Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 15—Ezera

Buka Bibilia numera 15—Ezera

Buka Bibilia numera 15—Ezera

Taata papai: Ezera

Vahi papairaa: Ierusalema

Otiraa te papai: area 460 H.T.T.

Area tau puohuhia: 537–area 467 H.T.T.

1. Eaha te mau parau tohu e haapapu ra e e patu-faahou-hia Ierusalema?

 TE PIRI maira te hopea o na matahiti e 70 i tohuhia o te faaanoraa o Ierusalema na to Babulonia. Oia mau, i matauhia Babulonia no te ore roa ˈtu e tuu i te feia ta ˈna e faatîtî, mea puai aˈe râ te parau a Iehova ia Babulonia. Te fatata maira te faatiamâraa o te nunaa o Iehova. E patu-faahou-hia te hiero o Iehova tei vavahihia, e e tupu â te mau tusia taraehara i nia i te fata a Iehova. E faaroo faahou â Ierusalema i te piiraa e te arueraa a te taata haamori mau a Iehova. Ua tohu Ieremia i te roaraa o te vai-ano-raa, e ua tohu Isaia nafea te faatiamâraa e tupu ai. Ua mairi atoa o Isaia ia Kuro no Peresia ei ‘tiai a Iehova,’ o te faatopa ia Babulonia teoteo ra mai nia mai i to ˈna tiaraa ei toruraa o te hau no te ao atoa o te aamu Bibilia.—Isa. 44:28; 45:1, 2; Ier. 25:12.

2. Afea Babulonia i te toparaa e eaha te mau tupuraa i taua taime ra?

2 Ua roohia Babulonia i te ati i te po o te 5 no Atopa, i te matahiti 539 H.T.T. (tarena a Grégoire), a inu ai te arii Babulonia ra o Belesazara e to ˈna mau taata mana no te faahanahana i to ratou mau atua demoni. Hau atu â i ta ratou peu etene faufau, ua faaohipa ratou i te mau farii moˈa no roto mai i te hiero o Iehova ei farii inuraa ava na ratou! Ua tano maitai ïa e tei rapaeau o Kuro i te mau patu o Babulonia i taua po ra no te faatupu i te parau tohu!

3. Eaha te faaiteraa i ravehia e Kuro no te haamau faahou i te haamoriraa a Iehova e 70 matahiti iho â i muri aˈe a haamata ˈi te faaanoraa o Ierusalema?

3 E matahiti faahiahia taua matahiti 539 H.T.T. ra, inaha e au maite oia i te tuatapaparaa a to te ao e a te Bibilia. I te matahiti matamua a faatere ai oia i Babulonia, “ua faaite haere [o Kuro] e ati noa ˈˈe to ˈna fenua,” e e faatiahia te ati Iuda e haere i Ierusalema e patu faahou i te fare o Iehova. Papu maitai e ua horoahia taua faaotiraa ra i te hopea o te matahiti 538 H.T.T. aore ra i te omuaraa o te matahiti 537 H.T.T. * Ua tano maitai to te hoê toea feia haapao maitai tapaeraa i Ierusalema no te faatia i te fata e no te pûpû i te mau tusia matamua i “te hitu o te marama” (Tishri, e tuea i te avaˈe Setepa-Atopa) o te matahiti 537 H.T.T.—e 70 ïa matahiti tia i mairi mai te faaanoraahia o Iuda e o Ierusalema e Nebukanesa.—Eze. 1:1-3; 3:1-6.

4. (a) Eaha te tupuraa mau o te buka a Ezera, e na vai i papai i te reira? (b) Afea te buka a Ezera i te papairaahia, e eaha te tau e puohuhia ra?

4 Te haamau-faahou-raa! O te reira te tupuraa mau o te buka a Ezera. Te faaite maitai ra te faaohiparaa i te parau ra “vau” i roto i te faatiaraa mai te pene 7 irava 27 e tae atu i te pene 9 e o Ezera te taata papai. Ei “papai parau ite i te ture a Mose,” ei taata faaroo itoito e te ‘imi, e te rave i te ture a Iehova, e te haapii’ ia vetahi ê, ua tano maitai e na Ezera e papai i teie aamu, mai ia ˈna i papai i te Paraleipomeno. (Eze. 7:6, 10) I te mea e no muri noa mai te buka a Ezera i te Paraleipomeno, te manaˈohia ra e hoê â taime te papairaahia, i te area 460 H.T.T. E 70 matahiti te puohuhia ra, mai te tau a tairihia ˈi te nunaa ati Iuda, a purara, a tapaohia ˈi ta ˈna mau tamarii ei “feia i haapaohia no te pohe” e tae roa i te otiraa te piti o te hiero e te tamâraahia te autahuˈa i muri aˈe i to Ezera hoˈiraa i Ierusalema.—Eze. 1:1; 7:7; 10:17; Sal. 102:20, nota i raro i te api.

5. Eaha te tuatiraa i rotopu i te buka a Ezera e te buka a Nehemia, e ua papaihia te buka a Ezera na roto i teihea mau reo?

5 Te auraa o te iˈoa Hebera ra Ezera, o “Tauturu” ïa. I te omuaraa, hoê noa otaro na buka a Ezera e a Nehemia. (Neh. 3:32, nota i raro i te api) I muri aˈe, ua vahi te ati Iuda i taua otaro ra e ua mairi ratou i te reira Ezera Hoê e te Piti. Te parau nei te mau Bibilia Hebera no teie tau i na buka, Ezera e Nehemia, na reira atoa te tahi mau Bibilia o teie tau. Ua papaihia te hoê tuhaa o te buka a Ezera (4:8 e tae atu i te 6:18 e te 7:12-26) na roto i te reo Arama e te toea na roto i te reo Hebera, mea aravihi hoi o Ezera i na reo e piti.

6. Na te aha e haapapu e e mea tano te buka a Ezera?

6 I teie mahana, te farii ra te rahiraa o te feia ite e mea tano te buka a Ezera. No nia i te au-maite-raa te buka a Ezera i te canon, ua papai o W. F. Albright i roto i ta ˈna faataaraa parau The Bible After Twenty Years of Archaeology e: “Ua faaite papu te mau itearaa a te ihipǎpǎ e e parau mau te mau Buka a Ieremia e a Ezekiela, a Ezera e a Nehemia; ua haapapu te reira i te hohoˈa tumu o te mau ohipa i tupu, e te nanairaa o to ratou tupuraa.”

7. Eaha te haapapuraa e e tuhaa mau te buka a Ezera no te Parau a te Atua?

7 Noa ˈtu e aita te buka a Ezera i faahitihia e te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano, aita e feaaraa no nia i to ˈna parahiraa i roto i te canon Bibilia. Te faatia ra te buka i te mau taairaa o Iehova e te ati Iuda e tae roa i te taime a haaputuhia ˈi te tuhaa Hebera, e tuhaa rahi hoi ta Ezera i rave i reira, ia au i te tutuu ati Iuda. Hau atu â, te haapapu ra te buka a Ezera i te mau parau tohu atoa no nia i te haamau-faahou-raa e no reira e tuhaa mau ïa te reira no te Parau a te Atua, e e au maite atoa ˈtu. Hau atu â, te faahanahana ra te buka i te haamoriraa viivii ore e te haamoˈa ra i te iˈoa rahi o te Atua ra o Iehova.

TUMU PARAU O TE EZERA

8. A faataa na i te mau tupuraa i aratai i te hopea o na matahiti faaanoraa e 70.

8 E hoˈi mai te hoê toea (1:1–3:6). Ma te faaarahia to ˈna feruriraa e Iehova, e faaoti o Kuro te arii no Peresia e faatia i te ati Iuda e hoˈi i Ierusalema e patu i te fare o Iehova. E titau oia i te ati Iuda e faaea ra i Babulonia e horoa i te mau ô ma te hinaaro mau no te ohipa paturaa e e horoa oia i te mau taoˈa o te hiero matamua na te mau ati Iuda e hoˈi ra. E faataahia te raatira no te opu hui arii o Iuda e huaai no te arii Davida, o Zerubabela (Sesebazara), ei tavana no te aratai i te feia e faatiamâhia, e o Iesua (Iosua) te tahuˈa rahi. (Eze. 1:8; 5:2; Zek. 3:1) E rave te hoê toea e 42 360 rahiraa tavini haapao maitai a Iehova, te tane, te vahine e te tamarii, i te tere roa. I te hituraa o te avaˈe, ia au i te tarena ati Iuda, e parahi ratou i roto i to ratou mau oire, e e putuputu mai ratou i Ierusalema e pûpû i te mau tusia i te vahi i vai na te fata o te hiero e e faatupu i te Oroa Patiaraa Tiahapa i te tau toparaa rauere 537 H.T.T. Ua hope ïa na matahiti e 70 faaanoraa i te taime i faataahia! *

9. Nafea te ohipa o te hiero e haamata ˈi, eaha râ te tupu i te mau matahiti i muri aˈe?

9 Te patu-faahou-raa o te hiero (3:7–6:22). Ua haaputuhia te mau tauihaa, e i te piti o te matahiti o to ratou hoˈiraa mai, e haamauhia te niu o te hiero o Iehova na roto i te mau piiraa oaoa e na roto i te taˈi o te feia ruhiruhia tei ite i te fare tahito. E pûpû te mau nunaa tapiri, e mau enemi hoi ratou, i te tauturu no te paturaa, a parau ai e hoê â Atua ta ratou e imi ra, eita roa ˈtu râ te toea ati Iuda e farii i te hoê noa ˈˈe faaauraa e o ratou. Ma te tuutuu ore, e tamata te mau enemi i te haaparuparu e te faataiâ i te mau ati Iuda e te faataupupu i ta ratou ohipa, mai te tau a faatere ai o Kuro e tae roa i te faatereraa a Dariu. I te pae hopea, i te tau o “Aretehasaseta” (Bardiya aore ra peneiaˈe te hoê Tahutahu tei matauhia o Gaumata, 522 H.T.T.), ua rave ratou e ia opani-etaeta-hia te ohipa na roto i te faaueraa a te arii. E vai noa te opaniraa ra “e tae noa ˈtura i te matahiti piti i te hau o te arii o Peresia ra o Dariu” (520 H.T.T.), oia hoi hau atu i te 15 matahiti i muri aˈe i te haamauraahia te niu.—4:4-7, 24.

10. (a) Nafea te faaitoitoraa a te mau peropheta a te Atua e te faaueraa a te arii e ohipa ˈi ia oti roa te paturaa? (b) Eaha te ohipa oaoa e tapao i te avariraa o te piti o te hiero?

10 I teie nei, e tono Iehova i ta ˈna mau peropheta ra o Hagai e o Zekaria e faaara i te itoito o Zerubabela e o Iesua, e e haamata faahou te ohipa paturaa na roto i te itoito apî. E amuamu â te mau enemi i mua i te arii, e rave-noa-hia râ te ohipa ma te itoito pau ore. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te faaotiraa tumu a Kuro, e faaue Dariu I (Hystaspe), ia rave-tamau-hia te ohipa ma te ore e haafifihia e e faaue atoa oia i te feia patoi e horoa i te mau tauihaa no te faaohie i te paturaa. Maoti te mau faaitoitoraa tuutuu ore a te mau peropheta a Iehova, eita e naea e pae matahiti, e oti te hiero i te feia patu, i te avaˈe Adara, i te onoraa o te matahiti faatereraa a Dariu, aore ra fatata i te tau uaaraa tiare 515 H.T.T. Fatata ïa e 20 matahiti tei ravehia no te taatoaraa o te paturaa. (6:14, 15) I teie nei, e avarihia te fare o te Atua ma te oaoa rahi e e pûpûhia te mau tusia e au. E faatupu atu ai te nunaa i te Oroa Pasa e e haapao i “te oroa i te maa faahopue ore ra ma te oaoa, e rui hitu aˈera.” (6:22) E oaoa rahi mau te itehia i te avariraahia te piti o te hiero ei arueraa ia Iehova.

11. Nafea te arii e horoa ˈi na Ezera i “te mau mea atoa ta ˈna i hinaaro ra,” e e nafea Ezera?

11 E hoˈi Ezera i Ierusalema (7:1–8:36). Fatata e 50 matahiti te mairi, e te tae nei tatou i te matahiti 468 H.T.T., i te hituraa o te matahiti o te arii Peresia ra o Aretehasaseta (tei matauhia o Longue-Main, mea roa aˈe hoi to ˈna rima atau i to ˈna rima aui). E horoa te arii na te taata papai aravihi ra o Ezera i “te mau mea atoa ta ˈna i hinaaro ra” no te hoê tere i Ierusalema no te afai atu i te tauturu e hinaaro-rahi-hia ra i reira. (7:6) A faatia ˈi oia ia Ezera, e faaitoito atoa te arii i te ati Iuda ia haere na muri ia ˈna e e horoa oia i te mau farii ario e auro no te hiero, oia atoa te sitona, te uaina, te hinu, e te miti ia Ezera ra. E faaore oia i te tute a te mau tahuˈa e a te feia e ohipa ra i roto i te hiero. E faaue te arii ia Ezera e haapii i te nunaa e e parau oia e e hara rahi ta te taata atoa e ore e haapao i te ture a Iehova e te ture a te arii. Ma te mauruuru rahi ia Iehova no to ˈna faaiteraa i te maitai rahi na roto i te arai o te arii, e rave oioi Ezera i te ohipa i faauehia.

12. Nafea Iehova e faaite ai e tei pihai iho oia i te pǔpǔ a Ezera i te roaraa o te tere?

12 I ǒ nei Ezera e haamata ˈi i ta ˈna aamu ei taata ite mata, a faaohipa ˈi i te parau ra “vau.” E haaputuputu oia i te mau ati Iuda e hoˈi ra i pihai iho i te anavai Ahava no te tahi mau aˈoraa hopea, e e amui atu oia i te tahi mau ati Levi i te pǔpǔ fatata 1 500 tane tei haaputu-aˈena-hia. Ua ite o Ezera e mea atâta te tere, eita râ oia e ani i te hoê pǔpǔ faehau apee i te arii, no to ˈna mǎtaˈu ia manaˈohia e ua erehia oia i te faaroo ia Iehova. E faatupu maoti oia i te hoê haapaeraa maa e e horoa oia i te hiˈoraa na te puhapa na roto i te aniraa i te tauturu i te Atua. E pahonohia mai ta ratou pure, e tei nia te rima o Iehova ia ratou i te roaraa o te tere. Inaha, e nehenehe ratou e afai i ta ratou mau taoˈa (hau atu i te 43 000 000 dala Marite no teie tau) ma te fifi ore, i te fare o Iehova i Ierusalema.—8:26, 27, e mau nota i raro i te api.

13. Nafea Ezera e faaore ai i te viivii i rotopu i te ati Iuda?

13 Te tamâraa i te autahuˈa (9:1–10:44). Ua ino noa ˈtu â te mau mea i te roaraa o na matahiti e 69 nohoraa i te fenua i faanaho-faahou-hia. Ua ite o Ezera i te mau huru tupuraa iino, oia hoi, ua faaipoipo te nunaa, te mau tahuˈa, e te mau ati Levi i te mau vahine etene no Kanaana. Ua peapea roa te taata haapao maitai ra o Ezera. E vauvau oia i to ˈna haapeapearaa i mua ia Iehova na roto i te pure. E faˈi te nunaa i ta ratou ohipa ino e e parau ratou ia Ezera e “faaitoito, e rave.” (10:4) E faaue oia i te ati Iuda e faahoˈi i te mau vahine ěê ta ratou i rave ma te ore e faaroo i te ture a te Atua, e e tamâhia te viivii i roto e toru avaˈe.—10:10-12, 16, 17.

FAUFAARAA

14. Eaha ta te buka a Ezera e faaite ra no nia i te mau parau tohu a Iehova?

14 Mea faufaa te buka a Ezera, no te mea iho â râ e te faaite ra te reira e e tupu mau â te mau parau tohu a Iehova. Ua faaite atea atoa o Ieremia, tei tohu i te faaanoraa o Ierusalema ma te papu, i to ˈna patu-faahou-raa e 70 matahiti i muri aˈe. (Ier. 29:10) I te taime au, ua faaite Iehova i to ˈna maitai rahi ma te faahoˈi i to ˈna nunaa, te hoê toea feia haapao maitai, i te Fenua Tǎpǔhia no te pee i te haamoriraa mau.

15. (a) Nafea te hiero i patu-faahou-hia e faaohipahia ˈi ia au i te opuaraa a Iehova? (b) Aita te hanahana o te hiero matamua i roaa i te hiero apî i roto i teihea mau hiˈoraa?

15 Te faateitei râ te hiero i patu-faahou-hia i te haamoriraa a Iehova i roto i to ˈna nunaa, e te faaite ra te reira i te aroha hamani maitai o te Atua o te haamaitai ma te faahiahia i te feia e fariu mai i nia ia ˈna e te hinaaro e pee i te haamoriraa mau. Noa ˈtu e eita e roaa te hanahana o te hiero o Solomona, te faaohipahia ra te reira ia au i te hinaaro o te Atua. Ua ore te hanahana o te mau taoˈa. Te ere atoa ra te tahi mau taoˈa faufaa i te pae varua, mai te afata o te faufaa. * Aita atoa to te avariraa o te hiero o Zerubabela e faaauraa e te avariraa o te hiero i te tau o Solomona. Aita atoa te mau tusia puaatoro e mamoe i naea hoê i nia i te hanere o te mau tusia i te hiero o Solomona. Aita te fare apî i î i te hoê ata hanahana, mai te fare tahito ra, aita atoa Iehova i tuu mai i te auahi no te haapau i te mau tusia taauahi. Ua faaohipahia râ na hiero no te opuaraa faufaa faahanahanaraa i te haamoriraa a Iehova, te Atua mau.

16. Eaha râ te tahi atu hiero tei hau aˈe i te hanahana i te mau hiero atoa o te fenua nei?

16 Ua riro te hiero i patuhia e Zerubabela, te sekene i faatiahia e Mose, e te mau hiero i patuhia e Solomona e e Heroda, e tae roa ˈtu i to ratou mau huru, ei mau taipe, aore ra ei mau hohoˈa. Te faahohoˈa anaˈe ra te reira i te “sekene mau, ta te Fatu i faatia, e ere ta te taata ra.” (Heb. 8:2) E faanahoraa teie hiero i te pae varua no te haafatata ˈtu ia Iehova e e haamori atu maoti te tusia taraehara a te Mesia. (Heb 9:2-10, 23) E hanahana e e unauna faito ore to te hiero rahi i te pae varua o Iehova; mea au roa oia e eita to ˈna unauna e ore e ua hau atu oia i te mau paturaa materia atoa.

17. Eaha te mau haapiiraa faufaa e itehia i roto i te buka a Ezera?

17 I roto i te buka a Ezera, te vai ra te mau haapiiraa faufaa rahi roa no te mau Kerisetiano i teie mahana. Te taio nei tatou e ua horoa te nunaa o Iehova i te mau ô ma te hinaaro mau no ta ˈna ohipa. (Eze. 2:68; Kor. 2, 9:7) Te faaitoitohia ra tatou i te iteraa e eita e ore e faanaho e e haamaitai Iehova i te mau tairururaa e faatupuhia no te arue ia ˈna. (Eze. 6:16, 22) Te ite ra tatou i te hiˈoraa maitai roa o te mau Netinimi e te tahi atu feia ěê tei tiaturi ia haere ratou na muri i te toea no te tauturu ma to ratou mafatu atoa i te haamoriraa a Iehova. (2:43, 55) A feruri atoa na i te tatarahapa haehaa o te nunaa ia faaarahia ratou e ua hara ratou i to ratou faaipoiporaa i to te mau nunaa etene tapiri. (10:2-4) Ua erehia ratou i te maitai o te Atua no ta ratou mau amuimuiraa iino. (9:14, 15) Ia itoito e ia oaoa râ ratou i ta ˈna ohipa, e farii e e haamaitai ïa oia ia ratou.—6:14, 21, 22.

18. No te aha te faanaho-faahou-raa o te nunaa o Iehova i riro ai ei ohipa faufaa o te aratai atu i te faraa mai o te Mesia e Arii?

18 Noa ˈtu e aita e arii faahou i nia i te terono o Iehova i Ierusalema, ua faatupu te haamau-faahou-raa i te tiaturiraa e e horoa Iehova i te Arii ta ˈna i tǎpǔ na roto i te opu o Davida i te taime i faataahia. I teie nei, e nehenehe te nunaa i faanaho-faahou-hia e haapao i te mau parau moˈa e te haamoriraa a te Atua e tae roa i te taime e fa mai ai te Mesia. Ahiri e aita teie toea i faaite i te faaroo ma te hoˈi i to ratou fenua, e haere mai ïa te Mesia ia vai ra? Oia mau, e tuhaa faufaa to te mau tupuraa i faataahia i roto i te buka a Ezera no te tuatapaparaa e aratai atu i te faraa mai o te Mesia e Arii! Mea faufaa roa te haapiiraa i teie buka no tatou i teie tau.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 457-458, 463.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 332.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 1049.

[Uiraa haapiiraa]