Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 2—Exodo

Buka Bibilia numera 2—Exodo

Buka Bibilia numera 2—Exodo

Taata papai: Mose

Vahi papairaa: Medebara

Otiraa te papai: 1512 H.T.T.

Area tau puohuhia: 1657-1512 H.T.T.

1. (a) Eaha te mau tumu parau faufaa o te Exodo? (b) Eaha te mau iˈoa i horoahia no te Exodo, e e haereraa i mua te reira no teihea aamu?

 TE MAU faatiaraa putapû o te mau tapao e o te mau semeio faahiahia ta Iehova i faatupu i to ˈna faaoraraa i te nunaa i topahia i to ˈna iˈoa, i te mau hamani-ino-raa a Aiphiti, to ˈna faanahoraa ia Iseraela, to ˈna nunaa taa ê, ei ‘basileia tahuˈa e ei nunaa moˈa,’ e te haamataraa te aamu o Iseraela ei nunaa teotaratia—tera te mau tumu parau faufaa o te buka Bibilia ra Exodo. (Exo. 19:6) I roto i te reo Hebera, o Weʼelʹleh shemohthʹ to ˈna iˈoa, oia hoi “Teie mai nei te mau iˈoa,” aore ra Shemohthʹ, “Mau iˈoa,” ia au i ta ˈna mau parau matamua. No roto mai te upoo parau apî i te huriraa Heleni o te Septante, i reira te parauraahia Eʹxo·dos, tei papaihia na roto i te reo Latino ra Exodus, oia hoi “Haereraa i rapae” aore ra “Revaraa.” Ua riro te Exodo ei haereraa i mua o te aamu o te Genese, mai te faaitehia ra e te parau matamua ra, “I teie nei, MN” (te auraa mau, “E”), e te faahiti-faahou-raa i te iˈoa o te mau tamaiti a Iakoba, no roto mai hoi te taatoaraa i te Genese 46:8-27.

2. Eaha ta te Exodo e faaite ra no nia i te iˈoa o IEHOVA?

2 E faaite te buka Exodo i te iˈoa faahiahia o te Atua, o IEHOVA, i roto i te unauna taatoa o to ˈna hanahana e o to ˈna moˈaraa. A faaite ai oia i te auraa hohonu o to ˈna iˈoa, ua parau te Atua ia Mose e, “E RIRO VAU MAI IA ˈU E RIRO MAI,” e na ô faahou atura e ia parau atu oia ia Iseraela e, “NA E RIRO VAU [Hebera: אהיה, ʼEh·yehʹ, no roto mai i te ihoparau Hebera ha·yahʹ] i tono mai ia ˈu ia outou nei.” E au te iˈoa IEHOVA (יהוה, YHWH) i te ihoparau Hebera ha·wahʹ, “riro,” e teie to ˈna auraa mau “Na ˈna e faariro.” Mea papu e e faateitei e e faahanahana rahi roa te mau ohipa puai e te riaria ta Iehova e faatupu no to ˈna nunaa, o Iseraela, i taua iˈoa ra, a riro ai te reira ei faaiteraa “e tae noa ˈtu i te mau ui atoa ra,” te iˈoa e faaturahia e a muri noa ˈtu. Mea faufaa roa ia ite tatou i te aamu faahiahia o teie iˈoa e ia haamori tatou i te Atua mau hoê roa ra, o Tei parau e, “O vau o Iehova.” *Exo. 3:14, MN, 15; 6:6.

3. (a) Nafea tatou e ite ai e na Mose i papai i te Exodo? (b) Afea te Exodo i te papairaahia, e eaha te tau e puohuhia ra?

3 O Mose te taata i papai i te Exodo, ia au i te faataaraa e tera te piti o na buka e pae parauhia Pentateuque. E toru taime to te buka iho faaiteraa e ua papai Mose ma te arataihia e Iehova. (17:14; 24:4; 34:27) Ia au i te feia aivanaa ra o Westcott e o Hort, ua faahiti Iesu e te feia papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te Exodo, hau atu i te 100 taime, mai i to Iesu parauraa e: “E ere anei o Mose tei tuu mai i te ture na outou ra?” Ua papaihia te Exodo i roto i te medebara i Sinai, i te matahiti 1512 H.T.T., hoê matahiti i muri aˈe i to te mau tamarii a Iseraela faarueraa ia Aiphiti. E puohu oia i te hoê area tau 145 matahiti, mai te poheraa o Iosepha i te matahiti 1657 H.T.T. e tae atu i te faatiaraa o te sekene no te haamoriraa a Iehova i te matahiti 1512 H.T.T.—Ioa. 7:19; Exo. 1:6; 40:17.

4, 5. Eaha te haapapuraa a te ihipǎpǎ e turu ra i te aamu o te Exodo?

4 I te mea e ua tupu te mau ohipa o te Exodo fatata a 3 500 matahiti aˈenei, mea maere mau ïa te rahiraa haapapuraa i te pae o te ihipǎpǎ e te tahi atu â e e parau mau te aamu. Mea tano te faaohiparaahia te mau iˈoa Aiphiti i roto i te Exodo, e e tuea maitai te mau toroa i faahitihia e te mau tapaopaoraa no Aiphiti. Te faaite ra te ihipǎpǎ e e peu matauhia e to Aiphiti te faatiaraa ia noho te feia ěê i Aiphiti, ma te faataa ê râ ia ratou. E hopu te taata i te pape o te Nil, o te haamanaˈo mai ïa e ua hopu te tamahine a Pharao i te pape i reira. Ua itehia mai te mau ofai araea tei hamanihia i te rau sitona e te tahi aita. Oia atoa, i te tau hanahana rahi o Aiphiti, e mana rahi to te feia tahutahu.—Exo. 8:22; 2:5; 5:6, 7, 18; 7:11.

5 Te faaite ra te mau paturaa rarahi e na te mau Pharao iho e aratai i to ratou feia faahoro pereoo puaahorofenua i te tamaˈi, e te faataa ra te Exodo e ua pee te Pharao o te tau o Mose i taua peu matauhia ra. Eaha râ paha te rahi o to ˈna haama! No te aha râ aita te mau parau mana no Aiphiti i tahito ra e faahiti ra i to Iseraela faaearaa i to ratou fenua aore ra te rooraahia o Aiphiti i te ati? Ua faaite te ihipǎpǎ e e peu matauhia e te hoê opu arii apî no Aiphiti i te faaore i te mau mea atoa o te ore e faahanahana ra ia ratou i roto i te mau buka matamua. Eita roa ˈtu ratou e faatia i to ratou mau pau haama. Te mau ati i tairihia te mau atua no Aiphiti—mai te atua o te Nil, te ruahine o te rana, e te atua o te mahana—tei faaino i teie mau atua haavare e tei faaite e o Iehova te mea mana roa ˈˈe, eita iho â ïa e au ia tuuhia i roto i te mau buka aamu o te hoê nunaa teoteo.—14:7-10; 15:4. *

6. Na roto i teihea mau vahi e itehia ˈi te mau puhaparaa matamua o to Iseraela?

6 Maoti to Mose taviniraa ia Ietero ei tiai mamoe e 40 matahiti i matau ai ia ˈna i te huru oraraa e te mau vahi o taua fenua ra tei reira te pape e te maa, e tano maitai ai e na ˈna e aratai i te Revaraa. Eita te aveia mau o te Revaraa e nehenehe e faataa-papu-hia i teie mahana, i te mea e aita i ite-papu-hia te mau vahi e rave rau i faahitihia i roto i te buka. Mea pinepine râ te hoê o te mau puhaparaa matamua i te fenua tuati no Sinai, oia hoi Mara i te faaauhia i te ʽAïn Hawara, e 80 kilometera i te atea i te pae Apatoa Apatoa Hitia o te râ o Suez no teie tau. E faaau-noa-hia te piti o te vahi puhaparaa, oia hoi Elima i te ouadi Gharandel, fatata e 88 kilometera i te atea i te pae Apatoa Apatoa Hitia o te râ o Suez. Te vahi faahiahia, ua matauhia teie vahi no teie tau mai te hoê vahi pape î i te tumu raau e te tamara e haamanaˈo maira i te Elima o te Bibilia, “hoê ahuru [hoi] o reira pape pihaa e piti tiahapa; e hitu ahuru hoi tamara.” * Aita râ e faufaa e na te feia ihipǎpǎ e haapapu e e parau mau te aamu a Mose i te pae o te mau vahi huru rau o te aveia.—15:23, 27.

7. Eaha te tahi atu haapapuraa, tae noa ˈtu te faatiaraa o te sekene, e mea faauruahia te Exodo?

7 E tuati te aamu no nia i te faatiaraa i te sekene i nia i te mau vahi papu no Sinai e te mau huru tupuraa o taua vahi ra. Ua parau te hoê aivanaa e: “Na roto i to ˈna huru, to ˈna hamaniraahia, e te mau tauihaa, e tano maitai te sekene i te medebara. E tupu rahi roa te raau i faaohipahia no te hamani i te reira, i taua vahi ra.” * No nia anei i te mau iˈoa, te mau peu tumu, te haapaoraa, te mau vahi, te teotarafia, aore ra te mau tauihaa, ua pue noa te mau haapapuraa no rapae mai e ua faauruahia te buka Exodo fatata a 3 500 matahiti aˈenei.

8. Nafea te faaiteraahia e ua taai-maitai-hia te Exodo e te toea o te mau Papai ei mea faauruahia e te faufaa?

8 Ua faahiti pinepine te tahi atu feia papai Bibilia i te Exodo, a faaite ai i to ˈna auraa taipe e to ˈna faufaa. Hau atu i te 900 matahiti i muri aˈe, ua papai o Ieremia no nia i “[te Atua mau ra], o Tei rahi, o te Atua Puai, o Iehova sabaota ra, to ˈna iˈoa,” o tei aratai i to ˈna nunaa, o Iseraela, i rapae ia Aiphiti “ma te tapao, e te ravea taa ê, e ma te rima puai, e te rima faatorohia ra, e ma te riaria rahi.” (Ier. 32:18-21; MN) Hau atu i te 1 500 matahiti i muri aˈe, ua rave Setephano i te mau parau e rave rahi i roto i te Exodo no te vauvau i te faaiteraa putapû i aratai i to ˈna taparahi-pohe-raa. (Ohi. 7:17-44) Te faahitihia ra te oraraa o Mose ei hiˈoraa no tatou i te pae faaroo i roto i te Hebera 11:23-29, e te faahiti pinepine atoa ra o Paulo i te Exodo no te faaite atea mai i te mau hiˈoraa e te mau faaararaa no tatou i teie mahana. (Ohi. 13:17; Kor. 1, 10:1-4, 11, 12; Kor. 2, 3:7-16) E taa maitai ïa ia tatou te taairaa e vai ra i rotopu i te mau tuhaa o te Bibilia, o te faaite tataitahi i te opuaraa a Iehova na roto i te hoê ravea e faufaahia ˈi tatou.

TUMU PARAU O TE EXODO

9. Ua fanauhia Mose e ua paari mai oia i roto i teihea mau huru tupuraa?

9 E faaue Iehova i te hoê ohipa ia Mose, ma te rave i To ˈna iho Iˈoa Haamanaˈoraa (1:1–4:31). I muri aˈe i te faaiteraa i te iˈoa o te mau tamarii a Iseraela tei pou mai i Aiphiti, e faatia te Exodo i te poheraa o Iosepha. Ia maoro rii, e tia mai te hoê arii apî i Aiphiti. Ia ite atu oia i te mau Iseraela e “rahi roa ˈtura, e riro [oioi roa ˈtura] ei feia itoito rahi,” e rave oia i te mau ravea haavîraa, tae noa ˈtu i te faateiaharaa i te ohipa, e e tamata oia i te faaiti i te hui tane o Iseraela na roto i te faaueraa ia haapohehia te mau tamaroa fanau apî atoa. (1:7; MN) Teie te mau huru tupuraa i to te hoê vahine ati Iseraela no te utuafare o Levi fanauraa mai i te hoê tamaiti. O te toru ïa o te mau tamarii o te utuafare ra. Ia tia to ˈna e toru avaˈe, e faatapuni to ˈna metua vahine ia ˈna i roto i te hoê afata papyrus i roto i te aihere i te hiti o te anavai Nil. E itehia oia e te tamahine a Pharao, o te here i te tamaroa e te faaamu ia ˈna. E riro to ˈna iho metua vahine ei vahine haapao ia ˈna, e ei faahopearaa, e paari oia i roto i te hoê utuafare ati Iseraela. Ia maoro aˈe, e afaihia oia i te aorai o Pharao. E mairihia to ˈna iˈoa o Mose, teie te auraa “Umehia mai [oia hoi, faaorahia mai roto mai i te pape].”—Exo. 2:10; Ohi. 7:17-22.

10. Eaha te mau ohipa e aratai ia faauehia Mose i te hoê taviniraa taa ê?

10 Te hinaaro ra o Mose e ite e te maitai ra anei to ˈna mau hoa Iseraela. E taparahi pohe oia i te hoê taata Aiphiti e hamani ino ra i te hoê ati Iseraela. No reira, e horo ê oia, e e tapae oia i te fenua o Midiana. I reira, e faaipoipo oia ia Zipora, te tamahine a Ietero, te tahuˈa no Midiana. E fanau mai ta Mose e piti tamaiti, o Geresoma e o Eliezera. E i te 80raa o to ˈna matahiti, i muri aˈe i to ˈna faaearaa e 40 matahiti i roto i te medebara, e faaue Iehova ia Mose i te hoê taviniraa taa ê o te haamoˈa i te iˈoa o Iehova. I te hoê mahana, a tiai ai oia i te nǎnǎ a Ietero i pihai iho ia Horeba, “te mouˈa o te Atua [mau] ra,” e ite Mose e te ama noa ra te hoê pu aihere eita râ e pau i te ama. Ia haere atu oia e hiˈo, e paraparau mai te hoê melahi a Iehova ia ˈna e e faaite mai i te opuaraa a te Atua e aratai i To ˈna nunaa, “te tamarii a Iseraela mai Aiphiti mai.” (Exo. 3:1, 10; MN) E riro Mose ei mauhaa na Iehova no te faaora ia Iseraela i te faatîtîraa a to Aiphiti.—Ohi. 7:23-35.

11. Na roto i teihea auraa taa ê e faaite ai Iehova i to ˈna iˈoa i teie nei?

11 E ui Mose nafea oia e faaite ai i te mau tamarii a Iseraela o vai te Atua. I ǒ nei, a tahi ra Iehova e faaite ai i te auraa mau o to ˈna iˈoa, ma te taai i te reira i ta ˈna opuaraa taa ê e ma te haamau i te reira ei haamanaˈoraa. “Teie ta oe e parau atu i te tamarii a Iseraela, NA E RIRO VAU i tono mai ia ˈu ia outou nei . . . Na Iehova, te Atua no to outou hui metua, te Atua o Aberahama, te Atua o Isaaka, te Atua o Iakoba, na ˈna vau i tono mai ia outou nei.” E faaite to ˈna iˈoa, Iehova, ia ˈna mai te hoê o te faatupu i ta ˈna mau opuaraa no nia i to ˈna nunaa i topahia i to ˈna iˈoa. Na teie nunaa, te mau huaai o Aberahama, e horoa oia i te fenua i tǎpǔhia i to ratou mau tupuna, “te fenua e tahe pape noa te û e te meli ra.”—Exo. 3:14, MN, 15, 17.

12. Eaha ta Iehova e faataa ra ia Mose no nia i te faaoraraa i to Iseraela, e nafea te nunaa e farii ai i te mau tapao?

12 E faataa Iehova ia Mose e eita te arii no Aiphiti e tuu i to Iseraela ia haere, Na ˈna râ e tairi na mua ia Aiphiti na roto i Ta ˈna mau ohipa faahiahia. E riro o Aarona, te taeae o Mose, ei auvaha parau no ˈna, e e horoahia na raua e toru tapao ia tiaturi to Iseraela e te haere maira raua na roto i te iˈoa o Iehova. A haere atu ai ratou i Aiphiti, e peritomehia te tamaiti a Mose ia ore te hoê ia pohe i roto i te utuafare, o te haamanaˈo ïa ia Mose i te mau titauraa a te Atua. (Gen. 17:14) E haaputuputu o Mose e o Aarona i te feia matahiapo o te mau tamarii a Iseraela e e faaite atu raua i te opuaraa a Iehova e faahaere mai ia ratou i rapae ia Aiphiti e e aratai ia ratou i te Fenua Tǎpǔhia. E faatupu raua i te mau tapao, e e tiaturi te nunaa.

13. Eaha te mau faahopearaa o te farereiraa matamua o Mose ia Pharao?

13 Te mau ati i nia ia Aiphiti (5:1–10:29). E haere o Mose raua Aarona i teie nei ia Pharao ra e faaara ia ˈna e ua parau Iehova, te Atua o Iseraela, e: “E tuu i tau mau taata.” Ma te haavahavaha, e pahono te Pharao teoteo e: “O vai Iehova, a faaroo atu ai au i to ˈna reo, a tuu atu ai au ia Iseraela? aore au i ite ia Iehova, e ore hoi au e tuu ia Iseraela.” (5:1, 2) Eita oia e tuu i to Iseraela ia haere, e faateiaha râ oia i ta ratou ohipa. E tapiti râ Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ faaoraraa, a taai ai i te reira i te haamoˈaraa i to ˈna iˈoa: “O vau o Iehova ra . . . O vau hoi to outou Atua . . . O vau o Iehova.”—6:6-8.

14. Nafea to Aiphiti i te faaheporaahia ia faˈi i te ‘rima o te Atua’?

14 E faatupu Mose i te tapao i mua ia Pharao, e faaue oia ia Aarona e taora i te raau i mua ia Pharao e e riro mai te reira ei ophi rahi. E na reira atoa te feia tahutahu no Aiphiti. Noa ˈtu e e horomiihia ta ratou mau ophi e te ophi rahi a Aarona, e faaetaeta noa o Pharao i to ˈna mafatu. I reira Iehova e tuu ai hoê ahuru ati rahi te tahi i muri i te tahi i nia ia Aiphiti. Na mua roa, e riro mai te anavai ra Nil e te mau pape atoa i Aiphiti ei toto. E roohia ˈtu ai ratou i te hoê ati rana. E faatupu atoa te feia tahutahu e piti ati mai teie, eita râ ta ratou e nehenehe e faatupu i te toru o te ati, te naonao i nia i te taata e te animala. E tia i te feia tahutahu no Aiphiti ia faˈi e “o te rima teie no te Atua.” Eita râ Pharao e tuu ia Iseraela.—8:19.

15. Eaha te mau ati e tupu i nia noa i to Aiphiti, e eaha te tumu hoê roa e vaiiho ai Iehova ia ora noa Pharao?

15 E roohia to Aiphiti e to Iseraela atoa i na ati matamua e toru, area te maha e te toea o te ati ra, e tupu noa ïa i nia i to Aiphiti, te paruru-maitai-hia ra hoi to Iseraela e Iehova. E tiaa raˈo rarahi te maha o te ati. I muri iho, e pohe rahi roa tei nia i te mau animala atoa a Aiphiti, apeehia e te fefe e te puupuu i nia i te taata e te animala, e ore roa ˈi te feia tahutahu e nehenehe e tia i mua ia Mose. E vaiiho faahou Iehova ia faaetaeta o Pharao i to ˈna mafatu, ma te parau atu na roto ia Mose e: “E no reira mau â hoi au i vaiiho ai ia oe, ei faaiteraa ˈtu ia oe i to ˈu nei mana, e ia faaitehia to ˈu iˈoa e ati noa ˈˈe te ao atoa nei.” (9:16) E faaite Mose ia Pharao i to muri mai ati, “te ûa-paari teiaha roa,” e i ǒ nei a tahi ra te Bibilia e faataa ˈi e te mǎtaˈu ra te tahi mau tavini a Pharao i te parau a Iehova e e ohipa ratou ia au i te reira. E tupu oioi noa te vau e te iva o te ati—te hoê hororaa vivi e te hoê poiri taotao—e ma te etaeta e te riri, e haamǎtaˈu Pharao ia Mose i te pohe ia tamata faahou oia i te haere mai i mua ia ˈna.—9:18.

16. Eaha ta Iehova e faaue no nia i te Pasa e te Oroa Pane Faahopue-ore-hia?

16 Te Pasa e te pohe o te mau matahiapo (11:1–13:16). I teie nei, e parau Iehova e, “Hoê a ˈu pohe toe ia hopoi i nia iho ia Pharao, e i nia atoa i to Aiphiti”—te pohe o te mau matahiapo. (11:1) E faaue oia e e riro te avaˈe no Abiba ei avaˈe matamua no Iseraela. I te 10raa o te mahana, e rave ratou i te hoê mamoe aore ra te hoê puaaniho—te hoê oni, hoê matahiti, e te maitatai—e i te 14raa o te mahana, e tupai ratou ia ˈna. I taua po ra, e rave ratou i te toto o te animala e parai atu i nia i na pou uputa e i nia ˈˈe, e e faaea ratou i roto i te fare e amu i te animala i tunu-paa-hia ma te ore e ofati i te hoê noa ˈˈe o to ˈna ivi. Eiaha te hopue ia vai i roto i te fare, e ia amu ratou ma te ore e faataere, ma te ahu-anaˈe-hia e te ineine no te haereraa. Ia riro te Pasa ei haamanaˈoraa, ei mahana oroa na Iehova i roto i to ratou mau ui atoa ra. E apeehia te reira e te Oroa e hitu mahana o te Pane Faahopue-ore-hia. Ia haapii-maitai-hia ta ratou mau tamarii no nia i te auraa o teie mau mea atoa. (I muri aˈe, e horoa Iehova i te mau faaueraa hau no nia i teie mau oroa, e e faaue oia e ia faataahia na ˈna te mau matahiapo tane atoa o Iseraela, to te taata e to te animala.)

17. Eaha te mau ohipa e tapao i te reira ei po e tia ia haamanaˈohia?

17 E rave Iseraela mai ta Iehova i faaue. E tupu maira te ati! I te tuiraa po, e haapohe Iehova i te mau matahiapo atoa o to Aiphiti, a haere ai na nia ˈˈe e a faaherehere ai i te mau matahiapo o Iseraela. “E faarue mai i to ˈu ra taata,” o ta Pharao ïa i tuô atu. E ‘ua onoono maite maira to Aiphiti i te nunaa’ ia faarue oioi i taua fenua ra. (12:31, 33) Eita to Iseraela e reva ma te tauihaa ore, inaha e ani ratou i to Aiphiti i te taoˈa ario e te taoˈa auro e te ahu e e noaa mai iho â. E haere ratou i rapae ia Aiphiti, mai te nuu ra te huru, e 600 000 tane itoito, e to ratou mau utuafare e e rave rahi feia huru rau e ere i te ati Iseraela, e te mau aere animala. O te hopea ïa te reira o na matahiti e 430 mai to Aberahama haereraa na te anavai Eupharate i te fenua Kanaana. E tia mau â ia haamanaˈohia taua po ra.—Exo. 12:40, piti o te nota i raro i te api; Gal. 3:17.

18. Eaha te haamoˈaraa faahiahia i te iˈoa o Iehova e tupu i te Miti Uteute ra?

18 Te iˈoa o Iehova i te haamoˈaraahia i te Miti Uteute ra (13:17–15:21). E aratai Iehova ia Iseraela i rapae na te eˈa o Sukota na roto i te hoê pou ata i te ao e na roto i te hoê pou auahi i te po. E faaetaeta faahou â o Pharao, e aˈuaˈu oia ia ratou na nia i to ˈna mau pereoo tamaˈi maitatai ma te manaˈo e haru ia ratou i te Miti Uteute. E tamahanahana Mose i te nunaa, ma te parau e: “Eiaha outou e mǎtaˈu; e parahi noa, e hiˈo i te ora a Iehova, i ta ˈna e rave no outou i teie nei mahana.” (14:13) E faataa ê Iehova i te miti, a haamatara ˈi i te hoê eˈa hororaa na reira o Mose e aratai ai ma te fifi ore i to Iseraela i te pae miti hitia o te râ. E aˈuaˈu te mau nuu puai a Pharao ia ratou, e topa râ ratou i roto i te marei e e paremo atu ai i te pape e hoˈi maira. Auê ïa haamoˈaraa faahiahia mau i te iˈoa o Iehova! Auê hoi tumu rahi oaoaraa ia ˈna e! E faaitehia teie oaoa i roto i te himene upootiaraa rahi matamua i roto i te Bibilia: “E himene au ia Iehova, ua teitei hanahana roa hoi oia: o te puaahorofenua e o tei parahi i nia iho tei hurihia e ana i raro i te tai. O Iehova to ˈu puai, e ta ˈu arueraa, e ua riro oia ei ora no ˈu. . . . Ei ia Iehova te hau e a muri noa ˈtu.”—15:1, 2, 18.

19. Eaha te mau ohipa e tapao i te tere i Sinai?

19 E faaau Iehova i te faufaa o te Ture i Sinai (15:22–34:35). Ma te arataihia e Iehova, e haere o Iseraela i tera e tera vahi e tae atu ai i Sinai, te mouˈa o te Atua mau ra. Ia amuamu te nunaa no nia i te pape maramara i Mara, e haamaaro Iehova i te reira na ratou. Ia amuamu faahou ratou no te inaˈi e te faraoa ore, e horoa oia i te mau manu pererau i te po e te mâna, mai te hupe i nia i te repo, i te poipoi. E riro teie mâna ei faraoa na to Iseraela no na matahiti e 40 i muri mai. Oia atoa, a tahi ra i roto i te tuatapaparaa Iehova e faaue ai ia haapaohia te hoê mahana faafaaearaa, aore ra sabati, e tataipiti ïa to Iseraela i te ohi i te mâna i te ono o te mahana, inaha hoi eita oia e horoa i te reira i te hitu o te mahana. E faatahe atoa oia i te pape na ratou i Rephidima e e aro oia ia Amaleka no te paruru ia ratou, a haapapai ai ia Mose i Ta ˈna haavaraa e haamou roa ia Amaleka.

20. Nafea te raveraahia te hoê faanahonahoraa maitai aˈe?

20 E aratai mai Ietero, te metua hoovai tane o Mose, i ta ˈna vahine e ta ˈna na tamaiti. Ua tae te taime i teie nei no te faanahonaho maitai aˈe ia Iseraela, e e tauturu Ietero na roto i te tahi mau aˈoraa maitai. E parau oia ia Mose eiaha na ˈna anaˈe e amo i te hopoia taatoa, ia maiti râ oia i te mau taata itoito, o te mǎtaˈu i te Atua no te haava i te nunaa ei raatira no te tausani, no te hanere, no te pae ahuru, e no te ahuru. E na reira Mose, e o te mau ohipa rarahi anaˈe te tuuhia i mua ia ˈna.

21. Eaha ta Iehova e tǎpǔ i muri aˈe, eaha râ te mau titauraa?

21 E toru avaˈe i muri aˈe i te Revaraa, e puhapa Iseraela i te medebara o Sinai. I reira, e tǎpǔ Iehova e: “E tena na, ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” E tǎpǔ te nunaa e: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.” (19:5, 6, 8) I muri aˈe i te hoê tau haamoˈaraa no Iseraela, e pou mai Iehova i te toru o te mahana i nia i te mouˈa, e au auahihia e e aueue te mouˈa.

22. (a) Eaha te mau faaueraa e vai ra i roto i na Parau Ahuru? (b) Eaha te tahi atu mau faatureraa i tuuhia i mua ia Iseraela, e nafea to te nunaa faaôraahia i roto i te faufaa o te Ture?

22 E horoa ˈtu ai Iehova i na Parau Ahuru, aore ra Ture Ahuru. E haapapu maitai teie mau parau i te haamoriraa ia Iehova anaˈe, a opani ai i te haamori i te tahi atu mau atua, i te hohoˈa, e te faahiti-faufaa-ore-raa i te iˈoa o Iehova. E faauehia to Iseraela e tavini e ono mahana e e haapao i te hoê sabati na Iehova, e ia faatura i te metua tane e te metua vahine. Na te mau ture no nia i te taparahiraa taata, te faaturi, te eiâ, te pari haavare, e te nounou, e faahope i na Parau Ahuru. E tuu atu ai Iehova i ta ˈna mau faatureraa i mua ia ratou, mau ture no te nunaa apî, no nia i te faatîtîraa, te haavîraa, te mau pepe, te mau faahoˈiraa, te eiâ, te ino faatupuhia e te auahi, te haamoriraa hape, te faahemaraa i te pae tino, te hamani-ino-raa i te mau vahine ivi e te mau otare, te tarahu moni, e e rave rahi atu mau mea. E horoahia te mau ture no te Sabati, e e faanahohia e toru oroa matahiti no te haamoriraa a Iehova. E papai atu ai Mose i te mau parau a Iehova, e pûpûhia te mau tusia, e e pîpîhia te afaraa o te toto i nia i te fata. E taiohia te buka o te faufaa na te nunaa, e i muri aˈe e haapapu â ratou i to ratou hinaaro e auraro, e pîpîhia te toea o te toto i nia i te buka e i nia i te nunaa taatoa. Mea na reira to Iehova faaauraa i te faufaa o te Ture e o Iseraela na roto i te arai o Mose.—Heb. 9:19, 20.

23. Eaha te mau ture ta Iehova e horoa na Mose i nia i te mouˈa?

23 E haere Mose ia Iehova ra i nia i te mouˈa e tii i te Ture. I te roaraa e 40 mahana e e 40 po, e horoahia ˈtu te mau faaueraa e rave rahi no nia i te mau tauihaa faatiaraa i te sekene, te mau tauihaa faanehenehe, te mau haapapuraa atoa no te sekene iho, e te hohoˈa o te mau ahu o te tahuˈa, tae noa ˈtu i te mea anaana hamanihia i te auro maitai, nanaˈohia “Tei ia Iehova te moˈaraa,” i nia i te taupoo o Aarona. E faataa-maitai-hia te faatoroaraa i te tahuˈa e ta ˈna taviniraa, e e haamanaˈohia ia Mose e e riro te Sabati ei tapao i rotopu ia Iehova e te mau tamarii a Iseraela “e a muri noa ˈtu.” E horoahia ˈtu ai ia Mose ra e piti pǎpǎ o te Faaiteraa papaihia e “te rima o te Atua ra.”—Exo. 28:36, MN; 31:17, 18.

24. (a) Eaha te hara ta te nunaa e rave, e eaha te faahopearaa? (b) I muri iho, nafea Iehova e faaite ai i to ˈna iˈoa e to ˈna hanahana ia Mose?

24 I taua taime ra, e fiu te nunaa e e ani ratou ia Aarona e hamani i te hoê atua o te haere i mua ia ratou. E farii Aarona e hamani i te hoê kafa auro, ta te nunaa e haamori ma te parau e “e mahana oroa . . . no Iehova.” (32:5) E parau haamou Iehova ia Iseraela, e taparu râ Mose no ratou, noa ˈtu e ua tuparari oia i te mau pǎpǎ ofai no to ˈna riri rahi. I reira te mau tamarii a Levi e tia ˈi i te pae o te haamoriraa mau e e taparahi pohe ai e 3 000 feia i arearea. E tuu atoa mai Iehova i te ati i nia ia ratou. I muri aˈe i to Mose taparuraa i te Atua ia tamau â i te aratai i to ˈna nunaa, e faaarahia oia e e nehenehe oia e ite i te hanahana o te Atua e e faauehia oia e tarai e piti â pǎpǎ ofai i reira Iehova e papai faahou ai i na Parau Ahuru. Ia haere atu Mose i nia i te mouˈa i te piti o te taime, e faaite atu Iehova i To ˈna iˈoa a haere ai Oia na pihai iho: “O Iehova, o Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui.” (34:6, 7) E faaite atu ai oia i te mau parau o ta ˈna faufaa, e e papai Mose i te reira mai ta tatou e taio ra i teie nei i roto i te Exodo. Ia pou mai Mose mai nia mai i te mouˈa Sinai, e anaana te iri o to ˈna mata no to Iehova faaiteraa ˈtu i to ˈna hanahana. Ei faahopearaa, e tia ia ˈna ia tapoˈi i to ˈna mata.—Kor. 2, 3:7-11.

25. Eaha te faatiahia no nia i te sekene e te faaiteraa hau i te hanahana o Iehova?

25 Faatiaraa i te sekene (35:1–40:38). E haaputuputu Mose ia Iseraela e e horoa ˈtu oia i te mau parau a Iehova, a faaara ˈtu ai e e tia i te feia aau tae atoa ia afai mai i te tauturu no te sekene e i te feia aau paari ia rave i te ohipa. Eita e maoro, e parauhia ia Mose e: “E taoˈa rahi hua ta te mau taata e hopoi mai nei no te ohipa ta Iehova i parau maira e rave, e toe ïa.” (36:5) Ma te arataihia e Mose, e patu te feia rave ohipa i î i te varua o Iehova, i te sekene e te mau tauihaa e e hamani ratou i te mau ahu atoa no te mau tahuˈa. Hoê matahiti i muri aˈe i te Revaraa, e oti te sekene e e faatiahia i te vahi papu i mua i te mouˈa Sinai. E faaite Iehova i to ˈna mauruuru na roto i te tapoˈiraa i te fare ie i ta ˈna ata e na roto i te faaîraa i te sekene i to ˈna hanahana, eita ˈtura Mose e nehenehe e tomo i roto i te fare ie. E haapapu teie ata i te ao e te auahi i te po e te aratai ra Iehova ia Iseraela i roto i to ratou mau tere atoa. Tei te matahiti 1512 H.T.T. tatou, e e hope te buka Exodo na roto i te haamoˈaraa hanahana o te iˈoa o Iehova na roto i te mau ohipa faahiahia ta ˈna i faatupu no Iseraela.

FAUFAARAA

26. (a) Nafea te Exodo e haapaari ai i te faaroo ia Iehova? (b) Nafea te mau faahitiraa i te Exodo i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano e faarahi ai i to tatou faaroo?

26 Hau atu i te mau mea atoa, e faaite te Exodo ia Iehova mai te Faaora rahi e te Taata faanaho rahi e te Taata faatupu i ta ˈna mau opuaraa faahiahia, e e haapaari te reira i to tatou faaroo ia ˈna. E rahi noa ˈtu to tatou faaroo a faahohonu ai tatou i te mau faahitiraa e rave rahi a te Exodo i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, e faataa ra e ua tupu te mau tuhaa e rave rahi o te faufaa o te Ture, e haapapu ra e te vai ra te tia-faahou-raa, e faaite ra i te faanahonahoraa a Iehova no te aupuru i to ˈna nunaa, te mau hiˈoraa no te ohipa tauturu Kerisetiano, te aˈoraa no te faatura i te mau metua, te mau huru e titauhia ia roaa mai te ora, e nafea ia hiˈo i te faautuaraa e au i te parau-tia. I te pae hopea, ua haapotohia te Ture na roto e piti faaueraa e here i te Atua e te taata-tupu.—Mat. 22:32Exo. 4:5; Ioa. 6:31-35 e Kor. 2, 8:15Exo. 16:4, 18; Mat. 15:4 e Eph. 6:2Exo. 20:12; Mat. 5:26, 38, 39Exo. 21:24; Mat. 22:37-40.

27. Eaha te faufaaraa o te aamu o te Exodo no te mau Kerisetiano?

27 I roto i te Hebera 11:23-29 e taio tatou no nia i te faaroo o Mose e o to ˈna na metua. No te faaroo i faarue ai oia ia Aiphiti, no te faaroo i faatupu ai oia i te oroa Pasa, e no te faaroo i aratai ai oia ia Iseraela na roto i te Miti Uteute. Ua bapetizohia to Iseraela na roto ia Mose e ua amu ratou i te maa varua e ua inu i te pape varua. Ua tiai ratou i te mato varua, oia hoi te Mesia, aita râ te Atua i mauruuru ia ratou, i te mea e ua tamata ratou i te Atua na roto i te riroraa ei feia haamori idolo, ei feia faaturi, e ei feia ohumu. Te faataa ra Paulo e e hiˈoraa te reira no te mau Kerisetiano i teie mahana: “Roohia ihora ratou e taua mau mea ra ei hiˈoraa, e ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei, i papaihia ˈi. E teie nei, o tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.”—Kor. 1, 10:1-12; Heb. 3:7-13.

28. Nafea te mau ata o te Ture e te arenio o te Pasa i te riroraa mai ei mea mau?

28 Ua faataahia te rahiraa o te auraa hohonu pae varua o te Exodo, e te tupuraa o te parau tohu, i roto i te mau papai a Paulo, i roto iho â râ i te Hebera pene 9 e te 10. “E teie nei, e ata anaˈe te ture no te mau mea maitatai a muri atu, (e ere râ i taua mau mea mau ihora,) i ore ai i maitai roa ˈi te feia i haere atu i taua mau tusia i pûpûhia i te mau matahiti atoa aore i faaea ra.” (Heb. 10:1) No reira tatou e hinaaro ai e ite i te ata taipe e e maramarama i te ohipa mau. Ua ‘pûpû’ te Mesia i “ta ˈna tusia hoê . . . ei taraehara faufaa mure ore.” Te faataahia ra oia mai “te Arenio a te Atua.” Aita i ofatihia hoê aˈe ivi o taua “Arenio” ra, ia au i tei faahohoˈahia. Te parau ra te aposetolo Paulo e: “O te Mesia hoi ta tatou pasa, i taparahihia ïa na tatou. E teie nei, e haapao tatou i taua oroa ra, eiaha ma te faahopue tahito ra, eiaha atoa ma te faahopue tairoiro e te ino, ma te maa faahopue-ore-hia râ, o te haavare ore e te parau mau.”—Heb. 10:12; Ioa. 1:29 e 19:36Exo. 12:46; Kor. 1, 5:7, 8Exo. 23:15.

29. (a) A faaite i te taa-ê-raa i rotopu i te faufaa o te Ture e te faufaa apî. (b) Eaha te mau tusia ta te mau Iseraela pae varua e pûpû i te Atua i teie nei?

29 Ua riro o Iesu ei Arai no te faufaa apî, mai ia Mose i riro ei arai no te faufaa o te Ture. Ua faataa-maitai-atoa-hia te taa-ê-raa i rotopu i teie na faufaa e te aposetolo Paulo, o te parau e ua hopoi-ê-hia te ‘ture papai-rima-hia’ i rapae i te eˈa na roto i te poheraa o Iesu i nia i te pou haamauiuiraa. O Iesu, tei faatia-faahou-hia ei Tahuˈa Rahi, te “tahuˈa no te vahi moˈa, i roto i te sekene mau, ta [Iehova] i faatia, e ere ta te taata ra.” I raro aˈe i te Ture, ua rave te mau tahuˈa i “te toroa i roto i te vahi moˈa ra, o te hohoˈa ïa, e te huru o te mau mea o te raˈi ra” ia au i te hohoˈa i horoahia e Mose. “Area i teie nei, e toroa maitai roa tei noaa i to tatou tahuˈa rahi, mai ia ˈna atoa i riro ei arai i te faufaa maitai roa ra, o tei [haamauhia i mua i te ture maoti te fafau] maitai rahi.” Ua riro te faufaa tahito ei mea tahito e ua faaorehia ei ture e horoa i te utua pohe. Te parau ra te mau Papai e mea paruparu te feruriraa o te mau ati Iuda i ore i maramarama i te reira, area te feia faaroo e taa ra e tei roto te Iseraela pae varua i te hoê faufaa apî, e nehenehe ïa ratou e riro ei tavini maitatai na ˈna, ‘o te [faaite i te hanahana o Iehova] ma te mata paruru ore ra, mai te hiˈo ra te huru.’ Na roto i te haava manaˈo viivii ore, e nehenehe ratou e pûpû i ta ratou iho “[tusia arueraa, oia hoi, te hotu o te vaha o te faaite i to ˈna iˈoa i mua i te taata].”—Kol. 2:14; Heb. 8:1-6, 13; Kor. 2, 3:6-18; Heb. 13:15; Exo. 34:27-35; MN.

30. Te faaite atea ra te faaoraraa o Iseraela e te faateiteiraa i te iˈoa o Iehova i Aiphiti, i te aha?

30 Te faateitei ra te Exodo i te iˈoa e te mana arii o Iehova, a faaite ai i te hoê faaoraraa hanahana o te nunaa Kerisetiano o te Iseraela pae varua, i parauhia ˈtu e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia. O outou, e ere i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua.” E puai semeio mau ta Iehova i faaite i to ˈna faaoraraa mai i to ˈna Iseraela pae varua i teie nei ao no te faateitei i to ˈna iˈoa mai te puai ta ˈna i faaohipa no to ˈna nunaa i Aiphiti i mutaa ihora. Na roto i te vaiihoraa ia ora Pharao e ia ite oia i To ˈna puai e ia faaite-haere-hia To ˈna iˈoa, ua tohu Iehova i te hoê faaiteraa rahi roa ˈtu â e ravehia e To ˈna mau Ite Kerisetiano.—Pet. 1, 2:9, 10; Roma 9:17; Apo. 12:17.

31. Eaha ta te Exodo e faaite atea ra no nia i te hoê basileia e te vairaa mai o Iehova?

31 E nehenehe ïa tatou e parau, ia au i te mau Papai e, ua faahohoˈa taua nunaa ra i faanahohia i raro aˈe i te aratairaa a Mose i te hoê nunaa apî i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia e i te hoê basileia o te ore roa e aueue. No reira, te faaitoitohia ra tatou ia “haamori tatou i te Atua ma te itehia mai, ma te haehaa, e te paieti.” Mai to Iehova vairaa mai i itehia na roto i te ata i tapoˈi na i te sekene i te medebara, te tǎpǔ atoa ra oia e e vai mai oia e a muri noa ˈtu i pihai iho i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou. . . . A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.” Oia mau, e tuhaa faahiahia e te faufaa mau te Exodo o te Bibilia.—Exo. 19:16-19Heb. 12:18-29; Exo. 40:34Apo. 21:3, 5.

[Nota i raro i te api]

^ Exodo 3:14, nota i raro i te api; Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 1256.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 532, 535; Archaeology and Bible History, 1964, a J. P. Free, api 98.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 540-541.

^ Exodus, 1874, a F. C. Cook, api 247.

[Uiraa haapiiraa]