Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 22—Te Sire a Solomona

Buka Bibilia numera 22—Te Sire a Solomona

Buka Bibilia numera 22—Te Sire a Solomona

Taata papai: Solomona

Vahi papairaa: Ierusalema

Otiraa te papai: area 1020 H.T.T.

1. No te aha teie himene e riro ai ei “Himene o te mau himene”?

 “E FAUFAA ore to te ao atoa i te mahana i horoahia ˈi te Sire faahiahia roa na Iseraela.” Mea na reira to te “rabi” ati Iuda ra o Akiba, tei ora na i te senekele matamua o to tatou tau, haafaahiahiaraa i Te Sire a Solomona. * Te upoo parau o te buka, e haapotoraa ïa o te mau parau matamua ra, “Te sire hau ê a Solomona.” Te na ô ra te reo Hebera tumu te “Himene o te mau himene,” o te faaite ïa i te faahiahia-roa-raa, mai te parau ra “te raˈi o te mau raˈi ra,” no te mau raˈi teitei roa. (Deut. 10:14, MN) E ere i te hoê haaputuraa himene, hoê râ himene, “te hoê himene hau roa i te faahiahia, hoê o te mau himene maitai roa ˈˈe i vai aˈenei, aore ra i papaihia aˈenei.” *

2. (a) Na vai i papai i Te Sire a Solomona, no te aha oia i tano ai no teie ohipa, e no te aha te buka e nehenehe ai e parauhia te hoê himene o te here aita i pahonohia? (b) Ihea te buka i te papairaahia, e afea?

2 O te arii no Ierusalema o Solomona te taata i papai i teie himene, mai tei haapapuhia e te omuaraa. O oia tei tano maitai no te papai i teie pehepehe Hebera nehenehe faito ore. (Arii 1, 4:32) E pehepehe teie no te here tei î i te auraa e mea nehenehe roa te huru faataaraa i te haviti. E au atu â te taata taio o te nehenehe e feruri i te huru o te pae Hitia o te râ i te reira. (Sire 4:11, 13; 5:11; 7:4) Mea taa ê roa te tumu i papaihia ˈi teie buka. Aita te hoê potii iti no te mataeinaa ta ˈna i here i putapû i te arii rahi ra o Solomona, e paari faahiahia hoi to ˈna, e te mana rahi, e te ruperupe i ta ˈna mau faufaa materia, tei umerehia hoi e te arii vahine no Seba. No to ˈna here tamau i te hoê taurearea tiai mamoe, aita te arii i manuïa. E nehenehe atura ïa te buka e parauhia Te Himene o te here aita i pahonohia o Solomona. Na te Atua i faaurua ia ˈna e papai i teie himene no te feia taio Bibilia no a muri aˈe. Ua papai oia i te reira i Ierusalema. Peneiaˈe i te matahiti 1020 H.T.T., tau matahiti i muri aˈe i te otiraa te hiero. I te taime a papai ai oia i te himene, “e ono ahuru arii vahine e e vau ahuru vahine faaea” ta Solomona, ia faaauhia i te hopea o ta ˈna faatereraa “e hitu hanere a ˈna vahine, e hui arii anaˈe, e toru hanere i te vahine” faaea.—Sire 6:8, MN; Arii 1, 11:3.

3. Eaha te haapapuraa e e au Te Sire a Solomona i te canon?

3 Aita i patoihia e e au Te Sire a Solomona i te canon i te matamua ra. I hiˈohia na oia mai te hoê tuhaa mau e te faauruahia o te canon Hebera na mua roa ˈˈe i to tatou tau. Tei roto oia i te Septante Heleni. Ua tuuhia oia e Josèphe i roto i ta ˈna haaputuraa buka moˈa. No reira, hoê â haapapuraa e e au oia i te canon e te tahi atu mau buka o te mau Papai Hebera.

4. (a) E tapao anei te mea e aita te parau ra “Atua” e eita Te Sire a Solomona e au i te canon? (b) Eaha te mea e taa ê ai oia i roto i te canon Bibilia?

4 Ua patoi râ te tahi pae e eita te buka e au i te canon no te mea aita te parau ra te Atua i roto. E ere no te mea e aita te parau ra te Atua e faufaa ore ai te buka, e ere atoa no te mea te vai ra te parau ra “te Atua” e au ai te hoê buka i te canon. E itea mau â te iˈoa o te Atua i haapotohia i te pene 8, irava 6 [MN], te parauhia ra e “mai te auahi rahi ura [a Ia] ra” te here. Ma te feaa ore, e tuhaa te buka no taua mau papai ra ta Iesu i farii, i to ˈna parauraa e: “Te imi nei outou i te parau i papaihia ra, no te mea te manaˈo na outou e roaa te ora mure ore i reira.” (Ioa. 5:39) Hau atu â, maoti te faataaraa nehenehe mau i te here te tahi i te tahi o te tane e te vahine, mai te here i te pae varua i rotopu i te Mesia e ta ˈna “vahine,” e parahiraa taa ê ai to Te Sire a Solomona i roto i te canon Bibilia.—Apo. 19:7, 8; 21:9.

TUMU PARAU O TE SIRE A SOLOMONA

5. (a) Nafea e itehia ˈi o vai te feia i roto i teie aamu? (b) Eaha te tumu parau putapû o te buka?

5 Ua vauvauhia te tumu parau o te buka ia au i te hoê anairaa aparauraa. E tauiui noa te feia paraparau. Te feia e paraparau ra, o Solomona ïa, te arii no Ierusalema, te hoê tiai mamoe, ta ˈna here te potii Sulami, te mau taeae o te potii, te mau vahine o te aorai (“te mau tamahine i Ierusalema”), e te mau vahine no Ierusalema (“te mau tamahine i Ziona”). (Sire 1:5-7; 3:5, 11) E itehia o vai ratou na roto i ta ratou mau parau no nia ia ratou iho aore ra na roto i te mea i parauhia ˈtu ia ratou. E tupu teie aamu i pihai iho ia Shounem [Sunema], aore ra Shoulem, i reira to Solomona puhaparaa e to ˈna mau apee. E tumu parau putapû mau te hohorahia ra—te here o te hoê potii no te mataeinaa no te oire o Sunema i to ˈna hoa tiai mamoe.

6. Eaha te aparauraa e tupu i rotopu i te potii e te mau vahine o te aorai o te puhapa a Solomona?

6 Te potii Sulami i te puhapa a Solomona (1:1-14). E itehia te potii i roto i te mau tiahapa o te arii, i reira to ˈna aratairaahia e te arii, te manaˈonaˈo nei râ oia i ta ˈna tiai mamoe here. No to ˈna here rahi i ta ˈna tiai mamoe, e paraparau oia mai te huru ra e tei reira oia. E hiˈopoa te mau vahine o te aorai e tiai ra i te arii, te “mau tamahine i Ierusalema,” i te potii Sulami no to ˈna iri ravarava. E faataa oia e ua paapaa oia i te mahana no to ˈna haapaoraa i te mau ô vine a to ˈna mau taeae. E aparau atu ai oia i ta ˈna here mai te huru ra e ua tiamâ oia e e ui oia ihea oia e nehenehe ai e farerei ia ˈna. E faaue te mau vahine o te aorai ia ˈna e haere i rapae e faaamu i ta ˈna nǎnǎ i pihai iho i te mau tiahapa o te mau tiai mamoe.

7. Eaha te mau titauraa a Solomona, eaha râ te faahopearaa?

7 E haere mai o Solomona. Aita oia e hinaaro ra ia haere ê te potii. E umere oia i to ˈna haviti e e tǎpǔ oia e e faaunauna oia ia ˈna i te “hei auro” e te “mau poe ario.” Eita te potii Sulami e farii i ta ˈna mau titauraa e e faaite atu oia e hoê noa taata ta ˈna e here ra.—1:11.

8. Nafea te here a te potii e faaitoito ai ia ˈna? Eaha ta ˈna e tiai ru ra?

8 Te fa maira te tiai mamoe here (1:15–2:2). E haere mai te here a te potii Sulami i roto i te puhapa a Solomona e faaitoito ia ˈna. E haapapu oia i to ˈna here ia ˈna. Te tiai ru ra te potii Sulami e faaea i pihai iho i ta ˈna here e ia oaoa raua i roto i te mau faaapu e te mau uru raau.

9. Eaha te mau parau a te potii e a ta ˈna here no nia i to ˈna haviti?

9 E potii haapeu ore te potii Sulami. “E tiare hoi au no Sarona; e lili anaˈe no te mau peho ra,” ta ˈna ïa e parau ra. Te manaˈo ra ta ˈna tiai mamoe here e aita to ˈna e faaauraa, a parau ai e: “Mai te lili i roto i te mau raau taratara ra, oia atoa tau here i roto i te mau vahine atoa ra.”—2:1, 2.

10. Eaha ta te potii e haamanaˈo ra no nia i to ˈna here?

10 Te mihi ra te potii i ta ˈna tiai mamoe (2:3–3:5). Ma te faataa-ê-faahou-hia i ta ˈna here, e faaite te potii Sulami e o oia ta ˈna e here eiaha vetahi atu, e e parau oia i te mau tamahine no Ierusalema e tǎpǔ eiaha ratou e tamata i te faatupu i te here aita oia e hinaaro ra no vetahi ê. Te haamanaˈo ra te potii Sulami i te taime a pahono ai ta ˈna tiai mamoe i ta ˈna piiraa e a titau ai ia ˈna e haere i nia i te mau aivi i te tau uaaraa tiare. E ite oia ia ˈna e paiuma ra na nia i te mau mouˈa, e te ouˈauˈaraa ma te oaoa. E faaroo oia ia pii oia ia ˈna e: “A tia, e au here, e au nehenehe, e haere mai.” Ua riri râ to ˈna mau taeae, tei ore i papu i to ˈna huru mau, e ua faaue ia ˈna e haapao i te mau ô vine. E parau oia e, “No ˈu hoi tau here, e no ˈna atoa hoi au nei,” e e ani haehaa oia ia haere oioi mai oia ia ˈna ra.—2:13, 16.

11. Eaha te parau tǎpǔ ta te potii Sulami e haamanaˈo i te mau tamahine no Ierusalema?

11 E faataa te potii Sulami i to ˈna tapearaahia i roto i te puhapa a Solomona. Ia po, i nia i to ˈna roi, e manaˈonaˈo oia i ta ˈna tiai mamoe. E haamanaˈo faahou oia i te mau tamahine no Ierusalema e ua tǎpǔ ratou eiaha e faatupu i te here aita oia e hinaaro ra i roto ia ˈna.

12. Eaha ˈtu â te faaitoitoraa ta ta ˈna here e horoa a hopoihia ˈi te potii e Solomona i Ierusalema?

12 Te potii Sulami i Ierusalema (3:6–5:1). E hoˈi Solomona i Ierusalema ma te hanahana rahi, e e umere te nunaa i to ˈna tiaa taata apee. I taua taime fifi ra, eita te tiai mamoe here e faarue i te potii Sulami. E apee oia i to ˈna hoa tei vehî i to ˈna mata, e e tapiri atu oia ia ˈna. E faaitoito oia i ta ˈna here maoti te mau tapao o te here. E faaite te potii Sulami ia ˈna i to ˈna hinaaro e tuuhia oia e e faarue i te oire, i reira te tiai mamoe e faaite roa ˈtu ai i to ˈna here: “Aiai rahi to oe, e tau here e.” (4:7) Hoê noa hiˈoraa ˈtu ta ˈna here ia ˈna e otuitui roa ˈtu â to ˈna mafatu. E maitai aˈe ta ˈna mau tapao o te here i te uaina, mai te hauˈa o Lebanona to ˈna noˈanoˈa, e e au to ˈna iri i te aua remuna. E titau te potii i ta ˈna here ia haere mai i roto i “ta ˈna nei ô,” e e farii oia. E faaitoito te mau vahine no Ierusalema ma te manaˈo maitai ia raua e: “E amu, e [te] mau hoa e, e inu hoi; oia â ïa, e inu hua [i te mau tapao o te] here e!”—4:16; 5:1; MN.

13. Eaha te moemoeâ a te potii, e nafea oia e faataa ˈi i te huru o ta ˈna here i te mau vahine o te aorai?

13 Te moemoeâ a te potii (5:2–6:3). E faatia te potii Sulami i te mau vahine o te aorai i te hoê moemoeâ i reira to ˈna faarooraa i te patoto. Tei rapae mai ta ˈna here, e ani ra ia farii oia ia ˈna e tomo. Tei nia râ te potii i te roi. I to ˈna tiaraa mai e iriti i te uputa, ua moe ta ˈna here i roto i te poiri. E tapapa oia i ta ˈna here, eita râ oia e itehia mai. E hamani ino te feia tiai ia ˈna. E parau oia i te mau vahine o te aorai e ia ite noa ˈtu ratou i ta ˈna here, ia faaite atu ratou e e maˈi here to ˈna. E ui ratou ia ˈna eaha oia e faahiahia aˈe ai ia vetahi ê. E pahono atu oia na roto i te hoê faataaraa putapû, a parau ai e “e teatea to taua here no ˈu nei e te uteute hoi, oia tei hau ê i te taata atoa e hoê ahuru i te tausani.” (5:10) E ui te mau vahine o te aorai teihea ta ˈna here. E parau oia e ua haere e tiai i te mau mamoe i roto i te mau aua.

14. Noa ˈtu ta ˈna mau ravea aravihi atoa, nafea Solomona e ore ai e manuïa?

14 Mau titauraa hopea a Solomona (6:4–8:4). E tapiri atu te arii Solomona i pihai iho i te potii Sulami. E parau faahou atu oia e mea haviti mau oia, hau atu i na ‘ono ahuru arii vahine e na vau ahuru vahine faaea,’ eita râ te potii Sulami e hinaaro ia ˈna. (6:8, MN) Tei ô nei oia no te mea noa e ua piri mai oia i to ˈna puhaparaa no ta ˈna ohipa. ‘Eaha ta oe e hiˈo maira ia ˈu?’ ta ˈna ïa e ui. E rave Solomona i teie taime maitai no te parau atu, ei pahonoraa i ta ˈna uiraa ino ore, e mea haviti oia, mai te tapuae avae e tae atu i te tupuai upoo, e mau papu râ te potii i mua i ta ˈna mau ravea aravihi atoa. Ma te itoito, e faaite oia i to ˈna taiva ore i ta ˈna tiai mamoe, ta ˈna e pii hua ˈtu. No te toru o te taime, e haamanaˈo oia i te mau tamahine no Ierusalema e ua tǎpǔ ratou eiaha e faatupu i te here aita oia e hinaaro ra i roto ia ˈna. E vaiiho Solomona ia ˈna ia hoˈi i te fare. Aita oia i manuïa i to ˈna titauraa i te here o te potii Sulami.

15. (a) Eaha te aniraa a te potii ia hoˈi atu oia i to ˈna mau taeae ra? (b) Nafea te taiva ore i te upootiaraa?

15 E hoˈi te potii Sulami (8:5-14). E ite to ˈna mau taeae ia tae mai oia, e ere râ oia anaˈe. Te “turui” ra oia “i nia i ta ˈna here.” E haamanaˈo oia e ua farerei oia i ta ˈna here i raro aˈe i te hoê tumu apara e e faaite oia i to ˈna here taiva ore no ˈna. E faahitihia te tahi mau parau tahito a to ˈna mau taeae o te faaite e e haapeapea ratou no to ratou “teina iti,” e parau râ oia e e vahine haerea paari oia e te taiva ore. (8:8) Ia faatia to ˈna mau taeae ia faaipoipo oia i teie nei. Noa ˈtu te taoˈa rahi a te arii Solomona! E navai noa oia i ta ˈna hoê ô vine, inaha hoê ta ˈna e here ra, hoê anaˈe. No ˈna, e au te puai o teie here i te pohe e to ˈna ura i “te auahi rahi ura [a Ia] ra.” Ua upootia to ˈna hinaaro eiaha e taiva i ta ˈna here, e vai “aueue ore mai te apoo” e ua aratai ia ˈna i te vahi faahiahia roa oia te tahoêraa e ta ˈna tiai mamoe here.—8:5, 6; MN.

FAUFAARAA

16. Eaha te mau haapiiraa faufaa e vai ra i roto i teie himene?

16 Eaha te mau haapiiraa i roto i teie himene o te here ta te taata o te Atua e nehenehe e haafaufaa i teie mahana? Ua matara maitai te taiva ore e te haapao-maitai-raa i te mau faaueraa tumu a te Atua. Te haapii ra te himene i te haviti o te tiaraa morare e te ino ore o te hoê e here mau to ˈna. Te haapii ra oia e eita te here e vî, eita e pohe, e e ere i te mea hoo mai. E nehenehe te mau tane e te mau vahine Kerisetiano apî e te mau tane e te mau vahine faaipoipo atoa e faufaahia i teie hiˈoraa tano maitai o te taiva ore i mua i te mau faahemaraa e te mau faahinaaroraa.

17. (a) Nafea Paulo e faaite ai e ua papaihia teie himene ei haapiiraa na te amuiraa Kerisetiano? (b) No te aha ua manaˈo paha o Paulo i te reira i to ˈna papairaa i to Korinetia e to Ephesia? (c) Eaha te mau faaauraa faahiahia e nehenehe e ravehia e te mau papai faauruahia a Ioane?

17 Mea faufaa atoa râ teie himene faauruahia no te amuiraa Kerisetiano ei tino hoê. Ua fariihia oia ei tuhaa o te mau Papai faauruahia e te mau Kerisetiano o te senekele matamua, ua papai hoi te hoê o ratou e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Te manaˈo atoa ra paha taua â taata papai faauruahia ra, o Paulo, i te here o te potii Sulami no ta ˈna anaˈe tiai mamoe, i to ˈna papairaa i te amuiraa Kerisetiano e: “Te [pohehae nei au no outou i te pohehae no ǒ mai i te Atua ra]; ua momoˈahia outou e au i te tane hoê, ia pûpû atu vau ia outou ei paretenia viivii ore i te Mesia ra.” Ua papai atoa Paulo no nia i te here o te Mesia no te amuiraa mai to te hoê tane no te hoê vahine. (Kor. 2, 11:2; MN; Eph. 5:23-27) E ere noa o Iesu Mesia i te hoê Tiai mamoe Maitai roa no ratou, o to ratou atoa râ Arii o te horoa ˈtu no ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te oaoa faito ore o te “faaipoiporaa” ia ˈna i nia i te mau raˈi.—Apo. 19:9; Ioa. 10:11.

18. Nafea te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia ra o Iesu e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o te potii Sulami?

18 Papu maitai e e faufaa-rahi-hia taua mau pǐpǐ faatavaihia ra a te Mesia ra o Iesu maoti te hiˈoraa o te potii Sulami. Eiaha atoa ratou e taiva i roto i to ratou here, eiaha ia hema ˈtu i te mau faatianianiraa materia a te ao nei, a vai faito noa ˈi i roto i to ratou hapa ore e tae roa i te taime e noaa ˈi ta ratou utua. E haamau ratou i to ratou feruriraa i nia i te mau mea no nia e e ‘mata ratou i te imi i te Basileia.’ E farii ratou i te mau tapao o te here a to ratou Tiai mamoe, o Iesu Mesia. E oaoa roa ratou i te iteraa e tei pihai iho teie taata here, noa ˈtu e eita oia e ite-mata-hia, ia ratou, e te faaitoito ra ia ratou e ia vî teie nei ao ia ratou. Maoti teie here aueue ore, e te puai mai “te auahi rahi ura a Ia ra,” no to ratou Arii Tiai mamoe, e manuïa mau ratou e e tahoêhia e oia ei feia aiˈa e oia i roto i te Basileia hanahana o te mau raˈi. Mea na reira ïa te iˈoa o Ia e haamoˈahia ˈi!—Mat. 6:33; Ioa. 16:33.

[Nota i raro i te api]

^ Te Mishna ati Iuda (Yadayim 3:5).

^ Commentary, a Clarke, buka III, api 841.

[Uiraa haapiiraa]