Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 14—Paraleipomeno 2

Buka Bibilia numera 14—Paraleipomeno 2

Buka Bibilia numera 14—Paraleipomeno 2

Taata papai: Ezera

Vahi papairaa: Ierusalema (?)

Otiraa te papai: area 460 H.T.T.

Area tau puohuhia: 1037-537 H.T.T.

1. Afea to Ezera faaotiraa i te Paraleipomeno, e eaha ta ˈna opuaraa?

 I TE mea e i te omuaraa, hoê noa buka te Paraleipomeno Hoê e te Piti, e au ïa te mau haapapuraa i faaitehia i roto i te pene na mua ˈtu no nia i te tupuraa o te aamu, te taata papai, te tau i papaihia ˈi, te canon, e e parau mau anei, i na buka e piti. Ia au i te haapapuraa i faaitehia, ua oti ia Ezera i te papai i te Paraleipomeno Piti i te area 460 H.T.T., peneiaˈe i Ierusalema. Te opuaraa a Ezera, o te haapao-maite-raa ïa i te mau parau mana o te tuatapaparaa o te nehenehe e moe. Maoti te tauturu a te varua moˈa, e to ˈna aravihi ei taata tuatapapa no te maimi e te maiti i te pueraa parau, ua nehenehe o Ezera e papai i te hoê aamu mau e o te vai tamau noa. Ua paruru oia i te ohipa ta ˈna e hiˈo ra ei aamu mau no a muri aˈe. Mea tano roa te ohipa a Ezera, inaha i taua taime ra, mea faufaa atoa ia haaputuhia te taatoaraa o te mau papai Hebera moˈa i papaihia i te roaraa o te mau senekele.

2. No te aha aita e tumu no te feaa e mea tano te Paraleipomeno?

2 Ua faufaa-rahi-hia te ati Iuda no te tau o Ezera maoti te buka Paraleipomeno a Ezera i faauruahia. Ua papaihia te reira ei haapiiraa na ratou e ei faaitoitoraa e faaoromai. Na roto i te tamahanahanaraa a te mau Papai, e nehenehe ratou e tiaturi. Ua farii ratou i te buka Paraleipomeno ei tuhaa no te canon Bibilia. Ua ite ratou e e nehenehe taua buka ra e tiaturihia. E nehenehe ratou e haapapu i te reira maoti te tahi atu mau papai faauruahia e te mau tuatapaparaa e rave rahi a te ao i faahitihia e Ezera. Ua vaiiho ratou i te mau tuatapaparaa a te ao e ere i te mea faauruahia ia moe, ua haapao maite râ ratou i te Paraleipomeno. Ua tuu te feia i huri i te Septante i te Paraleipomeno i roto i te tuhaa Hebera o te Bibilia.

3. Nafea te tahi atu mau papai e faataa ˈi e e parau mau te Paraleipomeno?

3 Ua farii Iesu Mesia e te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano e e parau mau te reira e te faauruahia. Ma te feaa ore, te haamanaˈo ra Iesu i te mau huru tupuraa mai tei faatiahia i roto i te Paraleipomeno 2, 24:21 ia faahapa oia ia Ierusalema i te taparahi e te pehi i te mau peropheta e te mau tavini a Iehova i te ofai. (Mat. 23:35; 5:12; Par. 2, 36:16) Ia faahiti Iakobo ia Aberahama ei “taua no Iehova,” ua rave mai paha oia i te parau a Ezera e vai ra i roto i te Paraleipomeno 2, 20:7. (Iak. 2:23, MN) I roto i te buka te vai atoa ra te mau parau tohu i tupu ma te papu.—Par. 2, 20:17, 24; 21:14-19; 34:23-28; 36:17-20.

4. Eaha te mau itearaa a te ihipǎpǎ e haapapu ra e e parau mau te Paraleipomeno Piti?

4 Te haapapu atoa ra te ihipǎpǎ e e parau mau te Paraleipomeno Piti. I te eruraahia te vairaa o Babulonia tahito, ua itea mai te mau pǎpǎ araea no nia i te tau faatereraa a Nebukanesa, te faahiti ra hoê i te iˈoa o “Jaˈukînu, arii no te fenua o Jâhudu,” oia hoi, o “Iehoiakina, arii no te fenua o Iuda.” * E tuea te reira e te aamu Bibilia no nia i te hopoi-tîtî-raahia o Iehoiakina i Babulonia i te hituraa o te matahiti faatereraa a Nebukanesa.

5. Eaha te area tau e puohuhia e te Paraleipomeno Piti, e no te aha o te aamu o Iuda iho â râ te hohorahia maoti i to te basileia o na opu hoê ahuru?

5 Te faatia ra te Paraleipomeno Piti i te mau ohipa i tupu i Iuda i te tau a faatere ai Solomona, tei haamata i te matahiti 1037 H.T.T., e tae atu i te faaotiraa a Kuro i te matahiti 537 H.T.T. e patu faahou i te fare o Iehova i Ierusalema. I roto i teie na matahiti e 500 o te tuatapaparaa, e faahitihia te basileia o na opu hoê ahuru ia faaô noa oia i roto i te mau ohipa a Iuda, e aita roa ˈtu te haamouraa o taua basileia no apatoerau ra i te matahiti 740 H.T.T. e faahitihia ra. Eaha te tumu? No te mea e tapi na mua roa te tahuˈa ra o Ezera e ia haamorihia Iehova i te vahi tia, oia i To ˈna fare i Ierusalema, e i te basileia o te opu o Davida, ta Iehova i faaau atu i Ta ˈna faufaa. No reira, tei nia i te basileia no apatoa to Ezera haamauraa i to ˈna ara-maite-raa no te turu i te haamoriraa mau e no te tiai maite i te taata faatere e haere mai na roto ia Iuda.—Gen. 49:10.

6. Eaha te faahiahiaraa e te anaanataeraa o te Paraleipomeno Piti?

6 E feruriraa maitai roa to Ezera. I roto i na pene e 36 o te Paraleipomeno Piti, ua faataahia na pene matamua e 9 no te faatereraa a Solomona, e 6 o te reira no te faaineineraa e te haamoˈaraa i te fare o Iehova anaˈe ïa. Aita te buka e faahiti ra i te taivaraa o Solomona. I nia i na pene e 27 e toe ra, 14 te faahiti ra i na arii e pae tei pee i te hiˈoraa o Davida e haamori ia Iehova anaˈe: o Asa, o Iehosaphata, o Iotama, o Hezekia, e o Iosia. I roto atoa i na pene hopea 13, e haamatara maite o Ezera i te mau huru maitatai o te mau arii iino. E haapapu noa oia i te mau tupuraa e au i te haamau-faahou-raa e te parururaa i te haamoriraa mau. Auê ïa te anaanatae e!

TUMU PARAU O TE PARALEIPOMENO PITI

7. Nafea Iehova e “faarahi” ai ia Solomona?

7 Te hanahana o te faatereraa a Solomona (1:1–9:31). I te omuaraa iho â, e faaite te Paraleipomeno Piti ia Solomona, te tamaiti a Davida, e te puai noa ˈtura ei arii. Tei pihai iho Iehova ia ˈna e te ‘faarahi noa ra ia ˈna.’ Ia pûpû Solomona i te mau tusia i Gibeona, e fa mai Iehova i mua ia ˈna i te po, a parau ai e: “A ani mai i ta ˈu ra maitai ia hopoi atu na oe ra.” E ani atu Solomona i te ite e te paari ia nehenehe oia e faatere maitai i te nunaa o Iehova. No te mea eita oia e ani i te maitai no ˈna iho, e tǎpǔ te Atua e e horoa oia na Solomona eiaha noa te paari e te ite, i te taoˈa rahi atoa râ e te mau faufaa e te tura “aita e faito i to te mau arii atoa tei na mua ia oe, aita atoa hoi o oe e faito a muri atu.” No te rahi o te taoˈa e tae mai i te oire, e faariro Solomona i “te ario e te auro mai te ofai ra i Ierusalema.”—1:1, 7, 12, 15.

8. Nafea te paturaa i te hiero e ravehia ˈi? A faataa i te tahi mau tuhaa o teie fare.

8 E tihepu Solomona i te mau rave ohipa no te patu i te fare o Iehova, e e tauturu te arii ra o Hirama no Turia na roto i te haponoraa i te raau e te hoê rave ohipa aravihi. “I te maha o te matahiti i arii ai [Solomona],” e haamata te paturaa, e e oti e hitu matahiti e te afa i muri aˈe, i te matahiti 1027 H.T.T. (3:2) E poretiko aano 120 kubiti (53,4 metera) i te teitei tei te muaraa o te hiero. E piti pou veo rarahi tei mua i te poretiko, hoê o Iakina te iˈoa, oia hoi “Ia haamau etaeta [o Iehova],” e te tahi o Boaza ïa, e au ra e teie te auraa “Na roto i te puai.” (3:17) Ia faaauhia i te reira, mea nainai ïa te fare iho, e 60 kubiti (26,7 metera) i te roa, e 30 kubiti (13,4 metera) i te teitei, e e 20 kubiti (8,9 metera) i te aano, ua tapoˈihia râ te mau papai e te aroaro i te auro; ua faaunauna-maite-hia te piha e vai ra i roto roa, te vahi Moˈa Roa, i te auro. Tei reira atoa na kerubi auro e piti, hoê i na pae taitahi o te piha, mea hohora to raua pererau mai te tahi pae atu e i te tahi pae e e tuati i ropu.

9. A faataa i te mau tauihaa o te aua e o te hiero.

9 I roto i te aua i roto mai, te vai ra te hoê fata veo rahi e 20 kubiti (8,9 metera) i te roa, e 20 kubiti i te aano e 10 kubiti (4,5 metera) i te teitei. Te tahi atu taoˈa faahiahia, o te farii-vai ïa mea faatahehia, te hoê farii veo rarahi i nia i te tua o na puaatoro veo 12, te hiˈo ra ratou i rapae, e toru i te pae taitahi. E nehenehe taua miti ra e farii “e toru tausani bato” (fatata e 66 000 litera) pape, e faaohipahia e te mau tahuˈa no te horoi ia ratou. (4:5) Te vai atoa ra i roto i te aua hoê ahuru farii-vai veo nainai i nia i te mau pereoo veo i faaunaunahia, e i roto i taua pape ra, e horoihia te mau mea e faaohipahia no te mau tusia taauahi. E faaîhia te reira i te pape no roto mai i te miti veo i faatahehia e e turaihia i te vahi atoa e hinaarohia ra te pape. Hau atu â, te vai ra hoê ahuru vairaa lamepa auro e e rave rahi taoˈa, hamanihia te tahi i te auro e te tahi i te veo, no te haamoriraa i roto i te hiero. *

10. Eaha te ohipa e tupu ia amohia te Afata i roto i te vahi Moˈa Roa?

10 I te pae hopea, i muri aˈe e hitu matahiti e te afa ohiparaa, ua oti te fare o Iehova. (Arii 1, 6:1, 38) Te mahana o te haamoˈaraa, o te taime au ïa no te hopoi i te taipe o te vairaa mai o Iehova i roto i te piha i roto roa o teie fare unauna mau. E hopoi mai te mau tahuˈa i “te afata [o te] faufaa a Iehova, i roto i te vairaa ra, i te vahi parau aro o te fare ra, i te vahi moˈa roa, i raro aˈe i na pererau o te kerubi ra.” Eaha te ohipa e tupu? Ia arue e ia haamaitai te feia himene ati Levi e te feia faaoto pu ia Iehova na roto i te hoê himene amui, e î te fare i te hoê ata, e eita ˈtura te mau tahuˈa e nehenehe e rave i ta ratou taviniraa, ua î hoi te fare o te Atua mau i “te hanahana o Iehova.” (Par. 2, 5:7, 13, 14) Mea na reira Iehova e faaite ai e te farii ra oia i te hiero e tei reira oia.

11. Eaha te pure ta Solomona e pûpû, e eaha ta ˈna e ani?

11 Ua hamanihia te hoê paepae veo e toru kubiti (1,3 metera) i te teitei no taua oroa ra, e ua tuuhia i roto i te aua i roto mai i pihai iho i te fata veo rahi. Mai taua vahi teitei ra, e nehenehe o Solomona e itehia e te nunaa rahi tei putuputu mai no te haamoˈaraa o te hiero. I muri aˈe i te faaiteraa semeio o te vairaa mai o Iehova na roto i te hoê ata hanahana, e tuturi Solomona i mua i te nahoa taata e e pûpû oia i te hoê pure putapû haamaitairaa e arueraa, e te mau aniraa haehaa e rave rahi ia faaorehia mai te hara e ia haamaitaihia mai. I te pae hopea, e pure oia e: “E teie nei, e tau Atua, e faaaraara mai oe i to mata, e faaroo mai hoi oe i te pure ia purehia i ǒ nei i teie nei vahi. E te Atua e, e Iehova e, eiaha e faafariu-ê-hia te mata o tei faatavaihia e oe ra: e haamanaˈo i te aroha i to tavini ia Davida.”—6:40, 42.

12. Nafea Iehova e pahono ai i te pure a Solomona, e e hope te oroa 15 mahana na roto i teihea ohipa oaoa?

12 E faaroo anei Iehova i teie pure a Solomona? I te otiraa iho â te pure a Solomona, e mairi mai te auahi no te raˈi mai e e haapau i te tusia taauahi e te mau tusia, e î roa ˈˈera te fare i “te hanahana o Iehova.” E turai te reira i te nunaa atoa ia tipǎpǎ e ia haamauruuru ia Iehova, no te mea “e maitai to ˈna; e tia to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” (7:1, 3) E pûpûhia ˈtu ai te hoê tusia rahi na Iehova. I muri aˈe i te hebedoma oroa haamoˈaraa, o te hebedoma ïa o te Oroa Haapueraa maa e te hoê sabati faaearaa ohipa. I muri aˈe i teie oroa oaoa 15 mahana i riro ei faaitoitoraa i te pae varua, e tuu Solomona i te nunaa ia hoˈi i to ratou fare ma te oaoa e te rearea o te aau. (7:10) Ua oaoa atoa Iehova. E haapapu â oia i te faufaa o te Basileia ia Solomona, a faaara atoa ˈtu ai i te mau faahopearaa iino ia ore oia e auraro.

13. (a) Eaha te ohipa paturaa e ravehia i muri aˈe i to te hiero? (b) Eaha ta te arii vahine no Seba e parau ia ite oia i te basileia o Solomona?

13 I teie nei, e faarahi Solomona i te ohipa paturaa i roto i to ˈna basileia, e patu oia i te hoê aorai no ˈna e te mau oire etaeta atoa, te mau oire vairaa tauihaa, te mau oire no te mau pereoo, te mau oire no te feia faahoro puaahorofenua, e te mau mea atoa ta ˈna e hinaaro e patu. E anotau ruperupe e te hanahana e te hau inaha e haamanaˈo maite te arii e te nunaa i te haamoriraa a Iehova. Ua faaroo atoa te arii vahine no Seba, i te atearaa hau atu i te 1 900 kilometera, i te parau no te ruperupe e te paari o Solomona. E rave oia i te tere roa, e te rohirohi ia ite mata roa oia. E tatarahapa anei oia? Eita roa ˈtu, inaha e faˈi oia e: “Aita râ vau i faaroo i taua parau ra, e ia tae mai râ vau e ite hua aˈenei au i tau mata: e inaha, aita te rahi o to oe paari i faaitehia mai ia ˈu nei: ua hau â oe i tei faaroohia e au ra. E ao to te mau taata no oe nei, e ao to te mau tavini no oe.” (9:6, 7) Aita ˈtu e arii i te fenua nei i hau aˈe i te taoˈa rahi e te paari ia Solomona. E 40 matahiti to ˈna faatereraa i Ierusalema.

14. No te aha o Iseraela e ere-oioi-hia ˈi i to ˈna hanahana?

14 Te mau faatereraa a Rehoboama e a Abia (10:1–13:22). E turai te faatereraa etaeta e te haavî a Rehoboama te tamaiti a Solomona i na opu hoê ahuru no apatoerau faaterehia e Ieroboama ia orure i te hau i te matahiti 997 H.T.T. E tia râ te mau tahuˈa e te mau ati Levi o na basileia e piti i te pae o Rehoboama, a tuu ai i te haapao maitai i te faufaa o te Basileia na mua ˈˈe i te here aiˈa. Eita e maoro e faarue Rehoboama i te ture a Iehova, e e tomo te arii Sisaka no Aiphiti i Ierusalema, a haru ai i te mau faufaa o te fare o Iehova. Auê te peapea e! Hau rii noa ˈtu i te 30 matahiti i muri aˈe i te paturaahia, te erehia ra teie mau fare unauna rahi, i te hanahana! Te tumu: Ua “hara” te nunaa “ia Iehova.” E tatarahapa Rehoboama i te taime tano, no reira eita Iehova e haamou roa i te nunaa.—12:2.

15. Eaha te mau tamaˈi e tupu i muri aˈe i te poheraa o Rehoboama, e no te aha o Iuda e puai aˈe ai ia Iseraela?

15 Ia pohe Rehoboama, e faaariihia o Abia, te hoê o ta ˈna na tamaiti e 28. Ua î na matahiti faatereraa e toru a Abia i te tamaˈi faataheraa toto e o Iseraela i apatoerau. O te afaraa noa te numera o Iuda i to Iseraela, e 400 000 feia tamaˈi, area to Ieroboama, e 800 000 ïa. A tupu ai te mau aroraa riaria, e pau hau atu i te afaraa o te feia tamaˈi o Iseraela, e e haamouhia afa mirioni feia haamori i te kafa. Mea puai aˈe te mau tamarii a Iuda no te mea “te tiaturi ra ratou i te Atua o to ratou ra mau metua ia Iehova.”—13:18.

16. Nafea Iehova e pahono ai i te pure ru a Asa?

16 Te arii ra o Asa o te mǎtaˈu i te Atua (14:1–16:14). E monohia o Abia e ta ˈna tamaiti ra o Asa. E taata paruru o Asa i te haamoriraa mau. E rave oia i te ohipa tamâraa i te fenua i te haamoriraa i te hohoˈa otiotihia. Teie râ, a hiˈo na! Te haamǎtaˈuhia ra Iuda e te hoê nuu rahi Etiopia hoê mirioni taata. E pure Asa e: “E tauturu mai ia matou, e to matou Atua, e Iehova; te tiaturi nei hoi matou i nia ia oe, e no to oe iˈoa i haere hua ˈtu ai matou e rave i teie nei feia rahi.” E pahono Iehova na roto i te horoaraa ˈtu i te hoê upootiaraa rahi.—14:11.

17. Nafea Asa e faaitoitohia ˈi e faatitiaifaro i te haamoriraa i Iuda, e faahapahia râ oia no teihea tumu?

17 Tei nia te varua o te Atua ia Azaria o te parau ia Asa e: “Tei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou.” (15:2) Ma te faaitoito-rahi-hia, e faatitiaifaro Asa i te haamoriraa i Iuda, e e faaau te nunaa i te hoê faufaa, oia hoi, ia haapohehia te taata atoa e ore e imi ia Iehova. Ia faatia râ Baasa, arii no Iseraela, i te vahi tiairaa no te tapea i to Iseraela eiaha ia haere atu i Iuda, e rave Asa i te hoê hara rahi ia aufau oia ia Benehada, arii no Arama, no te aro ia Iseraela, maoti i te imi i te tauturu a Iehova. No reira, e faahapa Iehova ia ˈna. Noa ˈtu râ te reira, e “tia . . . te aau o Asa e hope roa ˈˈera o ˈna pue mahana.” (15:17) E pohe oia i te 41raa o te matahiti o ta ˈna faatereraa.

18. (a) Nafea Iehosaphata e aro ai no te haamoriraa mau, e eaha te mau faahopearaa? (b) Nafea te auraa ta ˈna e faatupu na roto i te hoê faaipoiporaa e fatata ˈi i te riro ei ati?

18 Te faatereraa maitai a Iehosaphata (17:1–20:37). E faahaere â Iehosaphata te tamaiti a Asa i te aroraa i te haamoriraa idolo i mua e e haamata oia i te hoê haapiiraa taa ê. E tono oia i te feia haapii na te mau oire atoa o Iuda e haapii i te nunaa i te buka Ture a Iehova. E tupu te hoê tau ruperupe rahi e te hau, e e tamau noa Iehosaphata i te “tupu . . . i te rahi.” (17:12) E faatupu râ oia i te auraa e te arii ino o Ahaba no Iseraela na roto i te hoê faaipoiporaa e e haere oia e tauturu ia ˈna e aro i te hau Arama o te puai noa ˈtura, ma te ore e tâuˈa ia Mikaia te peropheta a Iehova; fatata roa oia i te pohe area ia Ahaba ra, e pohe ïa i roto i te aroraa i Ramota-gileada. E faahapa Iehu te peropheta a Iehova ia Iehosaphata no to ˈna amuiraa ˈtu e te taata ino ra o Ahaba. I muri aˈe i te reira, e haamau o Iehosaphata i te mau tavana na te fenua atoa, e e aˈo oia ia ratou ia rave i ta ratou mau hopoia ma te mǎtaˈu i te Atua.

19. I te taime faahiahia roa ˈˈe o te faatereraa a Iehosaphata, nafea te tamaˈi ta ˈna e rave ra e riro ai e na te Atua?

19 I teie nei ua tae tatou i te taime faahiahia roa ˈˈe o te faatereraa a Iehosaphata. E haere te mau nuu amui a Moabi, a Amona, e a to te vahi mouˈa no Seira e aro ia Iuda ma te puai rahi na te medebara mai i Ene-gedi. E mǎtaˈu rahi to te nunaa. E tia noa Iehosaphata e o Iuda atoa, e “ta ratou mau tamarii rii, e ta ratou mau vahine, e ta ratou mau tamarii atoa,” i mua ia Iehova e e imi ratou ia ˈna na roto i te pure. E haere maira te varua o Iehova i nia ia Iahaziela te ati Levi o te parau i te nuu i putuputu mai e: “A faaroo mai na, e Iuda atoa ra, e outou atoa to Ierusalema, e o oe hoi, e te arii, e Iehosaphata, te na ô maira Iehova ia outou, Eiaha outou e mǎtaˈu, eiaha e hitimaue i teie nei feia rahi; e ere i ta outou teie nei aroraa, na te Atua râ. Ananahi outou e haere ai i raro e rave ia ratou . . . tei ia outou hoi Iehova.” E tia mai Iuda i te poipoi roa e haere e te feia himene ati Levi i mua. E faaitoito Iehosaphata ia ratou e: “E tiaturi i to outou Atua ia Iehova . . . e faaroo i te mau peropheta na ˈna, e maitai ïa outou.” E arue te feia himene ia Iehova ma te oaoa, “e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” (20:13, 15-17, 20, 21) E faaite Iehova i to ˈna maitai rahi ma te faahiahia. E faanaho oia i te hoê marei no te mau nuu e tomo maira e e haamou ratou ia ratou iho. Ia tae atu ratou i te pare tiairaa i te medebara, e mau tino pohe anaˈe ta to Iuda e ite ma te oaoa. Oia mau, na te Atua teie aroraa! Tae roa i te hopea o ta ˈna faatereraa e 25 matahiti, ua tamau noa Iehosaphata i te haere ma te haapao maitai i mua ia Iehova.

20. Eaha te mau ati e tapao i te faatereraa a Iehorama?

20 Te mau faatereraa iino a Iehorama, a Ahazia, e a Atalia (21:1–23:21). Mea ino roa te haamataraa te faatereraa a Iehorama te tamaiti a Iehosaphata no te mea e haapohe oia i to ˈna mau taeae atoa. E vaiiho râ Iehova ia ora oia no te faufaa Ta ˈna i faaau e o Davida. E haamata Edoma i te orure i te hau. Mai te hoê vahi itea ore, e hapono Elia i te hoê rata no te faaara ia Iehorama e e tairi Iehova i to ˈna utuafare i te hoê ati rahi e e pohe oia i te pohe riaria. (21:12-15) Ia au i te parau tohu, e haere mai te mau Philiseti e te mau Arabia e e pau ia ratou o Ierusalema i te eiâhia, e e pohe te arii i te hoê maˈi opu faufau, e vau ïa matahiti to ˈna faatereraa.

21. Eaha te mau faahopearaa iino o te faatereraa a Atalia i Iuda, nafea râ Iehoiada e manuïa ˈi i te faahoˈiraa i te terono a Davida?

21 E mono Ahazia (Iehoahaza), te tamaiti hoê roa a Iehorama i ora mai, ia ˈna, e hema râ oia no te rave i te ino i to ˈna metua vahine o Atalia, te tamahine a Ahaba e a Iezebela. Hoê noa matahiti to ˈna faatereraa no te mea e faaore Iehu i te utuafare o Ahaba. Ia ite oia i te reira, e haapohe Atalia i ta ˈna mau mootua e e haru oia i te terono. E ora mai râ hoê o te mau tamaiti a Ahazia. O Ioasa, hoê matahiti, o te faatapunihia e Iehosabeata to ˈna metua vahine fetii i roto i te fare o Iehova. E faatere Atalia e ono matahiti, e ma te itoito, e rave te tane a Iehosabeata, te tahuˈa rahi ra o Iehoiada, i te tamarii ra o Ioasa e faaarii ia ˈna, ei hoê o “te mau tamaiti a Davida.” Ia haere oia i te fare o Iehova, e hahae Atalia i to ˈna ahu e e tuô oia e, “Orure hau, orure hau.” Mea faufaa ore râ. E rave Iehoiada e ia hurihia oia i rapae i te hiero e ia haapohehia oia.—23:3, 13-15.

22. Nafea te faatereraa a Iehoasa e haamata maitai ai e e hope ai i roto i te ino?

22 E haamata maitai te mau faatereraa a Ioasa, a Amazia, e a Uzia, e hope râ i roto i te ino (24:1–26:23). E faatere Ioasa e 40 matahiti, e a ora noa ˈi Iehoiada o te ohipa maitai i nia ia ˈna, e rave oia i te parau-tia. E haapao atoa oia i te fare o Iehova e e tataî oia i te reira. Teie râ, ia pohe Iehoiada, e turaihia Ioasa e te mau tamaiti hui arii no Iuda ia faarue i te haamoriraa a Iehova e ia haamori i te mau pou moˈa e te mau idolo. Ia turai te varua o te Atua ia Zekaria te tamaiti a Iehoiada e faahapa i te arii, e faaue Ioasa e ia pehihia te peropheta i te ofai e ia pohe. I muri rii aˈe, e haere mai te hoê nuu iti no Arama i Iuda, eita râ e noaa i te nuu rahi no Iuda i te faaotohe ia ratou no te mea ua “faarue taua feia ra i te Atua o to ratou mau metua ia Iehova.” (24:24) I reira, e orure te mau tavini iho a Ioasa i te hau e e taparahi pohe ratou ia ˈna.

23. Eaha te huru taivaraa e peehia e Amazia?

23 E mono Amazia i to ˈna metua tane o Ioasa. E haamata maitai ta ˈna faatereraa e 29 matahiti, i muri aˈe râ, e erehia oia i te haamaitairaa a Iehova no te mea e faatia e e haamori oia i te mau idolo a to Edoma. “Ua opua maite te Atua ia oe ia pohe roa,” ta te peropheta a Iehova ïa i faaara ˈtu. (25:16) E faateitei râ o Amazia e e faaooo oia ia Iseraela i apatoerau. Ia au i te parau a te Atua, e ite oia i te hoê pau haama i mua i to Iseraela. I muri aˈe i taua pau ra, e tia mai te feia orure hau e haapohe ia ˈna.

24. Nafea te puai o Uzia e riro ai ei haaparuparuraa no ˈna, e eaha te faahopearaa?

24 E pee Uzia te tamaiti a Amazia i te eˈa o to ˈna metua tane. Mea maitai te rahiraa o ta ˈna faatereraa e 52 matahiti, e tui to ˈna roo no to ˈna aravihi i te pae o te tamaˈi, no te mau pare ta ˈna i patu, e no te mea ‘mea au na ˈna te faaapu.’ (26:10) E horoa oia i te mau mauhaa e te mau matini na te nuu. E riro râ to ˈna puai ei haaparuparuraa no ˈna. E teoteohia oia e e hinaaro oia e rave i te hopoia a te tahuˈa na roto i te pûpûraa i te mea noˈanoˈa i roto i te hiero o Iehova. No reira, e tairi Iehova ia ˈna i te lepera. Ei faahopearaa, mea titauhia ia ora oia oia anaˈe, ma te atea ê i te fare o Iehova e i te fare atoa o te arii, i reira Iotama ta ˈna tamaiti e haava ˈi i te nunaa ei mono ia ˈna.

25. No te aha Iotama e manuïa ˈi?

25 E tavini Iotama ia Iehova (27:1-9). Taa ê atu i to ˈna metua tane, eita Iotama e “haere i roto i te hiero o Iehova.” E ‘rave râ oia i te parau-tia i te aro o Iehova.’ (27:2) I te roaraa o ta ˈna faatereraa 16 matahiti, e rave oia e rave rahi ohipa paturaa e e manuïa oia i te faahau i te hoê orureraa hau a to Amona.

26. Eaha te rahi o te ino aore i itehia aˈenei e raeahia e Ahaza?

26 Te arii ino ra o Ahaza (28:1-27). O Ahaza te tamaiti a Iotama te arii ino roa ˈˈe o na arii e 21 no Iuda. E tae oia i te faito rahi roa ˈˈe o te ino ia pûpû oia i ta ˈna iho mau tamaiti ei tusia taauahi na te mau atua etene. Ei faahopearaa, e faarue Iehova ia ˈna i mua i te mau nuu no Arama, Iseraela, Edoma, e Philiseti. E faahaehaa Iehova ia Iuda no Ahaza, “ua paruparu hoi Iuda ia ˈna, ua rahi hoi [to te taata taivaraa] ia Iehova.” (28:19; MN) Ma te ino roa ˈtu â, e pûpû Ahaza i te mau tusia na te mau atua no Arama no te mea e mea puai aˈe to Arama ia ˈna i roto i te aroraa. E opani oia i te mau uputa o te fare o Iehova e e mono oia i te haamoriraa ia Iehova na roto i te haamoriraa i te mau atua etene. E inaha, e hope te faatereraa a Ahaza i muri aˈe 16 matahiti i te roaraa.

27. Nafea Hezekia e faaite ai i te itoito no te haamoriraa a Iehova?

27 Te arii haapao maitai ra o Hezekia (29:1–32:33). E faatere o Hezekia, te tamaiti a Ahaza, e 29 matahiti i Ierusalema. Te ohipa matamua ta ˈna e rave, te iriti-faahou-raa ïa e te tataîraa i te mau uputa o te fare o Iehova. I muri aˈe, e haaputuputu oia i te mau tahuˈa e te mau ati Levi e e faaue atu oia e tamâ e e haamoˈa i te hiero no te taviniraa ia Iehova. E parau oia e te hinaaro ra oia e faaau i te hoê faufaa e o Iehova no te tamǎrû i To ˈna riri uˈana. E rave-faahou-hia te haamoriraa a Iehova ma te hanahana.

28. Eaha te oroa faahiahia ta Hezekia e faatupu i Ierusalema, e nafea te nunaa e faaite ai i to ratou oaoa?

28 E opuahia e faatupu i te hoê Pasa rahi, no te mea râ aita e taime no te faaineine i te reira i te avaˈe matamua, e faatupuhia te oroa i te piti o te avaˈe o te matahiti matamua o te faatereraa a Hezekia ia au i te hoê faanahoraa a te Ture. (Par. 2, 30:2, 3; Num. 9:10, 11) E titau manihini te arii eiaha noa i to Iuda atoa ia amui mai, i to Iseraela atoa râ, e noa ˈtu e e faaooo te tahi pae no Epheraima, Manase, e no Zebuluna i te titauraa, e faahaehaa vetahi ia ratou e e haere mai ratou i Ierusalema e to Iuda atoa. I muri aˈe i te Pasa, e faatupuhia te Oroa Pane Faahopue-ore-hia ra. E hitu ïa mahana oroa oaoa te tupu! E itoito-roa-hia te amuiraa, no reira e faaroahia ˈi te oroa e hitu â mahana. “E oaoa rahi tei Ierusalema: mai ia Solomona a Davida arii no Iseraela mai â, aita ïa e faito i Ierusalema nei.” (Par. 2, 30:26) Ma te haamaitaihia i te pae varua, e rave te nunaa, to Iuda e to Iseraela atoa, e faaore roa i te haamoriraa idolo, area ia Hezekia ra, e haamau â oia i te mau ô materia na te mau ati Levi e te mau taviniraa i te hiero.

29. Nafea Iehova e haamauruuru ai ia Hezekia no to ˈna tiaturiraa taatoa Ia ˈna?

29 E tomo maira o Senakeriba te arii no Asura i Iuda e haamǎtaˈu ia Ierusalema. E faaitoito Hezekia, e tataî oia i te mau vahi parururaa o te oire, e e pahono oia i te mau faaooo a te enemi. Ma te tuu i te tiaturiraa taatoa i nia ia Iehova, e pure oia ma te tuutuu ore no te ani i te tauturu. E pahono Iehova i taua pure o te faaroo ra na roto i te ohipa riaria rahi. E ‘tono oia i te hoê melahi, pau ihora te feia aito atoa i te pohe, e te feia rarahi, e te mau raatira o te nuu a te arii o Asura.’ (32:21) E hoˈi Senakeriba i te fare ma te haama. Eita atoa to ˈna mau atua e nehenehe e tauturu ia ˈna ia tapea i to ˈna tura, inaha i muri aˈe e taparahi-pohe-hia oia i mua i ta ratou fata na ta ˈna iho mau tamaiti. (Arii 2, 19:7) E faaroa semeio o Iehova i te ora o Hezekia, e e roaa ta ˈna e rave rahi faufaa e te hanahana, e faatura o Iuda atoa ia ˈna i to ˈna poheraa.

30. (a) E pee Manase i teihea hiˈoraa ino mau, eaha râ te tupu i muri aˈe i to ˈna tatarahaparaa? (b) Eaha te huru o te faatereraa poto a Amona?

30 E faatere o Manase e o Amona na roto i te ino (33:1-25). E pee Manase te tamaiti a Hezekia i te haerea ino o Ahaza to ˈna metua tupuna, a ore roa te maitai atoa i ravehia a faatere ai Hezekia. E patu faahou oia i te mau vahi teitei, e faatia i te mau pou moˈa, e e pûpû atoa oia i ta ˈna mau tamaiti na te mau atua haavare. I te pae hopea, e tono mai Iehova i te arii no Asura e aro ia Iuda, e e hopoi-tîtî-hia Manase i Babulonia. I reira, e tatarahapa oia no ta ˈna mau ohipa iino i rave. Ia faaite Iehova i te aroha hamani maitai ma te faahoˈi i to ˈna toroa arii, e tutava oia i te faaore roa i te haamoriraa demoni e te haamau faahou i te haapaoraa mau. Teie râ, ia pohe Manase i muri aˈe e 55 matahiti faatereraa, e parahi Amona ta ˈna tamaiti i nia i te terono e e riro â oia ei aito ino no te haamoriraa hape. E piti matahiti i muri aˈe, e haapohe ta ˈna iho mau tavini ia ˈna.

31. Eaha te mau ohipa faahiahia o te faatereraa a te taata itoito ra o Iosia?

31 Te faatereraa itoito a Iosia (34:1–35:27). E tamata te taurearea ra o Iosia, te tamaiti a Amona, i te haamau faahou i te haamoriraa mau ma te itoito. E rave oia e ia vavahihia te mau fata a te mau Baala e te mau hohoˈa otiotihia, e e tataî oia i te fare o Iehova, i reira e itehia mai ai “te buka ture a Iehova i papaihia e Mose ra,” peneiaˈe te papai tumu. (34:14) E faaroo râ te taata parau-tia ra o Iosia e e tae mai te ati i nia i te fenua no te taivaraa i tupu aˈena, eiaha râ i to ˈna anotau. I te 18raa o te matahiti o ta ˈna faatereraa, e faanaho oia i te hoê oroa Pasa faahiahia mau. I muri aˈe e 31 matahiti faatereraa, e pohe Iosia ia tamata oia ma te faufaa ore i te tapea i te mau nuu no Aiphiti eiaha ia haere i Eupharate na roto atu i te fenua.

32. Nafea na arii hopea e maha e aratai oioi ai ia Iuda i to ˈna hopea peapea?

32 Iehoahaza, Iehoiakima, Iehoiakina, Zedekia, e te anoraa o Ierusalema (36:1-23). E aratai oioi te ino o na arii hopea e maha no Iuda i te nunaa i to ˈna hopea peapea. E faatere o Iehoahaza te tamaiti a Iosia e toru noa avaˈe, e turaihia oia i te hiti e te Pharao Neko no Aiphiti. E monohia oia e to ˈna taeae ra o Eliakima, o te tauihia te iˈoa o Iehoiakima, e i te roaraa o ta ˈna faatereraa, tei raro aˈe o Iuda i te faatereraa o te hau apî o te ao atoa, o Babulonia. (Arii 2, 24:1) Ia orure Iehoiakima i te hau, e haere mai Nebukanesa i Ierusalema e faautua ia ˈna i te matahiti 618 H.T.T., e pohe râ Iehoiakima i taua iho â matahiti ra, i muri aˈe 11 matahiti faatereraa. E monohia oia e ta ˈna tamaiti ra o Iehoiakina, 18 matahiti. E toru noa avaˈe oia e faatere ai, e pau atu ai oia ia Nebukanesa e e hopoi-tîtî-hia i Babulonia. I teie nei e tuu Nebukanesa i te toru o te tamaiti a Iosia, o Zedekia te metua fetii o Iehoiakina, i nia i te terono. E faatere o Zedekia 11 matahiti na roto i te ino, e eita oia e “auraro atu i te peropheta ia Ieremia, i te parauraa mai i te parau a Iehova.” (Par. 2, 36:12) E haaviivii te mau tahuˈa e te nunaa atoa i te fare o Iehova a taiva ˈi ratou i te hoê faito rahi roa.

33. (a) Nafea na matahiti e 70 vai-ano-raa e haamata ˈi, “ia tupu te parau a Iehova”? (b) Eaha te faaotiraa faahiahia i papaihia i roto i na irava hopea e piti o te Paraleipomeno Piti?

33 I te pae hopea, e orure Zedekia i te hau no te haavîraa a Babulonia, i teie râ taime, eita Nebukanesa e aroha faahou atu. E uˈana te riri o Iehova, e aita e ravea faahou. E topa Ierusalema, e pau roa te hiero i te eiâhia e te tutuihia, e e hopoi-tîtî-hia te feia e ora mai i na avaˈe 18 o te haaatiraa, i Babulonia. E vai ano noa o Iuda. Inaha, i taua matahiti 607 H.T.T. ra, ua haamata ïa te ati rahi “ia tupu te parau a Iehova i te vaha o Ieremia . . . e hitu ahururaa i te matahiti.” (36:21) Eita te taata tuatapapa e faahiti i na matahiti e 70, e papai râ oia i roto i na irava hopea e piti i te faaotiraa faahiahia a Kuro i te matahiti 537 H.T.T. Ia faatiamâhia te mau tîtî ati Iuda! Ia tia mai â Ierusalema!

FAUFAARAA

34. Na roto i te mau tumu parau ta ˈna i maiti, e haamatara Ezera i te aha, e no te aha mea faufaa te reira no te nunaa?

34 Te amui atoa maira te Paraleipomeno Piti i ta ˈna faaiteraa puai i ta te tahi atu mau ite no nia i taua anotau ra (1037-537 H.T.T.) o te î i te mau tupuraa. Hau atu â, te horoa ra teie buka i te haamaramaramaraa faufaa hau o te ore e itehia i roto i te tahi atu mau buka tuatapaparaa o te canon, ei hiˈoraa, i roto i te Paraleipomeno 2, te mau pene 19, 20, e te 29 e tae atu i te 31. Na roto i te mau tumu parau ta ˈna i maiti, ua haamatara Ezera i te mau ohipa faufaa e o te vai tamau noa o te aamu o te nunaa, mai te toroa tahuˈa e ta ˈna taviniraa, te hiero, e te faufaa o te Basileia. Mea faufaa hoi te reira no te tahoê maite i te nunaa i roto i te tiaturiraa i te Mesia e to ˈna Basileia.

35. Eaha te mau haapapuraa faufaa e vai ra i roto i te mau irava hopea o te Paraleipomeno Piti?

35 Te horoa ra te mau irava hopea o te Paraleipomeno Piti (36:17-23) i te haapapuraa e ua tupu te Ieremia 25:12 e, hau atu â, te faaite ra e e tia ia taiohia e 70 matahiti taatoa mai te faaano-roa-raahia te fenua e tae atu i te haamau-faahou-raa i te haamoriraa a Iehova i Ierusalema i te matahiti 537 H.T.T. Ua haamata ïa taua faaanoraa ra i te matahiti 607 H.T.T. *Ier. 29:10; Arii 2, 25:1-26; Eze. 3:1-6.

36. (a) Eaha te faaararaa puai e vai ra i roto i te Paraleipomeno Piti? (b) Nafea teie buka e haapaari ai i te tiaturiraa i te Basileia?

36 I roto i te Paraleipomeno Piti, te vai ra te faaararaa puai no te feia haerea faaroo Kerisetiano. E rave rahi mau arii no Iuda i haamata maitai, e i muri aˈe râ, tei pee i te haerea ino. Te faaite maitai ra ïa teie aamu e tei te haapao-maitai-raa i te Atua e manuïa ˈi tatou! E tia ïa ia tatou ia ara eiaha ia riro ei “feia i orai tia i muri e pohe atu; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te varua.” (Heb. 10:39) Ua teoteo-atoa-hia te arii haapao maitai ra o Hezekia i te oraraa mai to ˈna maˈi, e maoti noa to ˈna faahaehaa-oioi-raa i ape ai oia i te riri o Iehova. Te faateitei ra te Paraleipomeno Piti i te mau huru faahiahia o Iehova e te faahanahana ra i to ˈna iˈoa e to ˈna mana arii. Ua vauvauhia te tuatapaparaa taatoa ia au i te hiˈoraa o te haamoriraa ia Iehova anaˈe. A huti noa ˈi i te ara-maite-raa i nia i te opu hui arii o Iuda, te haapaari ra teie buka i to tatou tiaturiraa e ite i te haamoriraa viivii ore ia faahanahanahia i raro aˈe i te Basileia mure ore o Iesu Mesia, te “tamaiti [haapao maitai] na Davida.”—Mat. 1:1; Ohi. 15:16, 17.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 162.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 750-751; buka 2, mau api 1047-1049.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 467, 471; buka 2, api 326.

[Uiraa haapiiraa]