamaiti na Davida” e te Mesia no ˈna te tiaraa mana. (Mat. 1:1-16; Luka 3:23-38) No te faaoti i ta ˈna faaiteraa hopea, ua faahiti Setephano i to Davida aniraa e na ˈna e patu i te hoê fare no Iehova e to Solomona raveraa i te paturaa. Ua faaite oia e “e ore . . . te Teitei e parahi i te hiero i hamanihia e te rima,” a faataa ˈi e te faahohoˈa ra te hiero no te tau o Solomona i te mau ohipa no te raˈi o te hau ê i te hanahana.—Ohi. 7:45-50.

24. Eaha te hiˈoraa maitai roa o Davida ta tatou e nehenehe e pee i to tatou tau?

24 Eaha ïa no te mau Kerisetiano mau i to tatou tau? E tia i te Paraleipomeno Hoê ia haapaari e ia faaitoito i to tatou faaroo. E rave rahi mau mea ta tatou e nehenehe e pee i roto i te hiˈoraa maitai roa o Davida. Taa ê atu ia Saula o te erehia i te faaroo, e ui noa oia i te manaˈo o Iehova! (Par. 1, 10:13, 14; 14:13, 14; 17:16; 22:17-19) I to ˈna hopoiraa i te afata a Iehova i Ierusalema, i roto i ta ˈna mau salamo arueraa, i to ˈna faanahoraa i te mau ati Levi no te taviniraa, e i roto i ta ˈna aniraa e patu i te hoê fare unauna no Iehova, ua faaite o Davida e na mua oia i te feruri ia Iehova e i Ta ˈna haamoriraa. (16:23-29) Aita oia i amuamu aˈenei. Aita oia i imi i te mau haamaitairaa taa ê no ˈna iho, ua imi noa râ oia i te haapao i te hinaaro o Iehova. Inaha, ia faaue Iehova i ta ˈna tamaiti e patu i te fare, ua haapii oia i ta ˈna tamaiti ma to ˈna mafatu atoa e ua horoa oia i to ˈna taime, to ˈna puai, e ta ˈna faufaa no te faaineine i te ohipa o te haamata i muri aˈe i to ˈna poheraa. (29:3, 9) E hiˈoraa faahiahia mau ïa no te paieti!—Heb. 11:32.

25. Eaha to tatou huru no nia i te iˈoa e te Basileia o Iehova e tia ˈi ia faatupu te Paraleipomeno Hoê?

25 Ua tae tatou i te mau pene hopea, te mau pene faahiahia roa ˈˈe. E tia i te parau nehenehe a Davida i to ˈna arueraa ia Iehova e to ˈna faateiteiraa i to ˈna “iˈoa hanahana” ia faatupu i roto ia tatou, i te mauruuru ma te oaoa no ta tatou haamaitairaa o teie tau apî, oia hoi te faaiteraa i te mau ohipa hanahana a Iehova e to ˈna Basileia e faaterehia e te Mesia. (Par. 1, 29:10-13) Ia vai noa to tatou faaroo e to tatou oaoa mai to Davida a faaite noa ˈi tatou i te aau mehara no te Basileia mure ore o Iehova, ma te horoa i to tatou taime no Ta ˈna taviniraa. (17:16-27) Oia mau, te haafaahiahia roa ra te Paraleipomeno Hoê i te tumu parau Bibilia o te Basileia o Iehova e o ta ˈna Huero, a vaiiho ai ia tiai noa tatou i te mau faaiteraa hopea putapû mau no nia i te mau opuaraa a Iehova.

[Nota i raro i te api]

^ Commentary, a Clarke, buka II, api 574.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 449-450.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 1047.

[Uiraa haapiiraa]