Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 17—Esetera

Buka Bibilia numera 17—Esetera

Buka Bibilia numera 17—Esetera

Taata papai: Moredekai

Vahi papairaa: Susana, Elama

Otiraa te papai: area 475 H.T.T.

Area tau puohuhia: 493–area 475 H.T.T.

1. Eaha te aamu e faaitehia ra i roto i te buka a Esetera?

 MA TE haapoto noa, teie te aamu o Ahasueru, arii no Peresia, ta vetahi e manaˈo ra e o Xerxès I, ua monohia ta ˈna vahine faaroo ore ra o Vaseti e te vahine ati Iuda ra o Esetera, tuahine fetii o Moredekai. E opua te ati Agaga ra o Hamana e haapohe ia Moredekai e te ati Iuda atoa, e tarîhia râ oia i nia i te pou ta ˈna iho i faatia, area ia Moredekai ra, ua faateiteihia ïa ei faatere hau matamua, e te ati Iuda ra, ua faaorahia ïa.

2. (a) No te aha vetahi i mârô ai e e ere te buka a Esetera i te mea faauruahia? (b) E au ra e nafea te iˈoa o te Atua i haamatarahia ˈi i roto i te buka a Esetera?

2 E parau iho â ïa te tahi pae e aita te buka a Esetera i faauruahia e e ere atoa i te mea faufaa, e e aai nehenehe noa te reira. Te niu ra ratou i ta ratou parau i nia i te mea e aita te iˈoa o te Atua i roto. Noa ˈtu e e parau mau e aita te iˈoa o te Atua i faahitihia, na roto râ i te reo Hebera, e maha taime e itehia ˈi te hoê pehe acrostiche i reira te mau leta matamua o na parau e maha e haamatara ˈi i na leta Hebera e maha oia hoi YHWH (Hebera, יהוה), aore ra Iehova. Mea matara maitai taua mau leta matamua ra i roto e toru mau papai Hebera tahito e ua tapao-atoa-hia i te leta uteute i roto i te massore. Oia atoa, i roto i te Esetera 7:5, e au ra e te vai ra te hoê pehe acrostiche i reira te mau leta matamua e haamatara ˈi i te mau leta o teie parau a te Atua “E riro vau.”—Hiˈo i te mau nota i raro i te api a te Esetera 1:20; 5:4, 13; 7:7, oia atoa te 7:5.

3. Eaha te mau ohipa e haapapu ra e te vai ra te tiaturiraa i te Atua e ua faaohipahia te pure, e eaha te mau tupuraa e faaite ra e te aratai ra Iehova i te mau ohipa?

3 I te roaraa o te buka, mea papu e ua farii e ua auraro o Moredekai i te ture a Iehova. Aita oia i tipapa no te faatura i te hoê ati Amaleka; ua faataa hoi te Atua i to Amaleka no te haamouraa. (Ese. 3:1, 5; Deut. 25:19; Sam. 1, 15:3) Te faaite ra te parau a Moredekai i roto i te Esetera 4:14 e te tiai ra oia i te faaoraraa no ǒ mai ia Iehova ra e te tiaturi ra oia e e aratai Oia i te mau tupuraa. Te faaite ra te haapaeraa maa a Esetera e a te tahi mau ati Iuda, e toru mahana hou a haere ai oia i te arii ra, i te tiaturiraa i te Atua. (Ese. 4:16) Te ite-atoa-hia ra e te aratai ra Iehova i te mau tupuraa no te mea ua hiˈo maitai o Hegai, te tiai o te mau vahine, ia Esetera, e oia atoa i te hoê po, no te mea aita to ˈna taoto i topa, ua faaue te arii ia hopoihia mai te mau buka a te hau, ite atu ai oia e aita Moredekai i faahanahanahia no te ohipa maitai ta ˈna i rave. (Ese. 2:8, 9; 6:1-3; hiˈo i te Maseli 21:1.) Mea papu maitai e te faahitihia ra te parau no te pure i roto i teie mau parau, “[te mau mea e au i] te haapaeraa maa, e [ta ratou tiaororaa i te faaora].”—Ese. 9:31; MN.

4. Eaha te haapapuraa e e parau mau e mea tano te buka a Esetera?

4 E rave rahi mau ohipa i tupu e haapapu ra e e parau mau e mea tano te buka. Ua fariihia oia e te ati Iuda o tei mairi i te buka Meghil·lahʹ, oia hoi “otaro, buka.” E au ra e na Ezera i tuu i te reira i roto i te canon Hebera, mea papu roa e eita oia e na reira ahiri e e aai noa. Tae roa mai i teie nei, te haapao noa râ te ati Iuda i te oroa o te Purima, aore ra Kelero, ei haamanaˈoraa i te faaoraraa rahi i ravehia i te tau o Esetera. Te faaite ra te buka i te mau huru raveraa e te mau peu tumu a to Peresia ma te tano maitai e ia au i te mau tupuraa o te tuatapaparaa e te mau itearaa a te ihipǎpǎ. Ei hiˈoraa, te faataa papu ra te buka a Esetera nafea to Peresia e faahanahana ˈi i te hoê taata. (6:8) Ua faaite mai te mau heruraa i te pae o te ihipǎpǎ e ua tano maitai te mau faataaraa atoa i horoahia i roto i te buka a Esetera no nia i te aorai o te arii. *5:1, 2.

5. Eaha te parau tano e haapapu ra e e parau mau te buka a Esetera, e e au te reo i teihea anotau?

5 Te ite-atoa-hia ra teie tanoraa i roto i te aamu iho, ia horoahia te iˈoa o te feia mana e o te mau tavini, e tae noa ˈtu i te iˈoa o na tamaiti hoê ahuru a Hamana. Te faaitehia ra te huitupuna o Moredekai e o Esetera e tae atu ia Kisa ra no te opu o Beniamina. (2:5-7) Te faahitihia ra te mau parau mana a te hau Peresia. (2:23; 6:1; 10:2) Ua papaihia te buka na roto i te reo Hebera no muri mai i te faatîtîraa, amuihia e te mau taˈo e mau parau Peresia e Aramea e rave rahi, o te tuea e te huru papairaa o te Paraleipomeno, te Ezera, e te Nehemia, e ua tano maitai ïa i te tau i papaihia ˈi.

6. (a) Eaha te area tau e puohuhia e te buka a Esetera? (b) Ia au i te mau haapapuraa, na vai, ihea e anafea te buka i te papairaahia?

6 Te manaˈohia ra e ua tupu te mau ohipa i papaihia i roto i te Esetera i te tau a raea ˈi i te hau emepera Peresia puai ra to ˈna faito hanahana roa ˈˈe e i te roaraa fatata 18 matahiti o te faatereraa a Ahasueru (Xerxès I). E faataahia te roaraa o taua tau ra, tei tae i te area 475 H.T.T., ia au i te mau parau haamaramaramaraa Heleni, Peresia, e Babulonia. * Mea papu e na Moredekai i papai i te buka, te taata ite mata e te faahiti-rahi-roa ˈˈe-hia o te aamu; te faaite ra te mau faataaraa hohonu e ua ora mau â te taata papai i te taime a tupu ai teie mau ohipa i te aorai no Susana. * Noa ˈtu e aita te parau no Moredekai i faahitihia i roto i te tahi atu buka Bibilia, aita e feaaraa e ua ora mau na oia. Te mea faahiahia, ua itehia mai te hoê papai cunéiforme aita e taio mahana i nia iho, e ia au ia A. Ungnad no Helemani, te faahiti ra te reira ia Mardukâ (Moredekai?) mai te hoê taata toroa teitei i te aorai no Susana i te tau a faatere ai o Xerxès I. * Ma te papu, i Susana to Moredekai faaotiraa i te papai i te mau ohipa i tupu i roto i te buka a Esetera i muri noa ˈˈe i te tupuraa, oia hoi, i te area 475 H.T.T.

TUMU PARAU O TE ESETERA

7. Eaha te fifi e tupu i te tamaaraa a Ahasueru, eaha ïa te ohipa ta te arii e rave?

7 Tatarahia te tiaraa arii vahine o Vaseti (1:1-22). Tei roto tatou i te toru o te matahiti faatereraa a Ahasueru. E faatupu oia i te hoê tamaaraa rahi na te feia mana o to ˈna hau emepera, a faaite ai ia ratou i te mau taoˈa rahi e te hanahana o to ˈna basileia 180 mahana i te maoro. I muri aˈe, e tupu te hoê amuraa maa rahi e hitu mahana na te mau taata atoa i Susana. I taua atoa taime ra, e faatupu te arii vahine ra o Vaseti i te tahi tamaaraa na te mau vahine. E faateitei te arii no ta ˈna mau taoˈa rahi e to ˈna hanahana e, ma te faaoaoahia e te uaina, e titau oia ia Vaseti e haere mai e faaite i to ˈna purotu rahi i te nunaa e te mau tamaiti hui arii. Eita te arii vahine ra o Vaseti e hinaaro. Ia au i te manaˈo o te feia toroa o te aorai o te haamatara e e nehenehe taua hiˈoraa ino ra e faahaama i te arii na te hau emepera atoa, e tatara o Ahasueru i te tiaraa arii vahine o Vaseti e e haaparare oia i te mau parau e titau ra i te mau vahine atoa ia “auraro maite i ta ratou mau tane” e i te mau tane atoa “ia hau â . . . i to ˈna iho utuafare.”—1:20, 22.

8. (a) Nafea Esetera e riro mai ai ei arii vahine? (b) Eaha te opuaraa ino e iteahia e Moredekai, e ihea te reira e papaihia ˈi?

8 E riro mai Esetera ei arii vahine (2:1-23). I muri aˈe, e nomino te arii i te tahi feia toroa no te imi mai i te mau paretenia haviti roa ˈˈe i roto i na mataeinaa 127 o te hau emepera e ia afai mai ia ratou i Susana, i reira to ratou tino e haamaitaihia ˈi i te raau e tuuhia ˈtu ai i mua ia ˈna. I roto i te mau potii i maitihia, te vai ra o Esetera. E potii otare ati Iuda o Esetera, “e vahine tino nehenehe e te haviti ia hiˈohia,” tei faaamuhia e to ˈna taeae fetii ra o Moredekai, te hoê taata toroa i Susana. (2:7, MN) Te auraa o te iˈoa ati Iuda o Esetera, oia hoi o Hadasa, o “Hedesa” ïa. E au roa o Hegai, te tiai o te mau vahine, ia Esetera, e e haamaitai taa ê oia ia ˈna. Aita hoê aˈe taata i ite e e potii ati Iuda oia, inaha ua haapii o Moredekai ia ˈna ia huna i te reira. E arataihia te mau potii i mua i te arii te tahi i muri i te tahi. E maiti oia ia Esetera ei arii vahine apî na ˈna, e e faatupuhia te hoê oroa amuraa maa no to ˈna faakoronaraa. Maa taime noa i muri aˈe, e faaroo o Moredekai i te parau no te hoê opuaraa ino e haapohe i te arii, e e faaue oia ia Esetera e faaara ˈtu i te arii i “te iˈoa o Moredekai.” (2:22, MN) E itehia te opuaraa ino, e tarîhia te mau orure hau, e e papaihia te reira i roto i te mau buka aamu a te arii.

9. Nafea Moredekai e faatupu ai i te riri o Hamana, e eaha te faaotiraa a te arii e roaa mai ia Hamana no nia i te ati Iuda?

9 Te opuaraa ino a Hamana (3:1–5:14). Fatata e maha matahiti i mairi. E riro o Hamana ei faatere hau matamua, e au ra e e huaai oia no te arii ati Amaleka ra o Agaga ta Samuela i haapohe. (Sam. 1, 15:33) E faateitei te arii ia ˈna e e faaue oia i ta ˈna mau tavini atoa e tia i te uputa o te arii ia piˈo i mua ia Hamana. E au atoa te reira ia Moredekai. Eita râ Moredekai e auraro, a faaite atu ai i te mau tavini a te arii e e ati Iuda oia. (Hiˈo i te Exodo 17:14, 16.) E uˈana te riri o Hamana e, ia ite oia e e ati Iuda o Moredekai, e manaˈo oia e teie te taime maitai no te haamou roa ia Moredekai e te ati Iuda atoa. E tuuhia te kelero (pura) no te faataa eaha te mahana maitai no te faaore roa i te ati Iuda. Ma te faaohipa i to ˈna au-maite-raa e te arii, e pari o Hamana e aita te ati Iuda e auraro ra i te ture e e ani oia ia papaihia te faaueraa e haamou ia ratou. E pûpû o Hamana 10 000 taleni ario (fatata e 66 060 000 dala Marite) no te aufau i te taparahiraa. E farii te arii, e e haponohia te mau faaueraa papaihia ma te tapao taati o te tapea rima o te arii na te hau emepera atoa, o te 13 no te avaˈe Adara tei faataahia ei mahana haamouraa i te mau ati Iuda.

10. Eaha ta Moredekai e ta Esetera e rave ma te tiaturi i te mana o Iehova?

10 I to ratou iho â faarooraa i taua ture ra, e oto o Moredekai e te ati Iuda atoa ma te ahu oto e te rehu auahi. E ravehia te “haapaeraa maa, e te oto roimata, e te auê.” (Ese. 4:3) Ia faaite Moredekai ia Esetera i te haamǎtaˈuraa e vai ra i nia i te ati Iuda, e feaapiti na mua o Esetera i te arai. O te pohe te utua no te taata e haere atu i mua i te arii ma te ore e titauhia. E faaite râ o Moredekai i to ˈna tiaturi i te mana o Iehova ia parau oia e mai te peu e e haamoe o Esetera ia ratou, e pohe mau â oia e “e tupu mai te ora o te ati Iuda na te tahi vahi ê mai.” Hau atu â, o vai te ite e e ere anei “[no te hoê tau mai teie]” i riro ai oia ei arii vahine? (4:14; MN) E taa maite ia Esetera te fifi rahi, e farii oia e faaruru i te ati pohe, e e rave te ati Iuda atoa i Susana i te haapaeraa maa e oia e toru mahana i te maoro.

11. Nafea Esetera e faaohipa ˈi i to ˈna au-maite-raahia e te arii, eaha râ te opuaraa ino a Hamana i nia ia Moredekai?

11 I muri iho, e oomo Esetera i to ˈna ahu arii nehenehe roa ˈˈe, e haere atu ai i mua i te arii. E au mai te arii ia ˈna, e e toro atu oia i ta ˈna sepeta auro, o te faaora ïa ia ˈna. I teie nei, e titau manihini oia i te arii e ia Hamana no te hoê tamaaraa. I te taime tamaaraa, e parau atu te arii ia ˈna ia faaite mai i ta ˈna aniraa, ma te haapapu e e fariihia te reira, “e tae noa ˈtu i te afa o te basileia nei,” i reira oia e titau manihini ai i na taata toopiti no te tahi tamaaraa e tupu i te mahana i muri aˈe. (5:6) E haere mai o Hamana i rapae ma te oaoa. Tera râ, teie o Moredekai i te uputa o te arii ra! Eitâ oia e faahanahana ia Hamana, eita atoa e rûrû i mua ia ˈna. E riro te oaoa o Hamana ei riri rahi. E parau ta ˈna vahine e to ˈna mau hoa ia ˈna e faatia i te tahi pou tarîraa e pae ahuru kubiti (22,3 metera) i te teitei e ia roaa mai te faaueraa a te arii no te tarî ia Moredekai i nia iho. E faaue oioi o Hamana e faatia i te pou tarîraa.

12. Eaha te tauiraa e tupu o te aratai ia Ahasueru ia faahanahana ia Moredekai, e haama ˈtu ai o Hamana?

12 E taui te tupuraa (6:1–7:10). I taua po ra, eita te taoto o te arii e topa. E faaue oia ia afaihia mai e ia taiohia te buka aamu, e ite aˈera oia e aita oia i haamauruuru ia Moredekai no to ˈna faaoraraa ia ˈna. I muri aˈe, e ui te arii o vai to roto i te aua. O Hamana teie e haere maira e ani i te parau faatia a te arii no te haapohe ia Moredekai. E ui te arii ia Hamana nafea te hoê taata ta te arii e au e tia ˈi ia faahanahanahia. Ma te manaˈo e o oia ta te arii e parau ra, e faataa ˈtu o Hamana i te hoê porotarama faahanahanaraa faahiahia. E faaue râ te arii ia ˈna e: “A na reira ˈtu ai i te ati Iuda nei a Moredekai”! (6:10) Aita ˈtu ta Hamana e ravea, maoti râ te faaahuraa ia Moredekai i te ahu unauna o te arii, te tuuraa ia ˈna i nia i te puaahorofenua a te arii, e te aratairaa ia ˈna na roto i te aroâ o te oire, a pii ai na mua ia ˈna. No te haama, e hoˈi oioi o Hamana i te fare ma te oto. Eita ta ˈna vahine e to ˈna mau hoa e nehenehe e tamahanahana ia ˈna. E faautuahia iho â o Hamana!

13. Eaha ta Esetera e faaite i te tamaaraa, e eaha ïa te faautuaraa a Hamana?

13 Ua tae te taime e haere ai Hamana i te tamaaraa e te arii e o Esetera. E parau te arii vahine e ua hoohia oia e to ˈna nunaa no te haamouraa. Na vai i opua i teie ohipa ino mau? E parau o Esetera e: “Taua hamani ino ra, taua enemi ra, o teie nei ïa taata ino o Hamana.” (7:6) E tia mai te arii ma te riri e haere i roto i te ô. Ia toe mai oia anaˈe e te arii vahine, e taparu o Hamana no to ˈna ora, e hoˈi mai te arii, e e rahi atu â to ˈna riri ia ite atu oia ia Hamana i nia i te roi o te arii vahine. I taua iho taime ra, e faaue oia e ia tarîhia o Hamana i nia i te pou tarîraa ta Hamana i faaineine no Moredekai!—Sal. 7:16.

14. Nafea te arii e haamauruuru ai ia Esetera e ia Moredekai, e eaha te ture papaihia ta ˈna e rave no te ati Iuda?

14 Faateiteiraa ia Moredekai, faaoraraa o te ati Iuda (8:1–10:3). E horoa te arii i te mau faufaa atoa a Hamana na Esetera. E faaite o Esetera ia Ahasueru e e fetii oia no Moredekai, ta te arii e faateitei i nia i te tiaraa o Hamana, a horoa ˈtu ai i te tapea rima o te tapao taati a te arii. E faaruru faahou â o Esetera i te ati pohe ia haere oia i mua i te arii e ani e ia faaorehia te faaueraa i papaihia e haamou i te ati Iuda. Teie râ, eita “te ture a to Peresia e to Medai” e nehenehe e faaorehia! (1:19) No reira te arii e faatia ˈi ia Esetera e ia Moredekai e papai i te tahi ture apî e e tapao atu i te reira i te tapao taati a te arii. E haponohia teie faaueraa papaihia na te hau emepera atoa mai tei ravehia no te faaueraa matamua, e horoa te reira i te tiaraa i te ati Iuda “ia haaputuputu ratou e ia faaitoito ia ratou iho ia ora, e ia rave atu e taparahi, e ia pohe, e ia mou, te feia atoa i roto i taua mataeinaa ra [e aro] mai ia ratou, e te tamarii e te vahine atoa, a rave ai i ta ratou taoˈa ei taoˈa,” i te mahana iho â e faaohipahia ˈi te ture a Hamana.—8:11; MN.

15. (a) Eaha te faahopearaa o te aroraa, e eaha te oroa ta Moredekai e haamau? (b) E faateiteihia o Moredekai i nia i teihea tiaraa, e e faaohipa oia i taua mana ra no te rave i te aha?

15 Ia tae mai te mahana i faataahia, te 13 no te avaˈe Adara, aore roa e taata e mau i mua i te ati Iuda. Na nia i te aniraa a Esetera, e faatia te arii i te ati Iuda no Susana e tamau i te aro i te 14. E 75 000 te rahiraa o te mau enemi ta te ati Iuda e taparahi pohe na te hau emepera atoa. E 810 taata hau te haapohehia i Susana te aorai. I roto ia ratou, te vai ra na tamaiti hoê ahuru a Hamana o te haapohehia i te mahana matamua e te tarîhia i nia i te pou i te piti o te mahana. Eita te taoˈa e ravehia. I te 15 no Adara, e mahana faafaaearaa ïa, e e faatupu te ati Iuda i te tamaaraa ma te oaoa. I teie nei, e horoa o Moredekai i te mau faaueraa papaihia na te ati Iuda e haapao i teie oroa o te “Pura, oia te kelero,” i te mau matahiti atoa i te 14 e te 15 no Adara, e te na reira nei ratou e tae roa mai i teie mahana. (9:24) E faateiteihia o Moredekai i roto i te basileia e e faaohipa oia i to ˈna tiaraa i raro noa ˈˈe mai i te arii Ahasueru no te imi ‘i te maitai no to ˈna ra mau taata, e te parau i te parau hau i to ˈna atoa ra mau huaai.’—10:3.

FAUFAARAA

16. Eaha te mau faaueraa tumu a te Atua e te hiˈoraa faahiahia ta te mau Kerisetiano e ite i roto i te buka a Esetera?

16 Noa ˈtu e aita te tahi atu taata papai Bibilia e faahiti ra i te Esetera, e au maite te reira i te toea o te mau Papai faauruahia. Oia mau, te haamatara ra te buka i te mau faaueraa tumu Bibilia e faahitihia i muri aˈe i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano e o te au i te feia e haamori ia Iehova i te mau tau atoa. Eita noa te faahohonuraa i te mau irava i muri aˈe e haapapu i te reira, e haapaari atoa râ i te faaroo Kerisetiano: Esetera 4:5Philipi 2:4; Esetera 9:22Galatia 2:10. Hoê â huru te pariraahia te ati Iuda e aita ratou e auraro ra i te ture a te arii, e te pariraahia te mau Kerisetiano matamua. (Ese. 3:8, 9; Ohi. 16:21; 25:7) Te faaruru nei te mau tavini mau a Iehova i teie mau huru fifi ma te mǎtaˈu ore e, na roto i te pure, te tuu nei ratou i to ratou tiaturiraa i nia i te mana faaora o te Atua, ia au i te hiˈoraa faahiahia roa o Moredekai, o Esetera, e to ratou mau hoa ati Iuda.—Ese. 4:16; 5:1, 2; 7:3-6; 8:3-6; 9:1, 2.

17. Eaha te hiˈoraa maitai no te auraroraa i te Atua e i “te feia mana toroa” ta Moredekai e ta Esetera i faaite?

17 Ei Kerisetiano, eiaha tatou e manaˈo e mea taa ê to tatou huru tupuraa i to Moredekai e to Esetera. Te ora atoa nei tatou i raro aˈe i te faatereraa a “te feia mana toroa” i roto i te hoê ao ěê. To tatou hinaaro, ia riro ïa tatou ei mau melo huiraatira o te auraro i te ture noa ˈtu eaha te fenua e faaeahia ra e tatou, e ia hinaaro atoa râ tatou e faataa maitai i te otia i rotopu i te ‘hopoiraa ta Kaisara ia Kaisara ra e ta te Atua i te Atua ra.’ (Roma 13:1; Luka 20:25) Ua faaite te faatere hau matamua ra o Moredekai e te arii vahine ra o Esetera i te hiˈoraa maitai no te paieti e te auraro i roto i ta raua mau hopoia i roto i teie nei ao. (Ese. 2:21-23; 6:2, 3, 10; 8:1, 2; 10:2) Teie râ, ma te mǎtaˈu ore, ua faaite maitai o Moredekai i to ˈna paeau no nia i te faaueraa a te arii e piˈo i mua i te taata au-ore-hia ra o Hamana te ati Agaga. Hau atu â, ua haapao oia e ia anihia e faatupu i te parau-tia i to Hamana opuaraa e haamou i te ati Iuda.—3:1-4; 5:9; 4:6-8.

18. (a) Eaha te haapapuraa ‘e mea faaurua e te Atua e e mea faufaa’ te buka a Esetera? (b) Nafea teie buka e faaitoito ai i te parururaa i te mau faufaa o te Basileia o te Atua?

18 Te faaite maira te mau haapapuraa atoa e e tuhaa te buka a Esetera no te Bibilia Moˈa, “e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa.” Noa ˈtu e aita oia e faahiti ra i te Atua aore ra i to ˈna iˈoa, te horoa maira oia i te mau hiˈoraa o te faaroo mau. E ere noa o Moredekai e o Esetera i te taata no roto mai i te feruriraa o te feia faatia aai, e tavini mau râ raua no te Atua ra o Iehova, e mau taata i tuu i te tiaturiraa taatoa i nia i te mana faaora o Iehova. Noa ˈtu e te ora ra raua i raro aˈe i te faatereraa a te “feia mana toroa” i te hoê fenua ěê, ua faaohipa raua i te mau ravea atoa a te ture no te paruru i te mau maitai o te nunaa o te Atua e ta ratou haamoriraa. I teie mahana, e nehenehe tatou e pee i to raua hiˈoraa i roto i “te parururaa i te parau apî maitai” o te Basileia faaora o te Atua “e ia ite-papu-hia i mua i te ture.”—Phil. 1:7, MN.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 814; buka 2, mau api 327-331.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 558-560.

^ Cyclopedia, a McClintock e Strong, nenei-faahou-raa no 1981, buka III, api 310.

^ “Keilinschriftliche Beiträge zum Buch Esra und Ester,” a A. Ungnad, Zeitschrift für die alttestamentliche Wissenschaft, LVIII (1940-1941), mau api 240-244.

[Uiraa haapiiraa]