Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 20—Maseli

Buka Bibilia numera 20—Maseli

Buka Bibilia numera 20—Maseli

Parauhia e: Solomona, Agura, Lemuela

Vahi papairaa: Ierusalema

Otiraa te papai: area 717 H.T.T.

1. Eaha te paari e itehia ra i roto i te buka Maseli?

 I TO Solomona, te tamaiti a Davida, riroraa mai ei arii no Iseraela i te matahiti 1037 H.T.T., ua pure oia ia Iehova ia ho mai “i te paari e te ite” na ˈna no te “haava i teie nei feia rahi.” Ei pahonoraa, ua horoa Iehova na ˈna i ‘te ite e te paari e te aau maramarama.’ (Par. 2, 1:10-12, MN; Arii 1, 3:12, MN; 4:30, 31) Ei faahopearaa, ua nehenehe o Solomona e parau “e toru tausani . . . parabole.” (Arii 1, 4:32) Ua tapaohia te tahi o taua mau parau paari ra i roto i te buka Bibilia o te Maseli. I te mea e mea “tuuhia mai” to ˈna paari “e te Atua i roto i tana aau ra,” ia haapii tatou i te mau Maseli, te haapii ra ïa tatou i te paari o te Atua ra o Iehova. (Arii 1, 10:23, 24) Te haapoto ra teie mau maseli i te mau parau mau mure ore. Te au noa râ te reira i teie tau, mai te taime matamua i faahitihia ˈi.

2. No te aha te anotau o Solomona i riro ai ei taime tano no te horoa i te aratairaa a te Atua na roto i te mau Maseli?

2 Ua riro te tau faatereraa a Solomona ei taime tano no te horoa i te aratairaa a te Atua. Te parauhia ra e te “parahi” ra Solomona “i nia i te terono a Iehova.” Ua tae te basileia teotaratia o Iseraela i to ˈna faito faahiahia roa ˈˈe, e ua horoahia na Solomona te “hinuhinu rahi” aore â i horoahia aˈenei. (Par. 1, 29:23, 25) E anotau hau te reira e te auhune, e anotau ino ore. (Arii 1, 4:20-25) Noa ˈtu râ e tei raro aˈe ratou i teie faatereraa teotaratia, te vai noa râ te nunaa i roto i to ratou mau fifi e mau haapeapearaa no te huru tia ore o te taata. E taa-maitai-hia ïa e e tiaturi te nunaa i te arii paari ra o Solomona no te tauturu ia ratou ia haamatara i to ratou mau fifi. (Arii 1, 3:16-28) I roto i ta ˈna mau haavaraa e rave rahi, ua faahiti oia i te mau parau maseli i tano maitai i te mau huru tupuraa e rave rahi o te oraraa i tera e tera mahana. E haapao maitai te feia e hinaaro ra e ora ia au i te hinaaro o te Atua i teie mau parau poto e te putapû râ.

3. Nafea te mau Maseli i te haaputuraahia?

3 Aita te Bibilia e parau ra e na Solomona i papai i te mau Maseli. Te na ô ra râ e ua “parau” oia i te mau maseli, e oia atoa “ua imi hua oia e ua tuatapapa maite i te maseli e rave rahi,” e faaiteraa te reira e ua hinaaro mau oia e haapao i te mau maseli no te faaohipa a muri aˈe. (Arii 1, 4:32; Koh. 12:9) I te tau o Davida e o Solomona, te vai ra te iˈoa o te mau papai parau i nia i te mau tabula o te feia toroa i te aorai. (Sam. 2, 20:25; Arii 2, 12:10) Ua papai anei teie mau papai parau o to ˈna aorai e ua haaputu anei i ta ˈna mau maseli, aita tatou i ite, e haafaufaahia iho â râ te mau parau a te hoê arii faahiahia mai ia ˈna e e papai-roa-atoa-hia. E fariihia iho â e e pueraa parau haaputuhia te buka no roto mai i te tahi atu mau haaputuraa parau.

4. (a) Nafea te buka Maseli e vahi-pinepine-hia ˈi? (b) Na vai i papai i te rahiraa o te mau Maseli?

4 E nehenehe te buka Maseli e vahihia na roto e pae tuhaa: (1) pene 1-9, omuahia e te parau ra: “Te maseli a te arii . . . , a Solomona, te tamaiti na Davida ra”; (2) pene 10-24, faataahia mai “Te mau maseli na Solomona”; (3) pene 25-29, omuahia e te parau ra: “Teie atoa na maseli a Solomona, i haaputuhia e te mau taata no te arii o Iuda ra o Hezekia”; (4) pene 30, omuahia mai “Te parau a Agura a Iake”; e (5) pene 31, to roto “Te mau parau a te arii ra, a Lemuela, te aˈo ta tana metua vahine i haapii atu ia ˈna ra.” Na Solomona ïa te rahiraa o te mau maseli. Area ia Agura e ia Lemuela ra, aita hoê aˈe haapapuraa e vai ra no nia ia raua. Te parau ra te tahi feia tatara manaˈo e o Lemuela paha te tahi atu iˈoa o Solomona.

5. Afea te mau Maseli i te papairaahia e te haaputuraahia?

5 Afea te mau Maseli i te papairaahia e te haaputuraahia? Ma te feaa ore, ua papaihia te rahiraa i te tau a faatere ai o Solomona (1037-998 H.T.T.) hou oia a taiva ˈi. No te papu ore o vai râ o Agura e o Lemuela, eita e nehenehe e tapao i te taio mahana o ta raua mau papai. I te mea e ua papaihia hoê o te mau haaputuraa parau i te tau faatereraa a Hezekia (745-717 H.T.T.), aita ïa te haaputuraa hopea i ravehia na mua ˈˈe oia a faatere ai. Ua haapue-atoa-hia anei na tuhaa hopea e piti i raro aˈe i te aratairaa a te arii Hezekia? Ei pahonoraa, te vai ra te hoê nota haamaramaramaraa i raro i te api no nia i te Maseli 31:31 i roto i te huriraa Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau—avec notes et références: “I roto i te tahi mau neneiraa o te papai Hebera, te vai ra na leta e toru, ḥéth, zayin, qôph (חזק), o te tarimaraa ïa a te arii Hezekia i te papai-faahou-raa a ta ˈna mau papai parau no te faaite e ua oti roa te ohipa.”

6. Eaha te hoê maseli, e no te aha te upoo parau Hebera o te buka e tano maitai ai?

6 I roto i te mau Bibilia Hebera, te iˈoa matamua o te buka, o te taˈo omuaraa ïa mish·lehʹ, oia hoi “maseli.” E taˈo otini Mish·lehʹ, e te huru hamanihia, no te iˈoa Hebera ra ma·shalʹ, tei manaˈohia e no roto mai i te hoê parau tumu, teie te auraa “mai ia” aore ra “faaauhia ia.” Te faataa maitai ra taua mau parau ra i te mau mea e vai ra i roto i te buka, inaha e mau parau papu te mau maseli o te faaohipa pinepine i te mau faahohoˈaraa aore ra faaauraa e o te haaferuri i te feia e faaroo ra. Mea ohie e mea anaanatae ia taio i te huru papairaa poto o te mau maseli, e mea ohie ia haapii, ia tamau, e ia haamanaˈo. E mau maitai te manaˈo.

7. Eaha ta tatou e tapao mai no nia i te huru papairaa o te mau Maseli?

7 Mea faahiahia roa atoa te huru papairaa o te buka. Mea na roto ïa i te pehepehe Hebera. Te huru pehepehe i faaohipa-roa ˈˈe-hia i roto i te buka, o te faaturuaraa ïa. E ere te faaturuaraa i te hopea o te mau reni aore ra o te mau irava, ia hoê â taˈiraa. E mau pereota e hoˈi tamau mai râ ma te mau manaˈo e turua te tahi i te tahi. Tei roto te nehenehe e te aravihi i te haapii o teie huru papairaa i te tuearaa o te mau manaˈo. Noa ˈtu e hoê â auraa to te mau manaˈo aore ra mea taa ê roa, e faahohonu atu â te puai o te turuaraa i te manaˈo e to ˈna auraa. E itehia te mau hiˈoraa o te turuaraa hoê â auraa i roto i te Maseli 11:25; 16:18; e 18:15, e te mau hiˈoraa o te turuaraa e rave rahi atu â o te mau manaˈo taa ê roa i roto i te Maseli 10:7, 30; 12:25; 13:25; e 15:8. E itehia te tahi atu huru papairaa i te pae hopea o te buka. (Mas. 31:10-31) E haamata na irava e 22 i ǒ nei na roto i te reo Hebera na roto i te nanairaa leta Hebera, e huru papairaa acrostiche ïa i faaohipa-atoa-hia i roto i te tahi mau salamo. Aita ˈtu e huru papairaa i roto i te mau papai tahito mai teie te nehenehe.

8. Nafea te faaohiparaahia te mau Maseli e te mau Kerisetiano matamua e haapapu ai e e parau mau te reira?

8 E itehia e e parau mau te mau Maseli i te mea e ua faaohipa maitai te mau Kerisetiano matamua i te reira no te haamau i te mau ture o te haerea. E au ra e mea matau maitai ia Iakobo te mau Maseli e ua faaohipa oia i te mau manaˈo tumu i roto i te mau aˈoraa maitai ta ˈna i horoa no te haerea Kerisetiano. (Faaau i te Maseli 14:29; 17:27 e te Iakobo 1:19, 20; Maseli 3:34 e te Iakobo 4:6; Maseli 27:1 e te Iakobo 4:13, 14.) E ite-atoa-hia te mau faahitiraa i te mau Maseli i roto i te mau irava i muri nei: Roma 12:20Maseli 25:21, 22; Hebera 12:5, 6Maseli 3:11, 12; Petero 2, 2:22Maseli 26:11.

9. Nafea te mau Maseli e au maitai ai i te toea o te Bibilia?

9 Hau atu â, e au maite te mau Maseli i te toea o te Bibilia, e haapapuraa ïa e e tuhaa mau te reira no “te mau Papai atoa.” E tuea maite te mau manaˈo i te Ture a Mose, te haapiiraa a Iesu, e te mau papai a te mau pǐpǐ e te mau aposetolo a Iesu. (Hiˈo i te Maseli 10:16Korinetia 1, 15:58 e Galatia 6:8, 9; Maseli 12:25Mataio 6:25; Maseli 20:20Exodo 20:12 e Mataio 15:4.) No nia atoa i te parau o te faaineineraa i te fenua ei nohoraa no te taata, hoê â anaˈe manaˈo e to te tahi atu feia papai Bibilia.—Mas. 3:19, 20; Gen. 1:6, 7; Ioba 38:4-11; Sal. 104:5-9.

10, 11. Na te aha ˈtu â e haapapu e mea faauruahia te buka e te Atua?

10 Te haapapuraa atoa e mea faauruahia teie buka e te Atua, o to ˈna ïa tanoraa i te pae o te ihi, i te pae o te mau raau anei, o te rapaauraa, aore ra o te ea. E au ra e te faahiti ra te Maseli 25:20 i te ohipa e tupu ia û te taoˈa avaava i te taoˈa taitai. E tuea te Maseli 31:4, 5 e te mau itearaa a te ihi no teie tau apî e e faataere te ava i te tereraa o te feruriraa. E rave rahi mau taote rapaau maˈi e mau taote taa ê i te pae o te maa e farii nei e e maa maitatai roa te meli, o te haamanaˈo mai i teie maseli: “E amu i te meli, e tau tamaiti, no te mea e maa maitai.” (Mas. 24:13) E ere te mau itearaa no teie tau no nia i te mau maˈi pae tino e faatupuhia e te huru o te feruriraa i te mea apî no te mau Maseli. “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra.”—17:22; 15:17.

11 Oia mau, e puohu te buka Maseli i te mau hinaaro atoa e te mau huru tupuraa atoa o te taata, no reira te hoê taata mana i parau ai e: “Aita e auraa i rotopu i te taata aita e aˈoraa e tano i te reira, aita e manaˈo maitai aore ra ino o te ore e faaitoitohia aore ra e faaafarohia. I te mau vahi atoa, e taaihia te haava manaˈo o te taata i te Atua, . . . e mai te huru ra e te haere ra te taata i mua i Tei poiete ia ˈna e to ˈna Haava . . . E itehia te mau huru taata atoa i roto i teie buka tahito; e noa ˈtu e ua papaihia oia a toru tausani matahiti aˈenei, te tuea noa râ oia i te natura taata, e au ra e ua papaihia oia ia au i te mau huru raveraa a te taata o teie tau.”—Dictionary of the Bible a Smith, 1890, buka III, api 2616.

TUMU PARAU O TE MASELI

12. (a) Eaha te pehepehe tahoêhia e riro ei tuhaa matamua o te mau Maseli? (b) Eaha ta te reira e haapii ra no nia i te paari e te haerea o te taata? (c) Nafea te Maseli 1:7 e faataa ˈi i te tumu parau o te buka taatoa?

12 Tuhaa matamua (1:1–9:18). E pehepehe tahoêhia teie, e mau oreroraa poto, mai te huru ra e te aˈo ra te hoê metua tane i te hoê tamaiti, no nia i te faufaaraa o te paari no te aratai i te mafatu, aore ra te ihotaata taatoa, e no te haavî i te hinaaro. E haapii te reira i te faufaa o te paari e ta ˈna mau haamaitairaa: te oaoa, te mea au, te hau, e te ora. (1:33; 3:13-18; 8:32-35) E taa ê roa te reira i te ereraa i te paari e to ˈna mau faahopearaa: te mauiui e te pohe i te pae hopea. (1:28-32; 7:24-27; 8:36) Ma te hiˈopoa i te mau tupuraa e te mau huru e rave rau o te oraraa, e faahohonu te reira i te haerea o te taata e te mau faahopearaa i teie nei e a muri aˈe o taua haerea ra. E horoa mai te mau parau o te Maseli 1:7 i te tumu parau o te buka taatoa: “Te matamua o te paari mau ra, o te mǎtaˈu ïa ia Iehova.” Ia faaite ta tatou mau ohipa atoa e te haapao ra tatou ia Iehova. E haamanaˈo-tamau-hia te faufaaraa eiaha e haamoe i te mau ture a te Atua, ia haapao i ta ˈna mau faaueraa e eiaha e faarue i te reira.

13. A faataa na i te mau manaˈo rahi o te tuhaa matamua o te mau Maseli.

13 Te mau parau rahi o teie tuhaa matamua, o te faaohiparaa ïa i te paari, te ite, te mǎtaˈu ia Iehova, te aˈo e te ite papu. Te horoahia ra te mau faaararaa no nia i te amuimuiraa iino, te patoiraa i te aˈo a Iehova, e te mau taairaa tia ore e te mau vahine ěê. (1:10-19; 3:11, 12; 5:3-14; 7:1-27) E piti taime e parauhia ˈi e tei te vahi taata te paari, mea ohie ïa ia noaa e te vai noa ra. (1:20, 21; 8:1-11) E faaauhia oia i te hoê taata e titau ru ra i te feia ite ore, a turama atoa ˈi i te poieteraa o te fenua. (1:22-33; 8:4-36) E buka faahiahia mau teie! E hope teie tuhaa na roto i te tumu parau o te omuaraa, oia hoi “o te matamua o te paari ra, o te mǎtaˈu ïa ia Iehova.” (9:10) I te mau taime atoa, e haamatara te reira e te fariiraa ia Iehova i roto i to tatou mau haerea atoa, e te peeraa i ta ˈna parau-tia, o te aratai ïa i te ora e te paruru ia tatou i te mea au ore e rave rahi.

14. Eaha te mau manaˈo taa ê i faaturuahia e haamatara ra i te mau haapiiraa ohie a te mau Maseli?

14 Piti o te tuhaa (10:1–24:34). E rave rau mau maseli i ô nei, e taa ê te tahi i te tahi e e faaau te reira i te paari i nia i te mau huru tupuraa fifi o te oraraa. Te fa o teie haapiiraa ohie ia faaohipa, ia rahi atu â ïa te oaoa e ia au maitai to tatou oraraa. E haamau te mau taa-ê-raa o te mau pereota faaturuahia i teie mau haapiiraa i roto i to tatou feruriraa. Teie te hoê tuhaa o te mau tumu parau e hiˈopoahia i roto noa i te mau pene 10, 11, e 12:

te here e taa ê i te riri

te paari e taa ê i te maamaa

te haavare ore e taa ê i te haavarevare

te haapao maitai e taa ê i te pari haavare

te parau mau e taa ê i te parau haavare

te horoa maitai e taa ê i te horoa ino

te itoito e taa ê i te faatau

te haerea hapa ore e taa ê i te mau haerea haapiˈo

te aˈoraa maitai e taa ê i te ereraa i te aratairaa

te vahine maitai e taa ê i te vahine haerea haama

te parau-tia e taa ê i te ino

te haehaa e taa ê i te teoteo

Ia faaau tatou i teie tabula i te oraraa i te mau mahana atoa, e papu ia tatou e e buka faufaa mau te mau Maseli!

15. A horoa na i te tahi mau hiˈoraa o te mau huru tupuraa o te oraraa o te taata e horoahia ra i roto i te mau Maseli.

15 E haamanaˈo te toea o teie tuhaa (13:1–24:34) i te mau faaueraa tumu a Iehova ia roaa ia tatou te maramarama e te ite papu. E faaite mai te faahitiraa i te mau huru tupuraa ta te taata e faaruru ra i te huru rau o te mau tumu parau ta teie buka e tauaparau. Mea faufaa roa te mau aˈoraa Bibilia no nia i te faahuaraa, te teoteo, te tapearaa i te parau, te maramarama, te mau amuimuiraa, te aˈoraa e te haapiiraa i te tamarii, te mea tia i te manaˈo o te taata, te oreraa e riri vave, te tautururaa i te feia e oto ra, te haavareraa, te pure, te faaooo, te mauruururaa i te mea faufaa o te oraraa, te faateitei, te imiraa i te apî ma te tia ore, te petaraa, te tatamaˈi, te hitahita ore, te moemoe, te mamû, te faatia-paetahi-raa, te imi peapea, te haehaa, te mau mea unauna rahi, te haapaoraa i te metua tane e te metua vahine, te mau ava taero, te peu haavare, te mau huru maitatai o te hoê vahine, te mau ô, te aitarahuraa, te horoa-tarahu-raa, te maitai, te tiaturiraa, te mau otia fenua, te paturaa i te utuafare, te nounou, te tahoo, te faatietieraa ia ˈna iho, te pahonoraa mǎrû, te feruriruriraa, e te auhoaraa mau. E haapueraa aˈoraa mau teie no te aratai maitai ia tatou i roto i te oraraa i te mau mahana atoa! No vetahi, e ere paha teie mau tumu parau i te mea faufaa, e tapao râ tatou e aita te Bibilia e haamoe ra i to tatou mau hinaaro noa ˈtu e mea haihai roa. No reira, e faufaa rahi roa to te mau Maseli.

16. Eaha te aˈoraa maitai e horoahia ra i roto i te toru o te tuhaa o te mau Maseli?

16 Toru o te tuhaa (25:1–29:27). Te horoahia ra te aˈoraa maitai no nia i te mau tumu parau mai te tura, te faaoromai, te mau enemi, te huru i nia i te feia maamaa, te parau hauti, te faatietie, te pohehae, te haapeperaa a te hoê hoa, te poia, te parau faaino, te haapaoraa i ta ˈna hopoia, te moni taime, te faˈiraa parau, te mau faahopearaa o te faatereraa ino, te teoteo, te mau haamaitairaa o te faatereraa tia, te tamarii ohipa ino, te huru raveraa i te mau tavini, te maramarama e te orama.

17. (a) Eaha te “poroi teimaha” a Agura? (b) Eaha te mau pǔpǔ taa ê e maha mea ta ˈna e faataa ra?

17 Maha o te tuhaa (30:1-33). O “te poroi teimaha, MN” teie a Agura. I muri aˈe i te faˈiraa i to ˈna faufaa ore, e faahiti te taata papai i te aravihi ore o te taata no te poiete i te fenua e te mau mea i nia iho. E parau oia e mea tamâhia te Parau a te Atua e o te Atua iho, e haapuraa ïa. E ani oia e ia faaatea-roa-hia te parau haavare ia ˈna e eiaha e horoa i te taoˈa rahi aore ra i te veve na ˈna. E faataa oia i te hoê ui viivii, te teoteo, e te nounou taoˈa o te tuhi i to ˈna metua. E maha mea tei ore i parau e “Atire,” e e maha atu â mea fifi roa ia taa. (30:15, 16) Te parauhia ra no te hoê vahine faaturi haama ore o te na ô e aita oia i hara. I muri iho, te faataahia ra e maha mea ta te fenua e ore e faaoromai, e maha mea rii haihai e te paari mau, e e maha mea mea nehenehe mau ia haere ratou. Na roto i te mau faaauraa tano maitai, e faaara te taata papai e “na te puai o te riri e faatupu i te tatamaˈi.”—30:33, MN.

18. Eaha ta te arii Lemuela e parau ra no nia i (a) te vahine ino e (b) te vahine maitai?

18 Pae o te tuhaa (31:1-31). Teie te tahi atu “poroi teimaha, MN” a te arii ra o Lemuela. E piti huru papairaa i ǒ nei. E tauaparau te tuhaa matamua i te pau o te taata e hema ˈtu i te vahine ino, e faaara nafea te ava taero e haapiˈo ai i te haavaraa, e e titau i te haavaraa parau-tia. E au maite te huru papairaa acrostiche i roto i te tuhaa hopea no te faataa i te vahine maitai. Te faaitehia ra to ˈna faufaa i te mea e e hamani maitai oia i ta ˈna tane o te tiaturi ia ˈna. Mea itoito oia i te rave i te ohipa, e tia oia i nia i te aahiata, mea maramarama oia ia hoo mai oia i te maa, mea maitai oia i nia i te taata veve, e ara maite oia no a muri aˈe e e parau oia ma te paari. Mea peepee oia, mea faaturahia e ta ˈna mau tamarii, e te aruehia e ta ˈna tane. Hau atu i te mau mea atoa, e mǎtaˈu oia ia Iehova.

FAUFAARAA

19. Nafea te buka Maseli iho e faaite ai i ta ˈna tapao faufaa?

19 Te itehia ra te faufaaraa o te mau Maseli i roto i te mau irava matamua: “Ia ite i te paari e te aˈo; ei faaite i te parau [o te maramarama]; ia riro te aˈo maitai ra ei mea faaroohia; ei faaite i te parau-tia, e te au maitai, e te hapa ore; ia noaa te haapaoraa i te taata maua; e te taata apî ra ia noaa te ite e te [aravihi i te feruri].” (1:2-4; MN) Ia au i teie tapao, te haamatara ra te buka i te ite, te paari, e te maramarama, mea faufaa anaˈe hoi te tahi e te tahi.

20. Eaha ta te mau Maseli e parau ra no nia i te ite?

20 (1) Te ite, o te titauraa rahi ïa a te taata, i te mea e e ere i te mea maitai ia topa te taata i roto i te poiri. Eita roa te ite mau e roaa i te hoê taata mai te peu e eita oia e mǎtaˈu ia Iehova, inaha o taua mǎtaˈu ra te matamua o te ite. Mea maitai aˈe te ite i te auro maitatai. No te aha? Maoti te ite e faaorahia ˈi te taata parau-tia; e tapea oia ia tatou eiaha ia topa i roto i te hara. Mea faufaa mau ia imi tatou i te ite e ia farii i te reira! E faufaa rahi mau to ˈna. No reira “e fariu mai i to tariˈa, e faaroo mai i te parau a te feia paari; e titau maite hoi to aau i to ˈu ra ite.”—22:17; 1:7; 8:10; 11:9; 18:15; 19:2; 20:15.

21. Eaha te haapiiraa a te Atua no nia i te paari?

21 (2) Te paari, te iteraa i te faaohipa maitai i te ite ei arueraa ia Iehova, o “te mea maitai” ïa. Ia roaa te reira e tia ˈi. O Iehova to ˈna Pu. O te ite e te mǎtaˈu i te Atua ra o Iehova te matamua o te paari o te horoa i te ora—o te ravea rahi ïa e noaa ˈi te paari. No reira, a mǎtaˈu i te Atua, eiaha i te taata. Te titau ra te paari i faaauhia i te taata i te taatoaraa ia faaafaro i to ratou mau eˈa. Te pii hua ra te paari na roto i te mau aroâ. Te titau ra Iehova i te feia ite ore atoa e te maua ia fariu mai e ia amu i te maa o te paari. I muri iho, maoti te mǎtaˈu ia Iehova, e oaoa ratou noa ˈtu e mea iti roa ta ratou. E rave rahi te mau haamaitairaa o te paari; mea faufaa rahi to ˈna mau faahopearaa. Te paari e te ite—tera te mau mea matamua e roaa mai ai te aravihi i te feruri o te paruru ia tatou. Mai te meli ra i te maitai e te au, mai te reira atoa te paari. Ua hau aˈe to ˈna faufaa i to te auro; ua riro oia ei raau ora. E mou te taata aita e paari, inaha e faaora te paari; o te ora hoi te paari.—4:7; 1:7, 20-23; 2:6, 7, 10, 11; 3:13-18, 21-26; 8:1-36; 9:1-6, 10; 10:8; 13:14; 15:16, 24; 16:16, 20-24; 24:13, 14.

22. Eaha te paruru ta te maramarama e horoa mai?

22 (3) Hau atu â i te ite e te paari, mea faufaa te maramarama; no reira, “e te mau mea atoa e noaa ia oe ra, e titau â i te [maramarama].” Te maramarama, o te ite ïa i te hiˈo i te taairaa o te hoê mea e te mau mea e haaati ra ia ˈna; o te ite papu ïa ma te haamanaˈo tamau i te Atua, no te mea eita te taata e nehenehe e tiaturi i to ˈna iho maramarama. Eita roa ˈtu te maramarama aore ra te ite hohonu e roaa mai mai te peu e e patoi te hoê taata ia Iehova! Ia roaa te maramarama, e tia ia tatou ia imi i te reira ma te itoito mai te hoê taoˈa huna. E titauhia te ite e noaa ˈi te maramarama. E hoonahia te taata maramarama e imi ra i te ite, e tei mua te paari ia ˈna. E paruruhia oia i te mau marei e rave rahi a teie nei ao, mai ta te feia rahi iino o te faahema i te taata ia haere e o ratou i roto i te poiri. Ia haamauruuruhia te Atua ra o Iehova—te Pu o te ite, te paari, e o te maramarama o te faaora!—4:7; MN; 2:3, 4; 3:5; 15:14; 17:24; 19:8; 21:30.

23. Eaha te mau aˈoraa paari e tauaparauhia i muri iho?

23 Ia au i te tapao faufaa o te mau Maseli, te horoa maira te buka e rave rahi mau aˈoraa paari, mau aˈoraa faauruahia o te tauturu ia tatou ia roaa mai te maramarama e ia paruru i te mafatu, inaha “o te tumu hoi te reira o te ora.” (4:23) Teie te tahi mau aˈoraa paari i haamatarahia i roto i te buka, i muri nei.

24. Eaha tei parauhia no nia i te taata ino e te taata parau-tia?

24 Te taa-ê-raa i rotopu i te feia ino e te feia parau-tia: E tafifi te taata ino i roto i to ˈna mau eˈa piˈo, e eita ta ˈna mau taoˈa rahi e faaora ia ˈna i te mahana e tupu ai te riri. E haere te taata parau-tia i te ora e e haamaitaihia oia e Iehova.—2:21, 22; 10:6, 7, 9, 24, 25, 27-32; 11:3-7, 18-21, 23, 30, 31; 12:2, 3, 7, 28; 13:6, 9; 14:2, 11; 15:3, 8, 29; 29:16.

25. Nafea te mau Maseli e faaara ˈi no nia i te peu morare tia ore?

25 Te faufaaraa o te viivii ore i te pae morare: Te faaara tamau ra o Solomona no nia i te peu morare tia ore. E roohia te feia faaturi i te ati e te haama atoa, e eita to ratou haama e ore. Mea maaro paha “te pape eiâhia ra” no te mau taurearea, e pou râ te vahine faaturi i te pohe ra e e pee te feia ite ore i hema ia ˈna na muri ia ˈna. E faahapa Iehova i te feia e hiˈa i roto i te apoo hohonu o te peu taatiraa tia ore.—2:16-19; 5:1-23; 6:20-35; 7:4-27; 9:13-18; 22:14; 23:27, 28.

26. Eaha tei parauhia no nia i te hitahita ore?

26 Te faufaaraa o te hitahita ore: E faautuahia te inu-hua-raa i te ava taero e te amu-hua-raa i te maa. E tia i te feia atoa e hinaaro e ia fariihia ratou e te Atua ia amu e ia inu noa ma te au. (20:1; 21:17; 23:21, 29-35; 25:16; 31:4, 5) Te feia o te ore e riri vave, e rahi ïa to ratou ite hohonu e e hau aˈe ratou i te taata puai e haru i te hoê oire. (14:17, 29; 15:1, 18; 16:32; 19:11; 25:15, 28; 29:11, 22) E titau-atoa-hia te hitahita ore no te ape i te nounou taoˈa e te pohehae, o te riro ei tahuti no te mau ivi.—14:30; 24:1; 27:4; 28:22.

27. (a) Eaha te faaohiparaa tano ore i te parau? (b) No te aha mea faufaa ia faaohipa maitai i to tatou vaha e to tatou arero?

27 Te mau parau maitai e te mea ino: E faaite-roa-hia te parau haapiˈo, te faaino, te ite haavare, e te taata haavare, inaha e mea faufau anaˈe i mua ia Iehova. (4:24; 6:16-19; 11:13; 12:17, 22; 14:5, 25; 17:4; 19:5, 9; 20:17; 24:28; 25:18) Ia parau te hoê vaha i te mau mea maitai, e tumu ïa no te ora; e faatupu râ te vaha o te taata maamaa i to ˈna pau. “Tei te arero te pohe e te ora i te vairaa; e te feia e au i te reira na ratou e amu.” (18:21) E faautuahia te faaino, te parau haavare, te taparu, e te mau parau feruri-ore-hia. Te parauraa i te parau mau, te faahanahanaraa i te Atua, o te eˈa ïa o te paari.—10:11, 13, 14; 12:13, 14, 18, 19; 13:3; 14:3; 16:27-30; 17:27, 28; 18:6-8, 20; 26:28; 29:20; 31:26.

28. Eaha te ino ta te teoteo e faatupu, eaha râ te mau haamaitairaa o te haehaa?

28 Te maamaa o te teoteo e te faufaaraa o te haehaa: E faateitei te taata teoteo ia ˈna i te hoê tiaraa teitei e ore e au ia ˈna, e hiˈa ˈtu ai oia. E mea faufau na Iehova te mafatu teoteo, e horoa râ oia na te feia haehaa i te paari, te hinuhinu, te taoˈa rahi, e te ora.—3:7; 11:2; 12:9; 13:10; 15:33; 16:5, 18, 19; 18:12; 21:4; 22:4; 26:12; 28:25, 26; 29:23.

29. Nafea tatou e hiˈo ai i te faatau, e eaha te faufaa o te itoito?

29 Te itoito, eiaha te faatau: E rave rahi te mau faataaraa o te hoê taata faatau. E tia ia ˈna ia hiˈo i te ro ia roaa mai te haapiiraa e ia riro ei taata paari. O te taata itoito râ—e ruperupe ïa oia!—1:32; 6:6-11; 10:4, 5, 26; 12:24; 13:4; 15:19; 18:9; 19:15, 24; 20:4, 13; 21:25, 26; 22:13; 24:30-34; 26:13-16; 31:24, 25.

30. Nafea te mau Maseli e haamatara ˈi i te auhoaraa maitai?

30 Te auhoaraa maitai: E mea maamaa ia amuimui atu i te feia e ore e mǎtaˈu ia Iehova, te feia iino aore ra maamaa, te feia iria, te feia afaifai parau, aore ra te feia amu hua i te maa. A faahoa maoti atu i te feia paari, e rahi atu â ïa to outou paari.—1:10-19; 4:14-19; 13:20; 14:7; 20:19; 22:24, 25; 28:7.

31. Eaha te manaˈo paari no nia i te aˈoraa?

31 Te faufaaraa o te aˈoraa e te faatitiaifaroraa: “O tei herehia e Iehova ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai,” e te feia e haapao i teie aˈoraa, tei nia ïa ratou i te eˈa o te hinuhinu e o te ora. O tei ore e au i te aˈo, e roohia ïa i te haama.—3:11, 12; 10:17; 12:1; 13:18; 15:5, 31-33; 17:10; 19:25; 29:1.

32. Eaha te manaˈo maitai roa e horoahia ra no te riro ei vahine maitai?

32 Te aˈoraa ia riro mai ei vahine maitai: Te faaara pinepine ra te mau Maseli eiaha te vahine ia imi peapea e ia rave i te ohipa haama. Te vahine paari, te maitai e te mǎtaˈu i te Atua, tei to ˈna arero te ture o te hamani maitai; o tei itea ia ˈna teie huru vahine, e haamaitaihia ïa e Iehova.—12:4; 18:22; 19:13, 14; 21:9, 19; 27:15, 16; 31:10-31.

33. Eaha te manaˈo faufaa e horoahia ra no nia i te haapiiraa i te mau tamarii?

33 Te aratairaa i te mau tamarii: A haapii tamau atu ia ratou i te mau faaueraa a te Atua eiaha ia “aramoina” ia ratou. Mai to ratou tamarii-rii-raa mai â, a aratai ia ratou maoti te haapiiraa a Iehova. Eiaha e haapae i te raau mai te peu e e titauhia; ei faaiteraa i te here, e horoa te raau e te aˈo i te paari na te tamaiti. E riro mai te mau tamarii e arataihia ia au i te eˈa o te Atua ei tamarii paari ta te mau metua e oaoa e e mauruuru.—4:1-9; 13:24; 17:21; 22:6, 15; 23:13, 14, 22, 24, 25; 29:15, 17.

34. Eaha te haamaitairaa e roaa mai na roto i te tautururaa ia vetahi ê?

34 Te hopoia e tauturu ia vetahi ê: Mea pinepine te reira i te haamatarahia i roto i te mau Maseli. E tia i te taata paari ia haaparare i te ite no te maitai o vetahi ê. Ia horoa maitai atoa oia na roto i te hamani-maitai-raa i te feia aita e navai maitai ra, e ia na reira oia, te horoa ra ïa oia na Iehova o te faahoˈi mai ta ˈna ma te papu.—11:24-26; 15:7; 19:17; 24:11, 12; 28:27.

35. Ma te haere i te hohonuraa o to tatou mau fifi, eaha te aˈoraa ta te mau Maseli e horoa ra?

35 Te tiaturiraa ia Iehova: E haere te mau Maseli i te hohonuraa o to tatou mau fifi na roto i te aˈoraa e ia tiaturi roa tatou i te Atua. Ia haapao tatou i te manaˈo o te Atua i roto i to tatou mau eˈa atoa e tia ˈi. E nehenehe te taata e faanaho i ta ˈna opuaraa, na Iehova râ e aratai i to ˈna taahiraa avae. E pare etaeta te iˈoa o Iehova, i reira te taata parau-tia e horo ai e e paruruhia ˈi. A tiaturi ia Iehova e ia arataihia outou e ta ˈna Parau.—3:1, 5, 6; 16:1-9; 18:10; 20:22; 28:25, 26; 30:5, 6.

36. I roto i teihea mau tuhaa e nehenehe ai e parauhia e mea tuea te mau Maseli i teie tau, mea ohie ia faaohipa e mea faufaa?

36 Mea faufaa mau te buka Maseli no te haapii e no te aˈo ia tatou iho e ia vetahi ê! Aita hoê aˈe tuhaa o te taairaa o te taata i moehia. Te faataa ê ra anei te hoê taata ia ˈna i to ˈna mau hoa haamori i te Atua? (18:1) E faaoti anei te hoê taata tiaraa teitei i te manaˈo hou a faaroo ai i na pae e piti? (18:17) E peu hauti atâta anei ta te hoê taata? (26:18, 19) Te faatia paetahi ra anei te hoê taata? (28:21) Te taata tapihoo i roto i ta ˈna fare toa, te taata faaapu i roto i ta ˈna faaapu, te tane e te vahine e te tamarii—te fanaˈo ra te taatoaraa i te aˈoraa maitai. E tauturuhia te mau metua ia nehenehe ratou ia faaite i te mau marei e rave rahi e vai ra i nia i te eˈa o te mau taurearea. E nehenehe te feia paari e haapii i te feia ite ore. Mea ohie te mau maseli ia faaohipa i te mau vahi atoa; eita roa ˈtu te haapiiraa e te aˈoraa a te buka e marau: “Mea tuea aˈe te buka Maseli i teie tau i te vea o teie poipoi,” ta te taata haapii Marite ïa o William Lyon Phelps i parau. * Mea tuea i teie tau, mea ohie ia faaohipa e mea faufaa ei haapiiraa, o te huru ïa o te buka Maseli, mea faauruahia hoi e te Atua.

37. Nafea te mau Maseli e au maite ai i te mau haapiiraa a te Solomona Rahi?

37 E haafariu te buka Maseli, na Solomona hoi te rahiraa i parau, i te taata i nia i te Atua Mana hope no to ˈna faufaa i te faatitiaifaro i te mau mea. Ua na reira atoa Iesu Mesia, tei faahitihia i roto i te Mataio 12:42 ei “rahi” aˈe “ia Solomona.”

38. Maoti te mau Maseli, nafea e maramarama roa ˈtu ai ia tatou te Basileia o te Atua e ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia?

38 Ia mauruuru mau tatou e o teie Taata hau aˈe i te paari ta Iehova i maiti ei Huero o te Basileia! ‘E papu’ to ˈna terono ‘i te parau-tia,’ no te hoê faatereraa hau e te hanahana roa ˈtu â i ta te arii Solomona. No nia i te faatereraa a taua Basileia ra, e parauhia e, “Te aroha e te parau mau i ora ˈi te arii; e mau hoi to ˈna terono i te aroha.” Ei reira e haamata ˈi te hoê faatereraa parau-tia no te huitaata, ta te mau Maseli e parau atoa ra e: “Ia haava te arii i te taata rii haehaa ma te parau-tia, e papu ïa to ˈna terono e a muri noa ˈtu.” No reira, e oaoa ïa tatou i te mea e aita noa te mau Maseli e turama ra i to tatou eˈa e roaa ˈi te ite, te paari, e te maramarama, e te ora mure ore atoa, hau atu â râ i te faufaa, te faateitei ra ia Iehova mai te Pu o te paari mau, ta ˈna e horoa na roto i te Mesia ia Iesu, te Taata aiˈa o te Basileia. Maoti te mau Maseli, e maramarama roa ˈtu â ia tatou te Basileia o te Atua e te mau faaueraa tumu parau-tia ta ˈna e faaohipa ra i teie nei no te faatere.—Mas. 25:5; 16:12; 20:28; 29:14.

[Nota i raro i te api]

^ Treasury of the Christian Faith, 1949, a Stuber e Clark, api 48.

[Uiraa haapiiraa]