Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 18—Ioba

Buka Bibilia numera 18—Ioba

Buka Bibilia numera 18—Ioba

Taata papai: Mose

Vahi papairaa: Medebara

Otiraa te papai: area 1473 H.T.T.

Area tau puohuhia: hau atu i te 140 matahiti i te area 1657 e 1473 H.T.T.

1. Eaha te auraa o te iˈoa o Ioba, e te pahono ra te buka a Ioba i teihea mau uiraa?

 HOÊ o te mau buka tahito roa ˈˈe o te mau Papai faauruahia! Te hoê buka i haafaufaa-rahi-hia e i faahiti-pinepine-hia, e aita râ i taa-maitai-hia e te taata. No te aha teie buka i papaihia ˈi, e eaha to ˈna faufaaraa no tatou i teie tau? Tei roto te pahonoraa i te auraa o te iˈoa o Ioba: “Tumu no te hamani-ino-raa.” Oia mau, te faahiti ra teie buka e piti uiraa faufaa: No te aha te taata hapa ore e mauiui ai? No te aha te Atua e faatia ˈi i te ino i te fenua nei? E tauturu mai te aamu o te mau mauiui o Ioba e to ˈna faaoromai rahi ia pahono i teie mau uiraa. Ua papaihia teie mau mea atoa, ia au i te aniraa a Ioba.—Ioba 19:23, 24.

2. Na te aha e haapapu mai e e taata mau o Ioba?

2 Ua riro o Ioba ei hiˈoraa no te faaoromai e te haamahuraa. I vai mau na râ anei teie taata? Noa ˈtu te mau tutavaraa atoa a te Diabolo e faaore i teie hiˈoraa faahiahia no te hapa ore i roto i te tuatapaparaa, mea taa maitai te pahonoraa. Ua ora mau na Ioba! Te faahiti ra Iehova ia ˈna e To ˈna mau ite ra o Noa e o Daniela, ta Iesu Mesia i farii e ua ora mau na. (Ezek. 14:14, 20; hiˈo i te Mataio 24:15, 37.) No te mau Hebera i tahito ra, e taata mau iho â o Ioba. Ua haamatara te taata papai Kerisetiano ra o Iakobo i te hiˈoraa no te haamahuraa o Ioba. (Iak. 5:11) Na te hoê noa hiˈoraa mau, eiaha te hoê hiˈoraa i manaˈo-noa-hia, e haapapu maite i te feia e haamori ra i te Atua e e nehenehe e vai hapa ore noa i roto i te mau huru tupuraa atoa. Hau atu â, te haapapu ra te puai o te mau manaˈo hohonu o te mau oreroraa parau i roto i te Ioba, e mea mau iho â te huru tupuraa.

3. Eaha te haapapuraa e mea faauruahia te buka a Ioba?

3 E parau mau e mea faauruahia te buka a Ioba, o te haapapu-atoa-hia ïa i te mea e ua tuu noa na te mau Hebera i tahito ra i te reira i roto i ta ratou canon Bibilia, te hoê ohipa faahiahia inaha e ere hoi o Ioba i te hoê ati Iseraela. E ere o Ezekiela e o Iakobo anaˈe tei faahiti i te buka, o te aposetolo Paulo atoa. (Ioba 5:13; Kor. 1, 3:19) Te vai ra te haapapuraa puai e mea faauruahia te buka i roto i to ˈna tuearaa maere mau e te mau tupuraa papu maitai a te ihi. Nafea i itehia ˈi e na Iehova i “faauta i te fenua i nia i te ore,” e mau manaˈo maere roa hoi to tahito ra no nia i te ravea e mau ai te fenua? (Ioba 26:7) Te manaˈo ra vetahi i tahito ra e te turuhia ra te fenua e te mau elefani e tia noa ra i nia iho i te hoê honu miti rahi. No te aha te buka a Ioba e ore ai e faaite i teie manaˈo huru ê? Ma te papu, no te mea ïa ua horoa te Poiete ra o Iehova i te parau mau na roto i te faauruaraa. Mea tano maitai te tahi mau faataaraa no nia i te fenua e te mau mea faahiahia e vai ra i nia iho e te mau animala oviri e te mau manu i roto i to ratou faaearaa natura, o te Atua ra o Iehova anaˈe iho â ïa te Tumu e te Taata faaurua o te buka a Ioba. *

4. Ihea e afea te aamu i tupu ai, e afea te buka a Ioba i oti ai i te papai?

4 Ua ora na o Ioba i Uza, tei haamauhia, ia au i te tahi feia teotarafia, i te pae apatoerau o Arabia i pihai atu i te fenua i faaeahia e to Edoma e i te pae hitia o te râ o te fenua i tǎpǔhia i te huaai o Aberahama. Tei te pae apatoa to Seba, e to Kaladaio ra tei te pae hitia o te râ ïa. (1:1, 3, 15, 17) No muri roa te tau i tamatahia ˈi o Ioba i te anotau o Aberahama. Tei te hoê ïa tau “aita hoi [Ioba] e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti.” (1:8) E au ra e tei rotopu taua anotau ra i te poheraa o Iosepha (1657 H.T.T.), te hoê taata faaroo faahiahia mau, e te taime a haamata ˈi Mose i to ˈna oraraa haapao maitai. Ua pee maite Ioba i te haamoriraa viivii ore i te taime a viivii ai Iseraela i te haamoriraa demoni a to Aiphiti. Hau atu â, te haamatara ra te mau peu i faahitihia i roto i te pene matamua o te Ioba, e te farii ra te Atua ia Ioba mai te hoê taata haamori mau, e ua tupu te reira i te tau o te mau patereareha eiaha râ i te tau i muri mai i te matahiti 1513 H.T.T., i to te Atua faatupuraa i te mau auraa e o Iseraela anaˈe na roto i te Ture. (Amo. 3:2; Eph. 2:12) No reira, ia au i te oraraa roa o Ioba, e au ra e te puohu ra te buka i te hoê area tau mai te matahiti 1657 e tae atu i te matahiti 1473 H.T.T., te matahiti i pohe ai Mose; ua oti te buka i te papaihia e Mose maa taime iti i muri aˈe i te poheraa o Ioba e a vai noa ˈi to Iseraela i te medebara.—Ioba 1:8; 42:16, 17.

5. Na te aha e faataa e na Mose i papai i te buka a Ioba?

5 No te aha tatou e parau ai e na Mose i papai i te buka? Ia au ïa i te tutuu tahito roa ˈˈe, i roto i te feia ite ati Iuda e Kerisetiano matamua atoa. Na te huru papairaa mau e te puai o te pehepehe Hebera i faaohipahia i roto i te buka a Ioba e haapapu e ua papai-na-mua-hia te reira na roto i te reo Hebera, te reo o Mose. E ere te reira i te hoê huriraa no roto mai i te tahi atu reo mai te reo Arabia. Oia atoa, mea tuea aˈe te mau tuhaa e ere i te pehepehe i na buka e pae ia faaauhia i te tahi atu mau papai o te Bibilia. Mea papu e e ati Iseraela te taata papai, mai ia Mose, no te mea “ua tuuhia mai te mau parau moˈa a te Atua” i te ati Iuda ra. (Roma 3:1, 2, MN) I to ˈna paariraa mai, ua faaea o Mose e 40 matahiti i Midiana, i pihai mai ia Uza, i reira te roaaraa mai ia ˈna te mau haamaramaramaraa atoa i papaihia i roto i te Ioba. I muri iho, i to ˈna haereraa na pihai iho i te fenua tumu o Ioba i te roaraa o na matahiti e 40 o te tere o Iseraela na te medebara, ua nehenehe o Mose e faaroo e e papai i te mau manaˈo hopea i roto i te buka.

6. Eaha te mau mea e riro ai te buka a Ioba ei mea hau aˈe i te hoê noa buka faahiahia?

6 Ia au i te buka ite rahi ra The New Encyclopædia Britannica, mea pinepine te buka a Ioba i te “tuuhia i roto i te mau buka faahiahia roa ˈˈe i te ao nei.” * E hau atu râ teie buka i te hoê buka faahiahia roa. E taa ê mau te buka a Ioba i te toea o te mau buka Bibilia i te mea e e faateitei oia i te mana, te parau-tia, te paari, e te here o Iehova. E faaite papu oia i te tumu parau rahi i faahitihia i mua i te ao taatoa. E haamaramarama maitai oia i tei parauhia i roto i te tahi atu mau buka Bibilia, i roto iho â râ i te Genese, te Exodo, te Koheleta, te Luka, te Roma, e te Apokalupo. (Faaau i te Ioba 1:6-12; 2:1-7 e te Genese 3:15; te Exodo 9:16; te Luka 22:31, 32; te Roma 9:16-19 e te Apokalupo 12:9; faaau hoê hoê atoa i te Ioba 1:21; 24:15; 21:23-26; 28:28 e te Koheleta 5:15; 8:11; 9:2, 3; 12:13.) E horoa oia i te mau pahonoraa i te mau uiraa e rave rahi no nia i te oraraa. Mea papu e e tuhaa mau oia no te Parau faauruahia a te Atua, ta ˈna e haamaramarama e e haafaufaa maitai.

TUMU PARAU O TE IOBA

7. Eaha te huru tupuraa o Ioba i te omuaraa o te buka?

7 Omuaraa o te buka a Ioba (1:1-5). E faaite mai te reira ia Ioba, te hoê taata “parau-tia e te paieti, i te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino.” E oaoa Ioba, inaha e hitu ta ˈna tamaiti e e toru tamahine. E fatu fenua ona oia e e rave rahi ta ˈna nǎnǎ animala. E rave rahi ta ˈna mau tavini e ua “hau atura oia i te rahi i to te hitia o te râ atoa ra.” (1:1, 3) Teie râ, e ere oia i te taata nounou taoˈa, inaha eita oia e tuu i to ˈna tiaturiraa i nia i ta ˈna mau faufaa materia. E taata taoˈa rahi atoa oia i te pae varua, i te pae o te mau ohipa maitatai, o te hinaaro i te mau taime atoa e tauturu i te taata e oto ra aore ra e hepohepo ra, aore ra e horoa i te ahu i te taata atoa e erehia ra. (29:12-16; 31:19, 20) E faatura te taatoaraa ia ˈna. E haamori Ioba i te Atua mau ra o Iehova. Eita oia e tipapa i mua i te mahana, te avaˈe, e te mau fetia mai te mau nunaa etene, e taata haapao maitai râ oia ia Iehova, e te hapa ore i mua i to ˈna Atua e e fanaˈo oia i te taairaa piri roa e Oia. (29:7, 21-25; 31:26, 27; 29:4) E tavini Ioba ei tahuˈa no to ˈna utuafare, a pûpû tamau ai i te mau tusia taauahi, peneiaˈe noa ˈtu e ua hara ratou.

8. (a) Nafea Satani e patoitoi ai i te hapa ore o Ioba? (b) Nafea Iehova e farii ai i te patoitoiraa?

8 E patoitoi Satani i te Atua (1:6–2:13). Ma te faahiahia, ua hutihia te paruru o te mau mea itea ore ia ite tatou i te mau ohipa i nia i te raˈi. E itehia Iehova e faatere ra i te hoê putuputuraa a te mau tamaiti a te Atua. E fa atoa mai o Satani i roto ia ratou. E huti Iehova i te ara-maite-raa i nia i ta ˈna tavini haapao maitai ra o Ioba, e patoitoi râ Satani i te hapa ore o Ioba, a pari ai e te tavini ra Ioba i te Atua no te mau faufaa materia i horoahia na ˈna. Ia faatia noa na te Atua ia Satani e faaere ia ˈna, i reira ïa Ioba e faarue ai i to ˈna hapa ore. E farii Iehova i te patoitoiraa ma te opani râ ia Satani eiaha e tairi ia Ioba iho.

9. (a) Eaha te mau tamataraa riaria e tupu i nia ia Ioba? (b) Na te aha e haapapu e ua vai hapa ore noa oia?

9 E roohia Ioba o te taa ore ra, i te mau ati e rave rahi. E eiâ to Seba e to Kaladaio i ta ˈna mau taoˈa rahi. E haapohe te hoê mataˈi puai i ta ˈna mau tamaiti e mau tamahine. Eita teie tamataraa riaria e turai ia Ioba e faaino i te Atua aore ra e fariu ê ia ˈna. E parau râ oia e, “Ia haamaitaihia te iˈoa o Iehova.” (1:21) E fa faahou â o Satani, tei ore i manuïa e tei itehia ei haavare, i mua i te aro o Iehova e e pari oia e: “Ei iri no te iri, e riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora.” (2:4) E parau Satani e ahiri oia e faatiahia e tairi i te tino o Ioba, e faaino Ioba i te Atua i mua i to ˈna aro. E faatiahia oia e rave i te mau mea atoa, maori râ i te ora o Ioba, e e tairi Satani ia Ioba i te hoê maˈi riaria. E “vehîhia” to ˈna tino “i te toˈe e te repo,” e e hauˈa ino mai to ˈna tino e to ˈna aho i mua i ta ˈna vahine e to ˈna mau fetii. (7:5; 19:13-20) A faaite ai e te vai hapa ore noa ra Ioba, e onoono ta ˈna vahine ia ˈna e: “Te tamau ra oe i ta oe parau-tia? a faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.” E faahapa Ioba i ta ˈna vahine e ‘eita to ˈna vaha e hara.’—2:9, 10.

10. Eaha te ‘haamahanahanaraa’ mamû noa ta Satani e horoa?

10 I teie nei, e faatae mai Satani e toru hoa, e “haamahanahana” ia Ioba. O Eliphaza, o Biladada, e o Zophara. Na te atea ê, eita ratou e ite e o Ioba teie, i muri iho râ e haapuai ratou i to ratou reo e e oto ratou e e titiri i te repo i nia i to ratou upoo. E parahi atu ai ratou i mua ia ˈna i raro i te repo ma te ore e paraparau. I muri aˈe e hitu mahana e e hitu arui e teie ‘haamahanahanaraa’ mamû noa, e paraparau o Ioba, o te haamata ïa i te hoê aimârôraa roa e te feia e faahua haamahanahana ia ˈna.—2:11.

11-13. Nafea Ioba e haamata ˈi i te aimârôraa, eaha te pariraa a Eliphaza, e eaha te pahonoraa itoito a Ioba?

11 Tuhaa matamua o te aimârôraa (3:1–14:22). Mai i ô nei atu, e faatiahia te aamu na roto i te pehepehe Hebera faahiahia roa. E faaino Ioba i te mahana i fanauhia ˈi oia e e maere oia no te aha te Atua i faatia ˈi ia ora noa oia.

12 Ei pahonoraa, e pari o Eliphaza e ua erehia Ioba i te hapa ore. Eita roa te feia parau-tia e pohe, ta ˈna ïa e parau atu. E haamanaˈo oia i te hoê orama i te po i reira te hoê reo i te parauraa mai ia ˈna e eita te Atua e tiaturi i ta ˈna mau tavini, te feia iho â râ i hamanihia i te araea noa, te repo o te fenua. E faaite oia e te mauiui ra o Ioba no te mea te faatitiaifarohia ra oia e te Atua Mana hope.

13 Ma te itoito, e pahono atu Ioba ia Eliphaza. Te oto ra oia mai te mau taata atoa e hamani-ino-hia ra aore ra e hepohepo ra. E riro ïa te pohe ei faaoraraa. E faahapa oia i to ˈna mau hoa e e opuaraa ino ta ratou i nia ia ˈna e e patoi atu oia e: “E haapii mai ia ˈu e na ˈu e mamû noa; e ta ˈu vahi hapa ra, e faaite mai ia ˈu.” (6:24) E haapapu Ioba i to ˈna parau-tia i mua i te Atua, “Tei hiˈopoa i te taata nei.”—7:20, MN.

14, 15. Eaha te manaˈo o Biladada, e no te aha Ioba e mǎtaˈu ai e e pau oia i roto i te haavaraa e o te Atua?

14 I teie nei, e faaite o Biladada i to ˈna manaˈo, ma te pari e ua hara te mau tamaiti a Ioba e e ere o Ioba iho i te taata parau-tia, ahiri e e ere mai te reira, e faaroo mai ïa te Atua ia ˈna. E aˈo atu oia ia ˈna e uiui i to mua ˈtu mau ui e e hiˈo i te mau mea i imihia e to ratou mau tupuna ei aveia.

15 E pahono atu Ioba, a haapapu ai e e ere te Atua i te mea tia ore. Eita atoa te Atua e titauhia ia faˈi i te parau i mua i te taata, inaha “e peu rahi ta ˈna i rave, e ore e itea ia imi: e te peu maerehia e ore e hope ia taio.” (9:10) Eita Ioba e manuïa i nia ia Iehova i roto i te aimârôraa i mua i te ture. E nehenehe noa ta ˈna e taparu i te maitai rahi o te Atua. Teie râ, mea faufaa anei ia tutava i te rave i te mea tia? “Te pohe nei te feia parau-tia e te paieti ore ia ˈna.” (9:22) Aita e haavaraa tia i te fenua nei. E mǎtaˈu Ioba e e pau oia i roto i te haavaraa e o te Atua. E hinaaro oia i te hoê arai. E ui oia no te aha oia e tamatahia ˈi e e taparu oia i te Atua e haamanaˈo e mea hamanihia oia i “te araea.” (10:9) E haamauruuru oia no te mau maitai ta te Atua i faaite na ia ˈna, e parau râ oia e e rahi atu â to te Atua inoino mai te peu e e mârô oia, noa ˈtu e ua tano oia. Ahiri oia e pohe noa ˈtu!

16, 17. (a) Eaha te aˈoraa faaahaaha ta Zophara e horoa? (b) Eaha te manaˈo o Ioba no nia i to ˈna “feia haamahanahana,” e eaha te tiaturiraa papu ta ˈna e faaite?

16 I teie nei, e faaô mai o Zophara i roto i te aimârôraa. Oia mau, e parau oia e: E tamarii anei tatou, no te faaroo i te mau parau faufaa ore? Te parau nei oe e mea mâ mau oe, teie râ, ahiri e e paraparau mai te Atua, e faaite mai ïa oia i ta oe hara. E ui oia ia Ioba e: “E itea anei [te mau mea hohonu a] te Atua ia oe ia imi?” (11:7; MN) E aˈo oia ia Ioba e faarue i te mau peu iino, no te mea e tae mai te mau haamaitairaa i nia i te feia e na reira ra, area râ “e mohimohi . . . te mata o te paieti ore.”—11:20.

17 E pahono Ioba ma te reo tâhitohito e: “O outou mau â te [nunaa], e ua pohe anaˈe outou ra ua mou atoa ïa te paari!” (12:2; MN) Noa ˈtu oia e tâhitohitohia, aita oia i iti mai ia ratou. Ahiri e e hiˈo to ˈna mau hoa i te mau mea i poietehia e te Atua, e haapii mai â ïa te reira i te tahi ohipa ia ratou. Na te Atua te puai e te paari, na ˈna e faatere i te mau mea atoa, a “faarahi” atoa ˈi ‘i te mau fenua e a haamou atu ai.’ (12:23) Mea au na Ioba e faatia ia ˈna iho i mua i te Atua, area to ˈna “feia haamahanahana” e toru ra—“e feia imi outou i te haavare e! e rapaau faufaa ore anaˈe outou.” (13:4) E faaite ratou i te paari ahiri ratou e mamû noa! Ua papu ia Ioba e ua tano oia e e ani oia i te Atua e faaroo mai ia ˈna. Ua aratai to ˈna feruriraa ia ˈna ia parau e “te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (14:1) E mairi oioi te taata, mai te hoê tiare aore ra te hoê ata. Eita e noaa te hoê taata viivii ore no roto mai i te taata viivii. Ia pure oia e ia faatapuni te Atua ia ˈna i roto i te Hade e ia ore To ˈna riri, e ui o Ioba e: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei?” Ei pahonoraa, e faaite oia i te tiaturiraa papu: “E tiai au . . . e ia tae i te taime e faahoˈihia ˈi au ra.”—14:13, 14.

18, 19. (a) Na roto i teihea parau faaooo to Eliphaza haamataraa i te piti o te aimârôraa? (b) Eaha te manaˈo o Ioba no nia i te huru ‘haamahanahanaraa’ a to ˈna mau hoa, e eaha ta ˈna e tiai no ǒ mai ia Iehova ra?

18 Piti o te tuhaa o te aimârôraa (15:1–21:34). I te omuaraa o te piti o te aimârôraa, e faaooo Eliphaza i te ite o Ioba, a parau ai e ua ‘faaî oia i to ˈna opu i te mataˈi no te hitia o te râ.’ (15:2) E patoi â oia ia parau Ioba e aita ta ˈna e hapa, ma te haapapu e aita hoê aˈe taata e pohe haere noa aita atoa e taata moˈa i te raˈi ra e tiaturihia e Iehova. Ma te haavarevare, e pari oia ia Ioba i te tamataraa i te faateitei ia ˈna i nia ˈˈe i te Atua, e te taivaraa, te raveraa i te mea viivii, e te haavare.

19 E pahono Ioba e e ‘feia aˈo taahoa e te parau faufaa ore’ anaˈe to ˈna mau hoa. (16:2, 3) Ahiri e o ratou aˈe oia, eita oia e faateimaha ia ratou. E hinaaro rahi oia ia faatiahia oia, e e tiaturi oia ia Iehova, te ite i to ˈna aamu e te haava ia ˈna. Aita Ioba e ite ra i te paari i roto i to ˈna mau hoa. E faaore ratou i te tiaturiraa atoa. Ua riro ta ratou ‘haamahanahanaraa’ mai te huru ra e e parauhia te po e ao. Te tiaturiraa noa e vai ra, “e reva ïa i raro i te uputa o te apoo ra.”—17:15, 16.

20, 21. Eaha te inoino ta Biladada e faaite, eaha te pahonoraa a Ioba, e e tuu oia i to ˈna tiaturiraa i nia i te aha?

20 E ino roa te aimârôraa. Ua inoino o Biladada i teie nei, inaha te manaˈo ra oia e ua faaau Ioba i to ˈna mau hoa i te animala maramarama ore. E ui oia ia Ioba e: “E ano anei hoi te fenua ia oe?” (18:4) E faaara oia e e topa Ioba i roto i te hoê marei riaria, ei hiˈoraa no vetahi ê. Eita e noaa to Ioba huaai no te ora i muri aˈe ia ˈna.

21 E pahono Ioba e: “Mai te aha ra te maoro o tena na faaoooraa mai i to ˈu nei [aau], e haaparuparu noa mai ai outou ia ˈu i tena na mau parau?” (19:2; MN) Ua erehia oia i to ˈna utuafare e to ˈna mau hoa, ua fariu ê ta ˈna vahine e ta ˈna mau tavini ia ˈna, e ua ora mai oia ‘e to ˈna iri niho’ anaˈe ra. (19:20) E tiaturi oia e e fa mai te hoê faaora o te faatia ia ˈna, ia “hiˈo” oia “i te Atua” i te pae hopea.—19:25, 26.

22, 23. (a) No te aha Zophara e inoino ai, e eaha ta ˈna e parau no nia i te mau hara e pari-noa-hia ˈi Ioba? (b) Na roto i teihea haapapuraa teimaha e pahono ai Ioba?

22 Mai ia Biladada, e inoino o Zophara ia faaroo oia i te “faaino i te aˈoraa” a Ioba. (20:3) E parau â oia e te ooti ra Ioba i te hotu o ta ˈna mau hara. E faautuahia iho â te feia iino e te Atua, e aita to ratou e hau, ta Zophara ïa e parau, noa ˈtu e te fanaˈo ra ratou i te ruperupe.

23 E pahono atu Ioba na roto i te hoê haaferuriraa papu maitai: Ahiri e e faautua iho â te Atua i te feia iino, no te aha ïa ratou e ora ˈi, e ruhiruhia ˈi, e e rahi roa ˈi ta ratou taoˈa? To ratou puai, tei roto ïa i te faaanaanataeraa. Eaha te pinepineraa e tae mai ai te ati i nia ia ratou? E faaite oia e hoê â pohe to te taoˈa rahi e to te veve. Oia mau, mea pinepine te taata ino i te pohe “aore roa e mauiui, aore e ino,” area te taata parau-tia ra e nehenehe ïa e pohe “ma te ati rahi i te mauiui.”—21:23, 25.

24, 25. (a) Nafea Eliphaza e faaino ai ia Ioba ma te haavarevare? (b) Nafea Ioba e pahono ai i teie pariraa e eaha te patoiraa a Ioba?

24 Toru o te tuhaa o te aimârôraa (22:1–25:6). E pahono o Eliphaza ma te riri, a faaooo ai ia Ioba o te parau e aita ta ˈna e hapa i mua i te Puaihope. E pari haavare oia ia Ioba, a parau ai e e taata ino oia, ua hamani ino oia i te feia veve, aita oia i horoa i te maa na tei poia ra, e ua hamani ino oia i te mau vahine ivi e te mau otare. E parau o Eliphaza e e ere te oraraa o Ioba i te mea viivii ore mai ta ˈna e parau ra e te reira te tumu o to ˈna huru tupuraa peapea. Teie râ, “ia hoˈi faahou oe i te Puaihope” ra, ta Eliphaza ïa e parau, “na ˈna e faaroo mai.”—22:23, 27.

25 Ei pahonoraa, e patoi Ioba i te pariraa maamaa a Eliphaza, a parau ai e e hinaaro oia ia faaroohia oia e te Atua, o te ite maite i to ˈna haerea parau-tia. Te vai ra te feia e hamani ino ra i te otare, te vahine ivi, e te veve e e taparahi ra i te taata, e eiâ ra, e e faaturi ra. Peneiaˈe e te ruperupe ra ratou no te tahi taime noa, e faautuaraa râ te tiai maira ia ratou. E haamouhia ratou. “E ere i te reira ra, na vai e faahapa mai i ta ˈu parau?” o ta Ioba ïa patoiraa.—24:25.

26. Eaha ˈtu â ta Biladada e ta Zophara e parau?

26 E pahonoraa poto ta Biladada, o te mârô e aore e taata viivii ore i mua i te Atua. E mamu noa Zophara i roto i te toru o te tuhaa. Aita to ˈna e manaˈo faahou.

27. Nafea Ioba e faateitei ai i te rahi o te Puaihope?

27 Pahonoraa hopea a Ioba (26:1–31:40). I roto i te oreroraa parau hopea, e haamamû roa Ioba i to ˈna mau hoa. (32:12, 15, 16) Ma te tâhitohito rahi, e parau oia e: “Te tauturu na oe i te taata paruparu e? . . . Te aˈo na oe i te taata ite ore e?” (26:2, 3) Aita roa ˈtu râ e mea, tae noa ˈtu te Hade, e nehenehe e huna i te tahi mea i mua i te Atua. E faataa Ioba i te paari o te Atua e itehia ra i roto i te reva teitei, te fenua, te mau ata, te miti, e te mataˈi—te mau mea atoa ta te taata i hiˈo. E mau tuhaa iti anaˈe teie mau mea no te mau ravea a te Puaihope. E tuhaa haihai roa te reira o te rahi o te Puaihope.

28. Eaha te parau puai mau a Ioba no nia i te hapa ore?

28 E papu roa ia Ioba to ˈna hapa ore, a parau ai e: “E ore â vau e faarue i [to ˈu hapa ore] e pohe noa ˈtu vau.” (27:5; MN) Aita, aita o Ioba i rave i te tahi noa ˈˈe ohipa e au ai ia ˈna teie ati. E ere roa ˈtu mai ta ratou e pari noa ra, e haamauruuru râ te Atua i te hapa ore na roto i te raveraa e ia noaa i te feia parau-tia te mau taoˈa i haaputuhia e te feia iino o tei ruperupehia.

29. Nafea Ioba e faataa ˈi i te paari?

29 Ua ite te taata nohea mai te mau taoˈa o te fenua (te ario, te auro, te veo), “area te paari ra—nohea mai ïa?” (28:20, MN) Ua imi oia i te reira i rotopu i te feia ora; ua paheru oia i te miti; eita e nehenehe e hoohia mai i te auro aore ra i te ario. O te Atua anaˈe ra te ite i te paari. E ite oia e tae roa ˈtu i te hopea o te fenua e o te mau raˈi ra, e opere maite i te mataˈi e te mau pape, e e faatere i te ûa e te ata o te vero. E faaoti Ioba e: “Inaha! o te mǎtaˈu i te Fatu, o te paari ïa, e te faarue i te ino ra, o te ite ïa.”—28:28.

30. Eaha ta Ioba e hinaaro ra e ite faahou, eaha râ to ˈna huru tupuraa i teie nei?

30 I muri aˈe, e hohora Ioba o te oto ra, i te aamu o to ˈna oraraa. Te hinaaro nei oia e ite faahou i to ˈna taairaa matamua e o te Atua, a faaturahia ˈi oia e te mau aratai atoa o te oire. Ua riro oia ei faaora no te feia e oto ra e ei mata no te feia matapo. Mea maitai ta ˈna aˈoraa, e ua tiai maite te taata i ta ˈna mau parau. I teie nei râ, aita oia e faaturahia ra, te faaooohia ra oia e te feia apî aˈe ia ˈna, eita hoi to ratou mau metua tane e tia ia tuuhia i pihai iho i te mau urî o ta ˈna nǎnǎ. E patoi ratou ia ˈna e e tutuha i nia ia ˈna. I teie nei, i roto i to ˈna ati rahi roa ˈˈe, aita ratou e vaiiho ra ia ˈna ma te hau.

31. Ua faaite Ioba e te tiaturi ra oia i ta vai haavaraa, e eaha ta ˈna e parau no nia i te huru mau o to ˈna oraraa i mutaa iho?

31 E faaite Ioba ia ˈna mai te hoê taata i pûpûhia e e ani oia ia haavahia oia e Iehova. “E faito oia ia ˈu i roto i te faito tia ra, ia ite te Atua i te haavare ore no ˈu ra.” (31:6) E faatia Ioba i to ˈna haerea i mutaa iho. Aita oia i faaturi, aita atoa oia i faanaho i te opuaraa ino i nia ia vetahi ê. Aita oia i haamarirau i te tauturu i tei erehia ra. Aita oia i tuu i te tiaturiraa i nia i te mau taoˈa materia, noa ˈtu e e taata taoˈa rahi oia. Aita oia i haamori i te mahana, te avaˈe, e te mau fetia, inaha “ua riro te reira ei hara e faautuahia e te haava; ua huna ïa vau i reira i te Atua i nia i te raˈi ra.” (31:28) E titau Ioba i te taata e mârô ra ia ˈna ia faahapa i to ˈna oraraa i mutaa iho.

32. (a) O vai te paraparau i teie nei? (b) No te aha te riri o Elihu e uˈana ˈi i nia ia Ioba e to ˈna mau hoa, e na te aha e turai ia ˈna ia paraparau?

32 E paraparau o Elihu (32:1–37:24). A tupu ai te reira, te faaroo noa ra Elihu, te hoê huaai a Buza, te tamaiti a Nahora, e fetii atea ïa no Aberahama, i te aimârôraa. Ua tiai noa oia no to ˈna manaˈoraa e mea rahi aˈe te ite o te feia ruhiruhia. E ere râ na te rahi o te matahiti e horoa i te maramarama maori râ na te varua o te Atua. E uˈana te riri o Elihu ia Ioba “no te mea, te faatia ra oia ia ˈna iho, aore i te Atua,” mea riri roa ˈtu â na ˈna na hoa e toru o Ioba no to ratou ereraa i te paari a parau ai e mea ino te Atua. Ua “î” o Elihu “i te parau,” e e turai te varua o te Atua ia ˈna ia paraparau ma te ore râ e faatia paetahi aore ra “e horoa i te tiaraa na te taata no roto i te repo fenua, MN.”Ioba 32:2, 3, 18-22; Gen. 22:20, 21.

33. Eaha te hape o Ioba, eaha râ te maitai rahi ta Iehova e faaite atu ia ˈna?

33 E paraparau Elihu ma te haavare ore, a faˈi ai e na te Atua i poiete ia ˈna. E haamatara oia e ua haapeapea rahi aˈe Ioba no to ˈna iho faatiaraa i to te Atua. Aita e faufaa na te Atua e pahono i te mau parau atoa a Ioba, mai te huru ra e e tia Ia ˈna ia faatia i Ta ˈna mau raveraa, e noa ˈtu e ua mârô Ioba i te Atua. Teie râ, a fatata ˈi te nephe o Ioba i te pohe, e haamaitai te Atua ia ˈna e e tono oia i te hoê vea o te parau e: “E faaora ia ˈna eiaha ia tae i te apoo; ua imihia e au te taraehara. E rahi hoi te poria o to ˈna ra tino i to te tamarii; e hoˈi oia i tana apîraa ra.” (Ioba 33:24, 25) E faaora-mau-hia te taata parau-tia!

34. (a) Eaha ˈtu â te mau faahaparaa ta Elihu e horoa? (b) Maoti i te faateitei i to ˈna iho parau-tia, eaha tei tia ia Ioba ia rave?

34 E titau Elihu i te feia paari ia faaroo. E faahapa oia ia Ioba no te parauraa e aita e faufaa e tapea i te hapa ore: “Eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua! eiaha roa te Puaihope ia parauhia i te rave parau ino ra! E tahoo atu oia i ta te taata ra ohipa.” (34:10, 11) E nehenehe oia e faaore i te aho ora, e pohe atu ai te mau tino atoa. E haava te Atua ma te ore e faatia paetahi. Ua faateitei rahi roa Ioba i to ˈna iho parau-tia. Ua paraparau oia ma te ore e feruri, eiaha ma te hinaaro mau, “ma te ite ore” râ; e ua faaoromai maite te Atua ia ˈna. (34:35) E rahi atu â te tia ia parauhia no te faatiaraa i te Atua. Eita te Atua e fariu ê i to ˈna mata i te feia parau-tia, e aˈo râ oia ia ratou. “E ore oia e faaora i te paieti ore; e faatia oia i te parau-tia a te taata rii.” (36:6) No te mea o te Atua te Orometua rahi roa ˈˈe, e tia ia Ioba ia faahanahana i Ta ˈna ohipa.

35. (a) E tia ia Ioba ia ara maite i te aha? (b) E faaite Iehova i te maitai rahi i nia ia vai?

35 I roto i te huru riaria o te hoê vero, e faahiti Elihu i te mau ohipa rarahi i ravehia e te Atua e To ˈna mana i nia i te mau puai o te natura. E parau oia ia Ioba e: “Eiaha e hauti, e haamanaˈo i te ravea taa ê a te Atua ra.” (37:14) A hiˈo na i te unauna auro e te tura riaria o te Atua, eita roa ˈtu e raea e te taata. “Aore ïa e faito i te mana, [e te tiaraa, e te rahi o te parau-tia, eita ïa oia e vahavaha i te reira].” Oia mau, e hiˈo te Atua i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna, eiaha râ “tei paari [i to ratou iho manaˈo].”—37:23, 24; MN.

36. Na roto i teihea mau hiˈoraa e mau uiraa e rave rahi e haapii ai Iehova ia Ioba i teie nei?

36 E pahono Iehova ia Ioba (38:1–42:6). Ua ani Ioba i te Atua ia paraparau mai ia ˈna. I teie nei, ma te hanahana, e pahono mai Iehova na roto i te puahiohio. E faahiti oia i mua ia Ioba e rave rahi mau uiraa o te riro ei haaferuriraa no nia i te haihai o te taata e te rahi o te Atua. “I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei? . . . Na vai i tuu i te ofai tihi, A fatu atoa ˈi te mau fetia poipoi i te himene, e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa?” (38:4, 6, 7) Mea maoro aˈenei ïa te reira hou te tau o Ioba! Te tahi i muri aˈe i te tahi, e vauvau Iehova i te mau uiraa no nia i te miti o te fenua, to ˈna ahu ata, te aahiata, te mau uputa o te pohe, e te maramarama e te pouri, aita râ a Ioba e pahonoraa. “Ua ite oe, no te mea ua fanau na oe, e ua rahi roa to oe ra pue mahana?” (38:21) E te pueraa hiona e ûa-paari, te vero e te ûa e te hupe, te pape paari e te hupe paari, te pueraa fetia faahiahia, te uira e te pueraa ata, e te mau animala e te mau manu?

37. Eaha ˈtu â te mau uiraa e faahaehaa ia Ioba, e eaha te mea i turaihia ˈi oia ia farii e ia rave?

37 E faˈi Ioba ma te haehaa e: “Inaha, e viivii to ˈu! e nahea ˈtu vau ia oe? E tapoˈi na vau i tau vaha i tau rima.” (40:4) E faaue Iehova ia Ioba e faaruru i te fifi. E tuu atu oia i te mau uiraa hau i feruri-maitai-hia o te faahanahana i to ˈna tura, to ˈna rahi, e to ˈna puai, mai te itehia ra i roto i te natura ta ˈna i poiete. Tae noa ˈtu ia Behemota e Leviatana, e hau aˈe ïa i te puai ia Ioba! Ma te faahaehaa-roa-hia, e faˈi Ioba e ua hape to ˈna manaˈo, e ua paraparau oia ma te ite ore. I teie nei e te ite ra oia i te Atua, eiaha ia au i tei faaroohia, ma te maramarama râ, e faaore oia i ta ˈna i parau e e tatarahapa oia “i raro i te repo e te rehu auahi.”—42:6.

38. (a) Nafea Iehova e faaoti ai i te aimârôraa e o Eliphaza e to ˈna mau hoa? (b) Eaha te maitai rahi e te haamaitairaa ta ˈna e horoa na Ioba?

38 Haavaraa e haamaitairaa a Iehova (42:7-17). I muri iho e faahapa Iehova ia Eliphaza e to ˈna na hoa e piti no te oreraa e parau i te parau mau no nia Ia ˈna. E tia ia ratou ia pûpû i te mau tusia e ia pure Ioba no ratou. I muri aˈe i te reira, e taui Iehova i te huru tupuraa ati o Ioba, a tataipiti ai i te haamaitairaa ia ˈna. E hoˈi mai to ˈna mau taeae, mau tuahine, e to ˈna mau hoa tahito ia ˈna ra e te mau ô, e e haamaitaihia oia ma te tataipitihia ta ˈna mau mamoe, mau kamela, mau puaatoro, e mau asini ufa i to te matamua ra. E roaa faahou ta ˈna hoê ahuru tamarii, o ta ˈna na tamahine e toru hoi te mau vahine haviti roa ˈˈe i taua fenua atoa ra. E faaroa-semeio-hia to ˈna ora 140 matahiti, no reira e ite oia e maha ui o to ˈna mau huaai. E pohe oia “ma te ruhiruhia, e ma te î i to ˈna ra pue mahana.”—42:17.

FAUFAARAA

39. Na roto i teihea mau ravea rau e faateitei ai e e arue ai te buka a Ioba ia Iehova?

39 E faateitei te buka a Ioba ia Iehova e e faaite oia i to ˈna paari e to ˈna mana faito ore. (12:12, 13; 37:23) I roto noa i teie buka, te faahitihia ra te Atua mai te Puaihope e 31 taime, mea pinepine aˈe ïa ia faaauhia i te toea o te mau Papai. E faahanahana te buka i to ˈna huru mure ore e to ˈna tiaraa teitei (10:5; 36:4, 22, 26; 40:2; 42:2) e to ˈna parau-tia, to ˈna maitai rahi, e to ˈna aroha hamani maitai (36:5-7; 10:12; 42:12). E haamatara oia i te faatiaraa ia Iehova na mua ˈˈe i te faaoraraa o te taata. (33:12; 34:10, 12; 35:2; 36:24; 40:8) Te faaite-atoa-hia ra Iehova, te Atua o Iseraela, ei Atua no Ioba.

40. (a) Nafea te buka a Ioba e faahanahana e e faataa ˈi i te mau ohipa poieteraa a te Atua? (b) Nafea te reira e faaite atea ˈi e e au maite ai i te mau haapiiraa a te mau Papai Heleni Kerisetiano?

40 E faahanahana e e haamaramarama te buka a Ioba i te ohipa poieteraa a te Atua. (38:4–39:30; 40:15, 19; 41:1; 35:10) E au maite te reira i te parau a te Genese, oia hoi, mea hamanihia te taata i te repo e e hoˈi oia i reira. (Ioba 10:8, 9; Gen. 2:7; 3:19) E faaohipa te reira i te mau parau ra “faaora,” “taraehara,” e “ora faahou,” a faaite atea ˈi i te mau haapiiraa faahiahia o te mau Papai Heleni Kerisetiano. (Ioba 19:25; 33:24; 14:13, 14) E rave rahi mau parau o te buka tei faahitihia aore ra tei faaturuahia e te mau peropheta e te feia papai Kerisetiano. Ei hiˈoraa, a hiˈo i te Ioba 7:17Salamo 8:4; Ioba 9:24Ioane 1, 5:19; Ioba 10:8Salamo 119:73; Ioba 12:25Deuteronomi 28:29; Ioba 24:23Maseli 15:3; Ioba 26:8Maseli 30:4; Ioba 28:12, 13, 15-19Maseli 3:13-15; Ioba 39:30Mataio 24:28. *

41. (a) Eaha te mau ture teotaratia e haamatarahia i roto i te Ioba? (b) Nafea te tavini a te Atua ra o Ioba e riro ai ei hiˈoraa maitai roa no tatou i teie mahana?

41 Te faaitehia ra te mau ture tia a Iehova no te oraraa i roto e rave rahi mau irava. Te opani etaeta ra te buka i te nounou taoˈa (Ioba 31:24, 25), te haamoriraa idolo (31:26-28), te faaturi (31:9-12), te oaoaraa i te ati o vetahi ê (31:29), te parau-tia ore e te faatia-paetahi-raa (31:13; 32:21), te miimii (31:16-21), e te tia-ore-raa e te haavare (31:5), a faaite ai e eita te maitai o Iehova e te ora mure ore e roaa i te taata e rave i taua mau peu ra. Ua riro Elihu ei hiˈoraa maitai roa no te faatura rahi e te haehaa, no te mǎtaˈu ore atoa e te itoito, e te faateitei i te Atua. (32:2, 6, 7, 9, 10, 18-20; 33:6, 33) E hiˈoraa maitai atoa o Ioba i te pae o te faaohiparaa i te mana, te haapao-maite-raa i to ˈna utuafare, e te farii-maitai-raa. (1:5; 2:9, 10; 31:32) Mea matau-aˈe-hia râ o Ioba no to ˈna tapea-maite-raa i te hapa ore e te faaoromai, a horoa ˈi i te hiˈoraa o te haapuai i te faaroo o te mau tavini a te Atua i te roaraa o te mau tau e i teie iho â râ tau e tamatahia ˈi te faaroo. “Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta te Fatu i rave i te hopea ˈˈe; e ua î te Fatu i te aroha, e te hamani maitai rahi.”—Iak. 5:11.

42. Eaha te tumu parau rahi no nia i te Basileia i haamaramaramahia i roto i te Ioba, e eaha te mau tuhaa faufaa o taua tumu parau ra e faataahia ra?

42 E ere o Ioba i to te huaai o Aberahama ia ratou hoi te tǎpǔraahia te Basileia, te haamaramarama maitai nei râ te aamu o to ˈna hapa ore i te mau opuaraa a te Basileia o Iehova. E tuhaa faufaa te buka no te parau a te Atua, no te mea te faaite maira oia i te tumu parau rahi i rotopu i te Atua e o Satani, no nia i te haapao maitai o te taata ia Iehova ei Arii no ˈna. Te faaite ra oia e te mataitai noa maira te mau melahi, ua poietehia hoi ratou na mua ˈˈe i te fenua e te taata, e te anaanatae rahi nei ratou i teie fenua e te faahopearaa o te aimârôraa. (Ioba 1:6-12; 2:1-5; 38:6, 7) Te faataa maira oia e ua tupu aˈena te aimârôraa hou te tau o Ioba e e taata varua mau o Satani. Mai te peu e na Mose i papai i te buka a Ioba, a tahi ra te parau ra has·Sa·tanʹ e itehia ˈi i roto i te papai Hebera o te Bibilia, te tahi â faaiteraa o vai “te ophi tahito ra.” (Ioba 1:6, nota i raro i te api; Apo. 12:9) Te haapapu atoa ra te buka e e ere o te Atua te tumu o te mauiui, te maˈi, e te pohe o te huitaata, e te faataa ra no te aha te taata parau-tia e hamani-ino-hia ˈi, e no te aha te taata ino e te ohipa ino e faatia-noa-hia ˈi. Te faaite ra oia e te hinaaro ra Iehova e faaafaro roa i te tumu parau.

43. Ia au i te mau faaiteraa a te Atua i roto i te buka a Ioba, eaha te haerea e tia ia peehia i teie nei e te feia atoa e imi ra i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua?

43 Ua tae te taime i reira te feia atoa e hinaaro ra e ora i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua e pahono ai ia Satani, “te tihotiho,” na roto i to ratou hapa ore. (Apo. 12:10, 11) Noa ˈtu e tei roto ratou i te mau “tamataraa maere mau,” e tia i te feia parau-tia ia tamau noa i te pure ia haamoˈahia te iˈoa o te Atua e ia tae mai to ˈna ra Basileia e ia taataahihia Satani e to ˈna mau huero faufaa ore atoa. Te reira te “mahana tamaˈi e te aroraa” a te Atua, apeehia e te faaoraraa e te mau haamaitairaa ta Ioba i tiai na.—Pet. 1, 4:12, MN; Mat. 6:9, 10; Ioba 38:23; 14:13-15.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 68, 236, 288-289, 994; buka 2, api 1064.

^ 1987, buka 6, api 562.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 44.

[Uiraa haapiiraa]