Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 16—Nehemia

Buka Bibilia numera 16—Nehemia

Buka Bibilia numera 16—Nehemia

Taata papai: Nehemia

Vahi papairaa: Ierusalema

Otiraa te papai: i muri aˈe 443 H.T.T.

Area tau puohuhia: 456–i muri aˈe 443 H.T.T.

1. Eaha te tiaraa tiaturi-rahi-hia o Nehemia, eaha râ te mea faahiahia roa ˈˈe i roto i to ˈna feruriraa?

 E ATI Iuda o Nehemia, teie te auraa o to ˈna iˈoa “E tamahanahana o Ia,” e tavini oia ei hopoi uaina na te arii Peresia ra o Aretehasaseta (Longue-Main). E tiaraa tiaturi-rahi-hia te reira e te hanahana, e te hinaarohia, inaha e nehenehe te hopoi uaina e tapiri atu i te arii i te taime e anaanatae ai oia e e ineine ai oia i te farii i te mau aniraa. Mea au aˈe râ na Nehemia mai te tahi atu feia haapao maitai i hopoi-tîtî-hia, o Ierusalema i te tahi atu “mea oaoa rahi” na ˈna iho. (Sal. 137:5, 6) E ere te tiaraa aore ra te taoˈa materia i te mea faahiahia roa ˈˈe i roto i te feruriraa o Nehemia, maoti râ te haamau-faahou-raa i te haamoriraa a Iehova.

2. Eaha te huru ino i haapeapea ia Nehemia, eaha râ te taime i faataahia e piri maira?

2 I te matahiti 456 H.T.T., e ere “tei toe i te feia i pau,” te toea o te mau ati Iuda i hoˈi i Ierusalema, i te mea ruperupe. Mea ino roa to ratou huru. (Neh. 1:3) Ua parari te patu o te oire, e ua riro te nunaa ei faahaparaa i te aro o to ratou mau enemi e vai noa maira. Te peapea ra Nehemia. Ua tae râ te taime i faataahia e Iehova no te tataî i te patu o Ierusalema. E enemi aore ra aita, e tia ia patuhia Ierusalema e to ˈna patu paruru ei tapao i roto i te tau ia au i te hoê parau tohu ta Iehova i horoa ia Daniela no nia i te taeraa mai o te Mesia. (Dan. 9:24-27) No reira Iehova i aratai ai i te mau tupuraa, ma te faaohipa i te taata haapao maitai e te itoito ra o Nehemia no te faatupu i te hinaaro o te Atua.

3. (a) Eaha te haapapuraa e na Nehemia i papai i te buka, e nafea te horoaraahia te iˈoa Nehemia? (b) Eaha te area taime i rotopu i teie buka e te buka a Ezera, e eaha te area tau e puohuhia e te buka a Nehemia?

3 Ma te feaa ore, na Nehemia i papai i te buka i topahia i to ˈna iˈoa. Te haapapu maitai ra te omuaraa “Te parau a Nehemia a Hakalia ra,” e te faaohiparaa i te parau ra “vau” i te reira. (Neh. 1:1) I te omuaraa, hoê noa buka na buka a Ezera e a Nehemia, o Ezera ïa te upoo parau. I muri aˈe, ua vahi te ati Iuda i te buka na roto i te Ezera Hoê e te Piti, e i muri aˈe â, ua riro te Ezera Piti ei Nehemia. Te vai ra te hoê area fatata 12 matahiti i rotopu i te mau tupuraa hopea i roto i te Ezera e te mau tupuraa matamua i roto i te Nehemia, o te puohu i te hoê area tau mai te hopea o te matahiti 456 H.T.T. e tae roa i muri aˈe i te matahiti 443 H.T.T.—1:1; 5:14; 13:6.

4. Nafea te buka a Nehemia e au maite ai i te toea o te mau Papai?

4 E au maite te buka a Nehemia i te toea o te mau Papai faauruahia, e tuhaa mau ïa no te reira. E rave rahi mau faahitiraa no nia i te Ture, no nia i te mau tumu parau mai te faaipoiporaa i te feia ěê (Deut. 7:3; Neh. 10:30), te aitarahu (Lev. 25:35-38; Deut. 15:7-11; Neh. 5:2-11), e te Oroa Patiaraa tiahapa (Deut. 31:10-13; Neh. 8:14-18). Hau atu â, te tapao ra te buka i te haamataraa o te tupuraa o te parau tohu a Daniela, oia hoi e patu-faahou-hia Ierusalema i roto i te patoiraa, “i te anotau ati rahi ra.”—Dan. 9:25.

5. (a) Nohea mai te mau haapapuraa e haamatara ra e ua faaariihia o Aretehasaseta i te matahiti 475 H.T.T.? (b) Eaha te 20raa o ta ˈna matahiti faatereraa? (c) Nafea te buka a Nehemia e a Luka e tuea maite ai i te tupuraa o te parau tohu a Daniela no nia i te Mesia?

5 Eaha ˈtura no te matahiti 455 H.T.T. i reira Nehemia i haere ai i Ierusalema e tataî i te patu o te oire? Te haamatara ra te mau parau papu a te tutapaparaa Heleni, Peresia, e Babulonia i te matahiti 475 H.T.T. mai te matahiti i faaariihia ˈi Aretehasaseta e te matahiti 474 H.T.T. ei matahiti matamua o ta ˈna faatereraa. * E tano ïa te 20raa o ta ˈna matahiti faatereraa i te 455 H.T.T. Te faataa ra te Nehemia 2:1-8 e i te anotau uaaraa tiare o taua matahiti ra, i te avaˈe ati Iuda no Nisana, i faatia ˈi te arii ia Nehemia, te hopoi uaina a te arii, e tataî ia Ierusalema, to ˈna patu, e to ˈna mau uputa. Ua faaite te parau tohu a Daniela e e mairi e 69 hebedoma matahiti, aore ra e 483 matahiti, “mai te tuuraa i taua parau i te rave faahou e te patu ia Ierusalema e te Mesia te Arii ra”—te hoê parau tohu i tupu ma te faahiahia i te faatavairaahia Iesu i te matahiti 29 T.T., te hoê matahiti e tano i te tuatapaparaa a to te ao e a te Bibilia. * (Dan. 9:24-27; Luka 3:1-3, 23) Oia mau, ua tuea maite te parau o na buka a Nehemia e a Luka, i te parau tohu a Daniela no te faaite e o te Atua ra o Iehova te Fatu e te Taata faatupu i te parau tohu mau! E tuhaa mau te buka a Nehemia no te mau Papai faauruahia.

TUMU PARAU O TE NEHEMIA

6. (a) Eaha te parau faaite e turai ia Nehemia ia pure ia Iehova, e eaha te aniraa ta te arii e farii? (b) Nafea te ati Iuda e pahono ai i te opuaraa a Nehemia?

6 Tonohia Nehemia i Ierusalema (1:1–2:20). E peapea roa Nehemia no te hoê parau faaite a Hanani, i hoˈi mai i Susana mai Ierusalema ˈtu. Te faatia ra oia e mea ino roa te huru o te ati Iuda e te vai parari noa râ te patu e te mau uputa. E haapae Nehemia i te maa e e pure oia ia Iehova ‘te Atua o te raˈi, o Iehova, te Atua rahi, e te mǎtaˈuhia, o tei haapao i te faufaa e te aroha i te feia i hinaaro ia ˈna, e ua haapao i ta ˈna ra parau.’ (1:5) E faˈi oia i te mau hara a Iseraela e e ani haehaa ˈtu oia ia Iehova e haamanaˈo i To ˈna nunaa no To ˈna ra iˈoa, mai Ta ˈna i tǎpǔ ia Mose. (Deut. 30:1-10) Ia ui te arii ia Nehemia i te tumu o to ˈna peapea, e faaite Nehemia ia ˈna i te huru o Ierusalema e e ani oia i te parau faatia no te hoˈi e tataî i te oire e to ˈna patu. E fariihia ta ˈna aniraa, e e haere oioi oia i Ierusalema. Ia oti ia ˈna i te hiˈopoa i te patu o te oire i te hoê po, ia ite oia eaha te ohipa e tia ia ravehia, e faaite oia i ta ˈna opuaraa i te ati Iuda, a haapapu ai e tei nia te rima o te Atua i taua ohipa ra. E pahono mai ratou e: “E tia tatou e rave e patu.” (Neh. 2:18) Ia faaroo te feia tapiri no Samaria e te tahi atu â e ua haamatahia te ohipa, e faaooo ratou.

7. Nafea te ohipa e ravehia ˈi, e eaha te mau tupuraa e titau i te hoê faanaho-faahou-raa?

7 Tataîraa i te patu (3:1–6:19). E haamata te ohipa i nia i te patu i te toru o te mahana i te paeraa o te avaˈe, e e tahoê mai te mau tahuˈa, te mau tamaiti hui arii e te nunaa i roto i te ohipa. E tataî-oioi-hia te mau uputa e te mau patu o te oire. E faaooo maira te taata Horoni ra o Sanabalata: “Te aha noa ra tera ra mau ati Iuda rii? . . . E oti anei ta ratou ohipa i te mahana hoê?” E tâhitohito atoa o Tobia, te ati Amona: “Ua tiaia anaˈe te tahi alope i tera ra patu ofai ta ratou e patu aˈera, e marua ïa i raro.” (4:2, 3) Ia tae te patu i te afaraa o to ˈna teitei, e riri roa te mau enemi tei tahoê e e opua ratou e haere mai e aro ia Ierusalema. E aˈo râ Nehemia i te ati Iuda e haamanaˈo ia “Iehova, i te rahi e te mana” e e aro no to ratou mau utuafare e to ratou mau fare. (4:14) E faanaho-faahou-hia te ohipa no te faaruru i te huru tupuraa fifi; e tia mai te tahi e tiai ma te mau omore, area vetahi ra e ohipa ïa e ta ratou ˈoˈe i te aoao.

8. Nafea Nehemia e faatitiaifaro ai i te mau fifi i rotopu i te mau ati Iuda iho?

8 Teie râ, te vai atoa ra te mau fifi i rotopu i te mau ati Iuda iho. Te titau ra vetahi o ratou i to ratou mau hoa haamori ia Iehova i te moni taime no te tarahu, mea opanihia hoi te reira e ta ˈna ture. (Exo. 22:25) E faatitiaifaro Nehemia i te reira, a aˈo atu ai e ara i te nounou taoˈa, e e faaroo maite ratou. I te roaraa o na matahiti 12 a tavana ˈi oia, mai te matahiti 455 H.T.T. e tae atu i te matahiti 443 H.T.T., eita roa ˈtu Nehemia e ani i te faraoa e tia ia horoahia na te tavana no te mea ua teiaha roa te hopoia a te nunaa.

9. (a) Nafea Nehemia e faaruru ai i te mau ravea haavarevare no te faataupupu i te paturaa? (b) Ehia mahana e oti ai te patu?

9 I teie nei, e tamata te mau enemi i te mau ravea haavarevare atu â no te faataupupu i te paturaa. E titau ratou ia Nehemia e haere mai i raro no te hoê aparauraa, e pahono râ Nehemia e eita ta ˈna e nehenehe e faarue i te ohipa rahi ta ˈna e rave ra. I teie nei, e pari Sanabalata ia Nehemia i te orure hau e te opuaraa e faaarii ia ˈna i Iuda, e e peta oia i te hoê ati Iuda no te haamǎtaˈu ia Nehemia ia haere oia e tapuni i roto i te hiero ma te tia ore. Eita Nehemia e vaiiho ia haamǎtaˈuhia oia, e ma te mǎrû e te auraro e rave oia i te hopoia i horoahia e te Atua. E oti mai te patu i te “pae ahuru e piti tiahapa o te mahana.”—Neh. 6:15.

10. (a) Ihea te nunaa e ora ˈi, e eaha te tapaoraa iˈoa e ravehia? (b) Eaha te tairururaa e faatupuhia i teie nei, e eaha te porotarama o te mahana matamua?

10 Haapiiraa i te nunaa (7:1–12:26). Mea iti roa te taata e te fare i roto i te oire, inaha te ora ra te rahiraa o to Iseraela i rapaeau ia au i to ratou tufaa opu fetii. E faaue te Atua ia Nehemia e haaputuputu i te feia hui arii e te nunaa atoa no te tapao i to ratou iˈoa ia au i te huitupuna. No reira, e hiˈo oia i te tabula o te feia i hoˈi mai na Babulonia mai. I muri aˈe, e faatupuhia te hoê tairururaa e vau mahana i nia i te mahora huiraatira i mua i te Uputa o te Pape. E tia Ezera i nia i te hoê paepae raau e haamata i te porotarama. E haamaitai oia ia Iehova e e taio atu ai i te buka Ture a Mose mai te poipoi roa e tae atu i te avatea. E tauturuhia oia ma te aravihi e te tahi atu mau ati Levi o te faataa i te Ture i te nunaa e te tamau i te ‘taio maramarama maite i te ture a te Atua, e te faaite i te auraa, e ite aˈera ratou i taua parau i taiohia ra.’ (8:8) E faaitoito Nehemia i te nunaa ia faatupu i te tamaaraa e ia oaoa e ia taa maite i te puai o teie mau parau: “O te oaoa râ no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa [pare etaeta].”—8:10; MN.

11. Eaha te putuputuraa taa ê e faatupuhia i te piti o te mahana, e eaha te tumu e oaoa rahi ai te reira?

11 I te piti o te mahana o te tairururaa, e putuputuraa taa ê ta te mau raatira o te nunaa e o Ezera ia aravihihia ratou i te Ture. E faaroo ratou e e tia ia faatupuhia te Oroa Patiaraa Tiahapa i te hituraa o te avaˈe, e e rave oioi ratou e faatia i te mau tiahapa no teie oroa faahanahanaraa ia Iehova. “Rahi roa ˈˈera to ratou oaoa” a parahi ai ratou i roto i te mau tiahapa e hitu mahana i te maoro, a faaroo ai i te taioraa o te Ture i te mau mahana atoa. I te vau o te mahana, e faatupu ratou i te hoê apooraa moˈa, “mai tei parauhia maira.”—Neh. 8:17, 18; Lev. 23:33-36.

12. (a) Eaha te tairururaa e faatupuhia i tauâ avaˈe ra, e eaha te tumu parau? (b) Eaha te opuaraa e haamauhia? (c) Eaha te faanahoraa e ravehia ia taatahia Ierusalema?

12 I te 24raa o te mahana o tauâ avaˈe ra, e putuputu faahou te mau tamarii a Iseraela e e taa ê mai ratou i te feia ěê atoa. E faaroo ratou i te hoê taioraa taa ê o te Ture e i te hoê haamanaˈoraa hohonu i te mau taairaa o te Atua e o Iseraela, vauvauhia e te hoê pǔpǔ ati Levi. Teie te tumu parau: “A tia, a haamaitai i to outou Atua ia Iehova e a muri noa ˈtu: ia haamaitaihia hoi to oe ra iˈoa hanahana, o tei teitei roa i nia ê ra e ore e taea e te haamaitai e te arue.” (Neh. 9:5) E faˈi ratou i te mau hara a to ratou mau tupuna e e ani haehaa ratou i te haamaitairaa a Iehova. E ravehia te reira ei faaotiraa parau papaihia e haamanahia e te tapao taati a te mau tia o te nunaa. E faaoti te pǔpǔ taatoa eiaha e faaipoipo i te feia o taua fenua ra, e haapao i te mau Sabati, e e horoa i te mau mea e hinaarohia no te taviniraa o te hiero e no te feia rave ohipa. E maiti-kelero-hia ˈtu ai hoê taata i nia i te ahuru, no te faaea tamau i roto mai i te oire o Ierusalema.

13. Eaha te porotarama tairururaa e tapao i te avariraa o te patu, e eaha te mau faanahoraa e ravehia?

13 Avariraa o te patu (12:27–13:3). E taime himeneraa e oaoaraa te avariraa o te patu i tataîhia. E taime atoa no te faatupu i te tahi â tairururaa. E faanaho Nehemia e piti pǔpǔ rarahi feia himene i te mau haamaitairaa e te mau haereraa i na pae toopiti i nia i te patu, e e farerei atu ai i te pae hopea no te pûpû i te mau tusia i te fare o Iehova. E ravehia te mau faanahoraa no te turu i te mau tahuˈa e te mau ati Levi e tavini ra i te hiero na roto i te mau ô materia. E faaite mai te tahi â taioraa Bibilia e eiaha to Amona e to Moabi ia haere mai i roto i te amuiraa, no reira Iseraela e haamata ˈi i te faataa ê mai ia ratou i te feia anoi atoa.

14. A faataa na i te mau hara e tupu a vai atea ˈi Nehemia, e te mau ohipa ta ˈna e rave no te faaore i te reira.

14 Tamâraa i te viivii (13:4-31). I muri aˈe i to ˈna faaearaa maa taime iti i Babulonia, e hoˈi Nehemia i Ierusalema e e ite oia e ua hara faahou â te ati Iuda. Mea oioi te mau mea i te tauiraa! Ua hamani atoa te tahuˈa rahi ra o Eliasiba i te hoê piha tamaaraa i roto i te aua o te hiero na Tobia, te hoê ati Amona, e enemi hoi o te Atua. Eita Nehemia e haamarirau. E taora oia i te mau tauihaa a Tobia i rapae e e tamâ oia i te mau piha tamaaraa atoa. E faaroo atoa oia e ua faaea te mau ô materia na te mau ati Levi, no reira ratou e haere ai i rapae ia Ierusalema e imi i te ora. Mea puai te ohipa tapihoo i roto i te oire. Aita te Sabati e haapao-faahou-hia ra. E parau Nehemia ia ratou e: “Te hinaaro na anei outou i te faarahi i te riri o te Atua ia Iseraela nei i faaino ai outou i te sabati nei?” (13:18) E opani oia i te mau uputa o te oire no te Sabati eiaha te feia tapihoo ia tomo mai, e e faaue oia ia ratou e faaatea ˈtu i te patu o te oire. Te vai â râ te hoê hara ino atu â i te reira, te hoê ohipa ta ratou i horeo eiaha e rave faahou. Ua afai mai ratou i te mau vahine ěê, e mau etene i roto i te oire. Aita te mau tamarii i noaa i roto i teie mau taatiraa i ite faahou i te parau i te reo ati Iuda. E haamanaˈo Nehemia ia ratou e ua hara Solomona no te mau vahine ěê. No taua hara ra, e tiahi Nehemia i te mootua o Eliasiba, te tahuˈa rahi. * E faanaho atu ai oia i te autahuˈaraa e te ohipa a te mau ati Levi.

15. Eaha te aniraa haehaa a Nehemia?

15 E faaoti Nehemia i ta ˈna buka na roto i teie noa aniraa haehaa: “E manaˈo mai oe ia ˈu, e tau Atua e, ia maitai hoi au.”—13:31.

FAUFAARAA

16. Nafea Nehemia e riro ai ei hiˈoraa faahiahia no te feia atoa e hinaaro ra i te haamoriraa mau?

16 Ia riro te paieti o Nehemia ei hiˈoraa no te feia atoa e hinaaro ra i te haamoriraa mau. Ua faarue oia i te hoê tiaraa maitai roa no te riro ei tiaau haehaa i roto i te nunaa o Iehova. Aita atoa oia i farii i te tauturu materia e au ia ˈna, e ua faahapa roa ˈtu oia i te marei o te nounou taoˈa. Ua aˈo Nehemia i te nunaa taatoa ia pee tamau noa e ma te itoito i te haamoriraa a Iehova. (5:14, 15; 13:10-13) E hiˈoraa faahiahia o Nehemia no tatou ei taata miimii ore e te paari, e te rave mau i te ohipa, e te itoito no te parau-tia i mua i te ati. (4:14, 19, 20; 6:3, 15) E mǎtaˈu oia i te Atua e e tapi oia i te haapaari i te faaroo o to ˈna mau hoa tavini. (13:14; 8:9) Ua faaohipa oia i te ture a Iehova ma te etaeta, no nia iho â râ i te haamoriraa mau e te patoiraa i te mau haafifiraa a te feia ěê, mai te faaipoiporaa i te mau etene.—13:8, 23-29.

17. Nafea Nehemia e riro atoa ˈi ei hiˈoraa i te pae o te ite e te faaohiparaa i te ture a te Atua?

17 I te roaraa o te buka, te ite-papu-hia ra e ua ite maitai Nehemia i te ture a Iehova, e ua faaohipa maitai oia i te reira. Ua ani oia i te haamaitairaa a Iehova no ta ˈna parau tǎpǔ e vai ra i roto i te Deuteronomi 30:1-4, no to ˈna tiaturi mau e e ohipa Iehova no ˈna ma te haapao maitai. (Neh. 1:8, 9) Ua faanaho oia i te mau tairururaa e rave rahi, no te haapii iho â râ i te ati Iuda i te mau ohipa i papaihia i mutaa iho. Ia taio raua i te Ture, e haapao maitai Nehemia e o Ezera e ia taa te nunaa i te Parau a te Atua e ia faaohipa i te reira.—8:8, 13-16; 13:1-3.

18. Eaha te mau haapiiraa ta te haerea paieti o Nehemia e tia ia haamanaˈo i te mau tiaau atoa?

18 E tia tatou ia faaitoitohia e te tiaturiraa taatoa o Nehemia ia Iehova e ta ˈna mau aniraa haehaa, ia pure ia Iehova ma te tiaturi mau ia ˈna. A tapao na nafea ta ˈna mau pure i faahanahana ˈi i te Atua, i faˈi ai i te mau hara a to ˈna nunaa, e i ani ai e ia haamoˈahia te iˈoa o Iehova. (1:4-11; 4:14; 6:14; 13:14, 29, 31) Te itehia ra e ua haapaari mau taua tiaau itoito ra i te nunaa o te Atua, no te mea ua pee oioi ratou i ta ˈna aratairaa paari e ua oaoa ratou mai ia ˈna i te raveraa i te hinaaro o te Atua. Auê ïa hiˈoraa putapû mau e! I te atearaa iho â râ taua tiaau paari ra, mea oioi te nounou taoˈa, te viivii, e te taivaraa i te tupuraa mai! Oia mau, no reira e tia i te mau tiaau atoa e vai ra i roto i te nunaa o te Atua i teie mahana ia haamanaˈo maite e mea faufaa ia vai ara noa, e ia itoito no te maitai o to ratou mau taeae Kerisetiano, e ia aratai ia ratou ma te papu e te taa ia ratou i nia i te eˈa o te haamoriraa mau.

19. (a) Nafea to Nehemia faaohiparaa i te Parau a te Atua no te haapaari i te tiaturiraa i te mau parau tǎpǔ a te Basileia? (b) Nafea te tiaturiraa o te Basileia e faaitoito ai i te mau tavini a te Atua i teie mahana?

19 Ua faaite Nehemia i te tiaturiraa puai i te Parau a te Atua. Aita noa oia i haapii i te mau Papai ma te itoito, ua faaohipa atoa râ oia i te reira no te faataa i te mau tufaa ia au i te mau huitupuna, e te taviniraa a te mau tahuˈa e a te mau ati Levi i roto i te nunaa o te Atua i faanaho-faahou-hia. (Neh. 1:8; 11:1–12:26; Ios. 14:1–21:45) Ua riro mau â te reira ei faaitoitoraa rahi no te toea ati Iuda. Ua haapaari te reira i to ratou tiaturiraa i te mau parau tǎpǔ faahiahia i horoa-aˈena-hia no nia i te Huero e te faanaho-faahou-raa rahi aˈe e tupu i raro aˈe i To ˈna Basileia. Na te tiaturiraa i te faanaho-faahou-raa o te Basileia e turai i te mau tavini a te Atua ia aro ma te itoito no te mau faufaa o te Basileia e ia haa no te haaparare i te haamoriraa mau na te ao atoa nei.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 558-560.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 995-997.

^ Te parau ra te tahi feia tuatapapa ati Iuda e o Manase te iˈoa o taua mootua ra o Eliasiba e, ma te tauturuhia e to ˈna metua hoovai tane, o Sanabalata, ua patu oia i te hiero i nia i te mouˈa ra o Gerezima, tei riro ei pu no te haamoriraa a to Samaria e i reira to ˈna taviniraa ei tahuˈa a ora ˈi oia. O Gerezima, o te mouˈa ïa ta Iesu i faahiti i roto i te Ioane 4:21.—The Second Temple in Jerusalem, 1908, a W. Shaw Caldecott, mau api 252-255; hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1961, mau api 205-207 (Farani).

[Uiraa haapiiraa]