Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 23—Isaia

Buka Bibilia numera 23—Isaia

Buka Bibilia numera 23—Isaia

Taata papai: Isaia

Vahi papairaa: Ierusalema

Otiraa te papai: i muri aˈe 732 H.T.T.

Area tau puohuhia: area 778-i muri aˈe 732 H.T.T.

1. Eaha te huru tupuraa i te pae Hitia o te râ no Ropu, i Iseraela e Iuda iho â râ, i te senekele 8 H.T.T.?

 TE VAI noa ra te haamǎtaˈuraa a te arii taehae no Asura i nia i te tahi mau hau emepera e mau basileia iti i te pae Hitia o te râ no Ropu. Na taua vahi atoa ra, e mau opuaraa ino e e mau faaauraa parau anaˈe. (Isa. 8:9-13) Eita e maoro, e topa o Iseraela taiva no apatoerau no teie mau faaauraa parau i rotopu i te mau nunaa, area te mau arii no Iuda i te pae apatoa ra, te faatere ra ïa ma te papu ore. (Arii 2, mau pene 15-21) Ua hamanihia e ua faaohipahia te mau mauhaa tamaˈi apî, o te faarahi atu â ïa i te riaria o taua tau ra. (Par. 2, 26:14, 15) Ihea e imi ai i te paruru e te ora? Noa ˈtu e te faahiti ra te nunaa e te mau tahuˈa o te basileia iti o Iuda i te iˈoa o Iehova, tei te atea ê roa to ratou mafatu ia ˈna, ua fariu ïa i nia ia Asura e i muri iho ia Aiphiti. (Arii 2, 16:7; 18:21) Te paruparu atura te tiaturi i te mana o Iehova. Te feia i ore i topa i roto i te haamoriraa idolo, ua rave ïa i te hoê haamoriraa haavarevare, niuhia i nia i te peu matauhia eiaha râ i nia i te mǎtaˈu mau i te Atua.

2. (a) O vai tei pahono i te titauraa e paraparau no Iehova, e anafea ra? (b) Eaha te vahi faahiahia i roto i te iˈoa o teie peropheta?

2 Na vai ïa e paraparau no Iehova? Na vai e faaite i to ˈna mana faaora? “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono,” o te pahonoraa oioi ïa. O Isaia teie e parau nei, ua haamata aˈena oia i te tohu. O te matahiti teie i pohe ai te arii lepera ra o Uzia, i te area 778 H.T.T. (Isa. 6:1, 9) Teie te auraa o te iˈoa Isaia, “Faaoraraa a Iehova,” hoê â ïa auraa e te iˈoa o Iesu ia hurihia te papai (“O Iehova te Faaora”). Mai te omuaraa e tae atu i te hopea, e haamatara te parau tohu a Isaia i teie parau, oia hoi o Iehova te faaora.

3. (a) Eaha ta tatou i ite no nia ia Isaia? (b) I te roaraa o teihea tau i tohu ai oia, o vai atu â te mau peropheta i to ˈna ra tau?

3 E tamaiti o Isaia na Amoza (eiaha e hape ia Amosa, te tahi atu peropheta no Iuda). (1:1, MN) Aita te mau Papai e faaite ra no to ˈna fanauraa e to ˈna poheraa, noa ˈtu e te parau ra te tutuu ati Iuda e ua êêhia oia na ropu e te arii ino ra o Manase. (Hiˈo i te Hebera 11:37.) Te faaite ra ta ˈna mau papai e ua faaea oia i Ierusalema e ta ˈna vahine peropheta e e piti tamaiti e iˈoa parau tohu to raua. (Isa. 7:3; 8:1, 3) Ua tavini oia i te tau o na arii e maha no Iuda: o Uzia, Iotama, Ahaza, e o Hezekia; ua haamata paha ïa i te matahiti 778 H.T.T. (i te poheraa o Uzia, aore ra na mua ˈˈe) e ua tamau noa e tae roa ˈtu i muri aˈe i te matahiti 732 H.T.T. (i te 14raa o te matahiti o Hezekia), ua hau atu ïa i te 46 matahiti. Ua papai atoa paha oia i ta ˈna parau tohu i taua matahiti ra. (1:1; 6:1; 36:1) Te tahi atu mau peropheta hoê â tau e oia, o Mika ïa i Iuda e, o Hosea e o Odeda i apatoerau.—Mika 1:1; Hos. 1:1; Par. 2, 28:6-9.

4. Eaha te faaite ra e na Isaia i papai i te buka?

4 Te parauraa e na Iehova i faaue ia Isaia e papai i te mau haavaraa parau tohu, o ta te Isaia 30:8 ïa e haapapu ra: “A tii na, a papai i nia i te iri i mua i to ratou aro; e papai i te leta ra i nia i te hoê buka; a vaiiho ai no a muri atu; ei ite, e a muri noa ˈtu.” Ua farii te mau rabi ati Iuda no mutaa ihora e o Isaia te taata papai e ua faariro ratou i te buka ei buka matamua a te mau peropheta rahi (Isaia, Ieremia, e Ezekiela).

5. Eaha te haapapu ra i te au-maite-raa i roto i te buka a Isaia?

5 Noa ˈtu e ua parau vetahi e ua taui te huru papairaa mai te pene 40 e tae atu i te hopea, o te faaite ïa e te vai ra hoê taata papai ê atu, aore ra te hoê “Isaia Piti,” na te tauiraa o te tumu parau noa e faataa i te reira. E rave rahi mau haapapuraa e na Isaia i papai i te buka taatoa i topahia i to ˈna iˈoa. Ei hiˈoraa, te itehia ra te au-maite-raa i roto i te buka na roto i te parau ra, “Tei Moˈa i Iseraela nei,” o te itehia 12 taime i roto i te mau pene 1 e tae atu i te 39, e 13 taime i roto i te mau pene 40 e tae atu i te 66, e 25 ïa taime i te taatoaraa; area i roto i te toea o te mau Papai Hebera ra, e 6 noa taime e itehia ˈi te reira. Te haapapu atoa ra te aposetolo Paulo i te au-maite-raa i roto i te buka na roto i te faahitiraa i te mau tuhaa atoa o te parau tohu e ma te parau e na te hoê anaˈe taata i papai i te buka taatoa, oia na Isaia.—Faaau i te Roma 10:16, 20; 15:12 e te Isaia 53:1; 65:1; 11:1.

6. Nafea te Otaro a te Isaia no te Miti Avaava e haapapu ai e (a) o te papai tumu i faauruahia teie e vai nei i roto i ta tatou mau Bibilia i teie mahana e (b) na Isaia i papai i te buka taatoa?

6 Ma te faahiahia, i te matahiti 1947, ua itehia mai te tahi mau papai tahito i roto i te mau ana pouri aita i atea ia Khirbet Qoumrân, i pihai iho i te pae apatoerau tooa o te râ o te Miti Avaava. O te mau Otaro ïa o te Miti Avaava, tei roto atoa te parau tohu a Isaia. Mea haviti te papai na roto i te reo Hebera i vai maitai no mua ˈtu i te tau o te mau Massorète e fatata e 2 000 matahiti i te tahitoraa, no te hopea o te senekele 2 H.T.T. Fatata ïa hoê tausani matahiti e tahito aˈe ai teie mau papai i te mau papai tahito roa ˈˈe a te mau Massorète e vai ra, no reira mai te huriraahia te mau Papai Hebera no teie nei tau. Te vai ra te tahi mau taa-ê-raa iti i te pae o te mau leta parau e te tahi mau taa-ê-raa i te pae o te tarame, aita râ e taa-ê-raa i te pae o te mau haapiiraa tumu ia faaauhia i te mau papai a te mau Massorète. E haapapuraa teie e o te poroi tumu faauruahia a Isaia teie e vai nei i roto i ta tatou mau Bibilia i teie mahana. Hau atu â, te patoi ra teie mau otaro tahito i te feia faahapa o te parau e e piti “Isaia,” i te mea e e haamata te pene 40 i te reni hopea o te anairaa parau o te pene 39, e hope hoi te pereota omuaraa i roto i te tahi atu anairaa parau. Inaha, mea papu maitai e aita te taata e papai faahou ra e ite ra i te hoê tauiraa o te taata papai aore ra i te hoê vahiraa i roto i te buka i taua vahi ra. *

7. Eaha te mau haapapuraa e rave rahi e e parau mau te Isaia?

7 E rave rahi mau haapapuraa e e parau mau te buka a Isaia. Taa ê atu ia Mose, aita ˈtu e peropheta e faahiti-pinepine-aˈe-hia e te mau papai Bibilia Kerisetiano. E rave rahi atoa mau mea i te pae tuatapaparaa e ihipǎpǎ o te haapapu e e parau mau te buka, mai te mau tuatapaparaa a te mau arii no Asura, tae noa ˈtu te ofai mata tooono a Senakeriba i reira oia iho i faatia ˈi i to ˈna haaatiraa ia Ierusalema. * (Isa., mau pene 36, 37) Te faaite noa râ te haapueraa huˈahuˈa o to tahito ra oire o Babulonia e ua tupu mau te Isaia 13:17-22. * Te vai atoa ra te hoê faaiteraa oraora i te mea e e mau tausani ati Iuda tei hoˈi mai mai Babulonia mai ma te faaorahia e te hoê arii o Kuro te iˈoa o tei faahitihia e Isaia fatata a 200 matahiti na mua ˈˈe. Peneiaˈe iho â e ua faaitehia teie parau tohu ia Kuro i muri aˈe, no te mea, i to ˈna faaoraraa i te toea ati Iuda, ua parau oia e na Iehova i faaue ia ˈna e na reira.—Isa. 44:28; 45:1; Eze. 1:1-3.

8. Nafea te tupuraa o te mau parau tohu no nia i te Mesia e haapapu ai e mea faauruahia te Isaia?

8 Mea faahiahia te mau parau tohu no nia i te Mesia i roto i te Isaia. Ua parauhia o Isaia “te peropheta o te Evanelia,” no te rahi o te mau parau tohu i tupu i roto i te oraraa o Iesu. Te tohu ra te pene 53, i hiˈohia mai te hoê “pene parau moe,” eiaha noa e te eunuka no Etiopia e faahitihia ra i roto i te Ohipa pene 8, e te nunaa ati Iuda atoa râ, i te mau hamani-ino-raa o Iesu ma te oraora maitai mai te huru ra e na te hoê taata ite mata e faatia ra. Te faatia ra te mau Papai Heleni Kerisetiano i te tupuraa o te mau parau tohu o teie pene faahiahia a Isaia, mai te faaitehia ra e te mau irava i tapirihia i muri nei: ir. 1Ioane 12:37, 38; ir. 2Ioane 19:5-7; ir. 3Mareko 9:12; ir. 4Mataio 8:16, 17; ir. 5Petero 1, 2:24; ir. 6Petero 1, 2:25; ir. 7Ohipa 8:32, 35; ir. 8Ohipa 8:33; ir. 9Mataio 27:57-60; ir. 10Hebera 7:27; ir. 11Roma 5:18; ir. 12Luka 22:37. O vai maoti râ o te Atua te nehenehe e tohu mai teie i te tano?

TUMU PARAU O TE ISAIA

9. Ehia tuhaa to roto i te buka a Isaia?

9 Te faaite ra na pene matamua e ono i te huru tupuraa i Iuda e i Ierusalema, te hara a to Iuda i mua ia Iehova e te mea i tonohia ˈi Isaia. Te faatia ra te mau pene 7 e tae atu i te 12 i te mau haamǎtaˈuraa a te enemi e aro mai e te tǎpǔ o te faaoraraa maoti te Arii no te hau haamauhia e Iehova. I roto i te mau pene 13 e tae atu i te 35, te vai ra te hoê anairaa parau haavaraa no nia i te mau nunaa e rave rahi e te hoê parau tohu no te faaoraraa e ravehia e Iehova. Te faataahia ra te tahi mau tupuraa o te aamu o te tau faatereraa a Hezekia i roto i te mau pene 36 e tae atu i te 39. Te tumu parau o te toea o te mau pene, te 40 e tae atu i te 66, o te faaoraraa ïa mai Babulonia mai, te hoˈiraa o te toea ati Iuda, e te faanaho-faahou-raa o Ziona.

10. (a) No te aha Isaia e pii ai i te nunaa ia faatiatia i te parau? (b) Eaha ta ˈna e tohu no nia i te mau mahana hopea?

10 Te poroi a Isaia “ia Iuda e ia Ierusalema” (1:1–6:13). A feruri na ia Isaia ma te ahu oto e te tamaa e tia noa ra i Ierusalema e e tuô ra e: E te feia faatere haavî! E te mau taata! A faaroo mai! E maˈi to to outou nunaa mai te upoo e tae roa ˈtu i te tupuae avae, e ua rohirohi Iehova i to outou rima î i te toto ta outou e hohora no te pure. A haere mai, a faatiatia i te parau e oia, ia riro te mau hara uteute mai te hiona ra i te teatea. Ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova, e e tairuru mai te mau nunaa atoa i reira no te haapiiraa. Eita ratou e haapii faahou i te tamaˈi. E faateitei-roa-hia Iehova e e haamoˈahia oia. I teie nei râ, te faatupu nei Iseraela e Iuda i te vine o te parau-tia ore, noa ˈtu e ua tanuhia raua ei vine maitatai. Ua parau ratou i te ino ra, e maitai e te maitai ra, e ino, no te mea mea paari ratou i to ratou iho hiˈoraa.

11. Hoê â taeraa mai te faaueraa a Isaia e teihea orama?

11 “Hiˈo atura vau ia Iehova i te parahiraa i nia i te terono teitei e te teniteni,” ta Isaia ïa e parau ra. Hoê â taeraa mai te faaueraa a Iehova e te orama: “A haere, e parau atu i teie nei feia: Faaroo â hoi outou.” Mai te aha te maoro? “Ia pau roa te mau oire.”—6:1, 9, 11.

12. (a) Nafea Isaia e ta ˈna mau tamaiti e faaohipahia ˈi ei mau tapao parau tohu? (b) Eaha te tǎpǔ faahiahia e horoahia i roto i te Isaia pene 9?

12 Haamǎtaˈuraa a te enemi e aro mai e tǎpǔ o te faaoraraa (7:1–12:6). E faaohipa Iehova ia Isaia e ta ˈna mau tamaiti mai te mau ‘tapao e te mau semeio’ parau tohu no te faaite e na mua roa, eita te faaauraa a to Arama e to Iseraela e upootia i nia ia Iuda e ia maoro rii râ, e hopoi-tîtî-hia Iuda e o te hoê noa toea te hoˈi mai. E tô te hoê paretenia e e fanau oia i te hoê tamaiti. To ˈna iˈoa? O Imanuela (oia hoi, “Tei ia tatou nei te Atua”). Ia ara maitai te mau enemi i tahoê no te aro ia Iuda! “A amui, e te mau taata e, a mǎtaˈu ai!” E tupu te anotau ahoaho, i muri aˈe râ e anaana mai te hoê maramarama rahi i nia i te nunaa o te Atua. Inaha ua fanau mai te hoê tama no tatou, “e mairihia to ˈna iˈoa . . . e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau.”—7:14; 8:9, 18; 9:6.

13. (a) Eaha te faahopearaa e tiai maira i te arii teoteo no Asura? (b) Eaha te noaa mai maoti te faatereraa a te “ohǐ” no roto ia Iese?

13 “E pohe to te taata o Asura ra,” ta Iehova ïa e tuô, “te mauhaa o to ˈu nei riri.” I muri aˈe oia e faaohipa ˈi i taua mauhaa ra i nia i “te fenua haavare,” e faahaehaa te Atua i te nunaa Asura teoteo. I muri iho, “e hoˈi mai â te toea.” (10:5, 6, 21) A hiˈo na i teie nei i te hoê aveave, te hoê ohǐ no roto i te tumu ra o Iese (te metua tane o Davida)! E faatere teie “ohǐ” ma te parau-tia, e na roto ia ˈna e oaoa ˈi te ao poietehia, ma te ino ore, “e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (11:1, 9) Ma teie ohǐ ei tapao no te mau nunaa, e haere mai te hoê purumu rahi na Asura mai no te toea o te hoˈi mai. E hutihia mai te pape ma te oaoa i te mau pape pihaa o te faaoraraa ra e e himenehia na Iehova.

14. Eaha te toparaa e tohuhia no Babulonia?

14 Haavaraa ia Babulonia (13:1–14:27). I teie nei e hiˈo atea Isaia i muri aˈe i to Asura tau ia tae o Babulonia i to ˈna faito teitei roa ˈˈe. A faaroo na! E haruru no te taata e rave rahi, e haruru no te mau basileia, no te mau nunaa i amui tahi! Te hiˈopoa ra Iehova i te nuu tamaˈi! E mahana ahoaho no Babulonia. E riro te mau mata mai te auahi ura ra no te maere rahi, e tarapape te aau o te taata. Ma te aroha ore, e taataahi to Medai ia Babulonia, “te nehenehe o te mau basileia ra.” E riro mau â oia ei vahi ano e ei faaearaa no te mau animala oviri “i tera ui i tera ui.” (13:19, 20) E arepurepu te feia pohe i hade no te farii i te arii no Babulonia. E riro te toˈe ei vauvau no ˈna e te tuˈa ei tapoˈi ia ˈna. Auê ïa toparaa no teie “[taata anaana], e te tamaiti a te poipoi e”! (14:12; MN) Ua hinaaro oia e faateitei i to ˈna terono, ua riro mai râ oia ei tino pohe i faaruehia i rapae, no te mea ua purumu Iehova ia Babulonia i te purumu o te haamouraa. Aore e iˈoa, aore e toea, aore e huitupuna, aore e huaai e vai faahou mai!

15. E tohu Isaia e e faaanohia teihea mau nunaa?

15 Faaanoraa i te tahi mau nunaa (14:28–23:18). E hoˈi mai Isaia i teie nei i Philiseti na te hiti o te miti Mediteranea e i muri iho i Moabi, i te pae apatoa e hitia o te râ o te Miti Avaava. E tohu oia no nia ia Damaseko i Arama, i ô mai i te otia apatoerau o Iseraela, e no nia ia Etiopia i apatoa roa, e e haere atu oia i Aiphiti na te hiti o te Nil, ma te mau haavaraa a te Atua o te faatupu i te anoraa i te roaraa o to ˈna tere. E faahiti oia i te parau o te arii no Asura o Saragona, no mua oia ia Senakeriba, o te tono i te raatira nuu o Taratana e aro i te oire Philiseti o Asadoda, i te pae tooa o te râ o Ierusalema. I taua tau ra, e faaue Iehova ia Isaia e iriti i to ˈna ahu e e haere tahaa noa e ma te tiaa ore e toru matahiti i te roaraa. E faahohoˈa ïa oia i te faufaa ore o te tiaturiraa ia Aiphiti e ia Etiopia o te hopoi-tîtî-hia e to Asura “ma te vehî ore i muri.”—20:4.

16. Eaha te mau ati e ite-atea-hia no Babulonia, Edoma, e te huiraatira aehuehu no Ierusalema, e no Sidona e Turia atoa?

16 I nia i to ˈna pare tiairaa, e ite te tiai i te toparaa o Babulonia e to ˈna mau atua, e e ite oia ia roohia o Edoma i te mau enemi. E parau roa ˈtu Iehova iho i te huiraatira aehuehu no Ierusalema o te parau e: “E amu tatou e e inu tatou; ananahi hoi tatou e pohe ai.” “E pohe noa ˈtu outou,” ta Iehova ïa e parau. (22:13, 14) E auê atoa te mau pahi a Taresisa, e e haama o Sidona, no te mea ua horoa Iehova i te parau no nia ia Turia, ia “faaino i te feia rarahi o te fenua nei.”—23:9.

17. Eaha te haavaraa e eaha te faahoˈi-faahou-raa e tohuhia no Iuda?

17 Haavaraa e faaoraraa a Iehova (24:1–27:13). A hiˈo na râ i teie nei i Iuda! Te faaano ra Iehova i te fenua. Te nunaa e te tahuˈa, te tavini e te fatu, te taata hoo mai e te taata hoo atu—ia haere ê ratou paatoa, no te mea ua ruri ê ratou i te mau ture a te Atua e ua ofati ratou i te faufaa haapao-tamau-hia ra. Ia tae râ i te hoê tau, e haapao mai Iehova i tei faatîtîhia e e haaputu oia ia ratou. Oia te pare etaeta e te haapuraa. E faatupu oia i te hoê oroa tamaaraa i nia i to ˈna mouˈa e e haamou roa oia i te pohe, a horoi ai i te roimata i te mau mata atoa. “Teie to tatou Atua” ta ˈna ïa e parau mai. “O Iehova teie.” (25:9) E oire to Iuda o te faaoraraa to ˈna mau patu. E vai noa te hau no te feia e tiaturi ia Iehova, “e Mato hoi o Ia Iehova e a muri noa ˈtu.” Eita râ te feia iino e “haapii i te parau-tia.” (26:4, MN, 10) E haamou Iehova i to ˈna mau enemi, e faahoˈi mai râ oia ia Iakoba.

18, 19. (a) Eaha te mau pohe e te mau oaoaraa taa ê roa e porohia no Epheraima e Ziona? (b) Maoti teihea mau tiaraa e faaora ˈi e e faatere ai Iehova i to ˈna nunaa?

18 Riri o te Atua e mau haamaitairaa (28:1–35:10). E pohe to te feia taero i Epheraima, ia maheahea to ratou “unauna nehenehe”! Ia “riro” râ Iehova “ei hei unauna, e ei korona unauna” i te toea o to ˈna taata. (28:1, 5) Ua faariro râ te feia faateitei no Ierusalema i te haavare ei haapuraa na ratou, eiaha râ i te ofai tihi tamatahia e te faahiahia i Ziona. E hopoi ê te hoê pape puai ia ratou pauroa. Te taoto ra te mau peropheta i Ierusalema, e ua tapirihia te buka a te Atua ia ratou. E faatura to ratou vaha i te Atua, tei te atea ê râ to ratou mafatu. E tae mai râ te mahana i reira te tariˈa turi e faaroo ai i te mau parau o te buka. E ite te matapo e e oaoa te feia haehaa.

19 E pohe to te feia e horo i Aiphiti e imi i te haapuraa! Te hinaaro nei teie nunaa etaeta i te mau orama mǎrû e te haavare. E haamouhia oia, e faahoˈi mai râ Iehova i te hoê toea. E ite ratou i to ratou Orometua Rahi, e e faarue ratou i ta ratou mau hohoˈa, a parau ai e e mau “mea viivii ïa.” (30:22) O Iehova te Taata paruru mau o Ierusalema. E faatere te hoê arii ma te parau-tia, ma te apitihia e ta ˈna mau tamaiti hui arii. E afai mai oia i te hau, te aehuehu ore, e te ino ore e a muri noa ˈtu. E rahi te oto o te mau vea no te hau no te ohipa haavare, no to ˈna iho râ nunaa, e riro Iehova, te Hanahana, ei Haava, ei Iriti ture, e ei Arii, e na ˈna iho e faaora ia ratou. E ore to reira e parau e: “Ua paruparu vau i te maˈi.”—33:24.

20. Eaha te riri e tia mau ia tae mai i nia i te mau nunaa, eaha râ te mau haamaitairaa e tiai maira i te toea e faahoˈihia?

20 E tia ia tae mai te riri o Iehova i nia i te mau nunaa. E hâuˈa ino mai te mau tino pohe, e tahe te mau mouˈa i to ratou toto. E tia ia faaanohia Edoma. No te feia râ o Iehova e hoo-faahou-hia mai, e uaa mai te vahi pâpâmaro, e e itehia “te hanahana o Iehova, e te mana o to tatou Atua.” (35:2) E ora mai te matapo, te tariˈa turi e te vava, e e iritihia te Eˈa Moˈa no te feia o Iehova e hoo-faahou-hia mai ia hoˈi ratou i Ziona ma te oaoa.

21. Eaha te mau faatihaehaeraa ta te auvaha Asura e tuô i nia ia Ierusalema?

21 E otohe to Asura ia Iehova i te tau o Hezekia (36:1–39:8). Mea tano anei te aˈoraa a Isaia e tiaturi ia Iehova? E manuïa anei te reira ia tamatahia? I te 14raa o te matahiti faatereraa a Hezekia, e tae roa Senakeriba no Asura mai te taata tâpû aihere ra te huru na Paletetina atoa e e tono oia i te hoê pae o ta ˈna nuu i Ierusalema e tamata i te haamǎtaˈu ia ratou. Ma te vaha rahi, e faahiti ta ˈna auvaha o te ite i te reo Hebera o Rabasake, i te mau uiraa faatihaehae i te nunaa e tia noa ra i nia i te mau patu o te oire: ‘O vai ta outou e tiaturi? O Aiphiti? E aeho perehu ïa te reira! O Iehova? Aita e atua e nehenehe e faaora i te rima o te arii no Asura!’ (36:4, 6, 18, 20) Ei auraroraa i te arii, eita te nunaa e pahono.

22. Nafea Iehova e pahono ai i te pure a Hezekia, e nafea Oia e faatupu ai i te parau tohu a Isaia?

22 E pure Hezekia ia Iehova e faaora mai no To ˈna ra iˈoa, e na roto ia Isaia, e pahono Iehova e e tamau oia i te hoê mǎtau i roto i te ihu o te arii no Asura e e faahoˈi oia ia ˈna na te eˈa ta ˈna i haere mai. Ua haapohe te hoê melahi 185 000 faehau no Asura, e e horo oioi o Senakeriba i ǒ ˈna, i reira ta ˈna iho mau tamaiti e taparahi pohe ai ia ˈna i roto i ta ˈna hiero etene.

23. (a) Eaha te mea i tupu e papai ai Hezekia i te hoê salamo na Iehova? (b) Eaha te ohipa paari ore ta ˈna e rave, eaha ta Isaia e tohu ei faahopearaa?

23 I taua mau mahana ra, e maˈihia Hezekia e fatata roa oia i te pohe. E rave râ Iehova e ia otohe te mǎrû i faatupuhia e te mahana, ei tapao e e ora mai Hezekia, e e faaroahia te ora o Hezekia 15 matahiti. Ma te aau mehara, e papai oia i te hoê salamo arueraa ia Iehova nehenehe mau. Ia tono te arii no Babulonia i te mau vea e haapopou ia ˈna ma te haavarevare no te mea ua ora oia, e faaite Hezekia ma te paari ore i te mau taoˈa arii ia ratou. Ei faahopearaa, e tohu Isaia e ia tae i te hoê mahana e hopoihia te mau mea atoa e vai ra i roto i te fare o Hezekia i Babulonia.

24. (a) Eaha te parau apî mahanahana ta Iehova e parau? (b) E nehenehe anei e faaau i te mau atua o te mau nunaa i te rahi o Iehova, e to vai mau ite ta ˈna e titau?

24 E haamahanahana Iehova i to ˈna mau ite (40:1–44:28). E faataa maitai te parau matamua o te pene 40, “A haamahanahana,” i te toea o te buka a Isaia. E pii te hoê reo i te medebara: “A faanehenehe na i te eˈa o Iehova” outou e te nunaa! (40:1, 3) Te vai ra te parau apî maitai no Ziona. E faaamu Iehova i ta ˈna nǎnǎ, a amo ai i te mau pinia mamoe i nia i to ˈna ouma. Mai te raˈi teitei mai, e hiˈo oia i raro i te hugo o te fenua nei. E nehenehe to ˈna rahi e faaauhia i to te aha? E horoa oia i te itoito e te etaeta atoa na tei rohirohi e tei paruparu o te tiaturi ia ˈna. Te parau nei oia e e mataˈi e e mea faufaa ore anaˈe te mau hohoˈa hamanihia i te metara faatahehia a te mau nunaa. E riro tei maitihia e ana mai te hoê faufaa no te mau nunaa e te hoê maramarama no te mau fenua no te faaaraara i te mata o te matapo. E parau Iehova ia Iakoba e: “Ua here au ia oe,” e e pii atu ai oia i te hitia o te râ, te tooa o te râ, te apatoerau, e te apatoa: ‘A tuu mai! E aratai mai i tau mau tamarii e tau mau tamahine.’ (43:4, MN, 6) A tupu ai te haavaraa, e titau oia i te mau atua o te mau nunaa ia faaite mai i to ratou mau ite no te haapapu i to ratou atuaraa. E mau ite no Iehova te nunaa o Iseraela, e tavini na ˈna, o te haapapu e oia te Atua e te Faaora. Ia Iesuruna (“Taata tia,” Iseraela), e tǎpǔ oia i to ˈna varua e i te feia hamani hohoˈa matapo e te ite ore, e tǎpǔ oia i te haama. O Iehova Tei hoo faahou mai i to ˈna nunaa; e taata-faahou-hia Ierusalema e e patu-faahou-hia to ˈna hiero.

25. Eaha ta te taata e ite mai na roto i te mau haavaraa a Iehova i nia ia Babulonia e to ˈna mau atua haavare?

25 Tahooraa i nia ia Babulonia (45:1–48:22). No te maitai o Iseraela, e faataa Iehova ia Kuro no te haapau ia Babulonia. E ite mai te taata e o Iehova anaˈe te Atua, Tei poiete i te raˈi, te fenua, e te taata e vai ra i nia iho. E faaooo oia i te mau atua no Babulonia o Bela e o Nebo, no te mea o Oia anaˈe te nehenehe e faaite i te hopea mai te matamua mai â. E parahi te paretenia, te tamahine o Babulonia i raro i te repo, ma te terono ore e te ahu ore, e e tutuihia te rahiraa o ta ˈna feia aˈo i te auahi mai te aihere ra. E faaite Iehova i te feia haamori idolo ‘aˈî auri, e te rae veo’ i Iseraela e ahiri ratou i faaroo ia ˈna, ua fanaˈo ïa ratou i te hau, te parau-tia, e te ruperupe, ‘aita roa râ hoi o te paieti ore e hau.’—48:4, 22.

26. Nafea Ziona e haamahanahanahia ˈi?

26 Haamahanahanahia o Ziona (49:1–59:21). Ma te horoa i ta ˈna tavini ei maramarama no te mau nunaa, e tuô Iehova i tei roto i te pouri: “A haere i rapae.” (49:9) E haamahanahanahia o Ziona, e e riro mai to ˈna medebara mai te ô a Iehova i Edene, e rahi te oaoa, e te mauruuru, e te reo himene. E rave Iehova e ia pee te raˈi mai te auahi ra, ia pê te fenua mai te ahu ra, e ia pohe te taata mai te naonao noa ra. No te aha ïa e mǎtaˈu ai i te faaino a te taata e pohe haere noa? E tia i te auˈa maramara i inuhia e Ierusalema ia horoahia ˈtu i te mau nunaa i taataahi ia ˈna.

27. Eaha te parau apî maitai e porohia i Ziona, e eaha te tohuhia no nia i te ‘tavini a Iehova’?

27 ‘A ara, e Ziona, a tia mai i nia mai te repo e!’ A hiˈo na i te vea e ouˈauˈa ra na nia i te mau mouˈa ma te parau apî maitai e e pii ra ia Ziona e, “Ua riro to Atua ei arii!” (52:1, 2, 7, MN) A haere i rapae i te vahi viivii ra e ia vai mâ noa outou, outou e tavini ra ia Iehova. E faataa te peropheta i te ‘tavini a Iehova.’ (53:11) E taata hiˈo-ino-hia oia, e te apehia, o te amo i to tatou mau mauiui e o te hiˈohia râ mai te huru ra e na te Atua i tairi ia ˈna. Ua patiahia oia no ta tatou mau hara, ua faaora râ oia ia tatou maoti to ˈna mau pepe. Mai te mamoe e hopoihia ra e taparahi, aita oia i rave i te ohipa haavîraa e aita oia i haavare. Ua horoa oia i to ˈna ora ei tusia taraehara no te mau hape a te taata e rave rahi.

28. Nafea te oaoa o Ziona no a muri aˈe e faataahia ˈi, e ia au i teihea faufaa?

28 Ei tara tane, e titau Iehova ia Ziona ia pii ma te oaoa no te mea ua fatata oia i te fanau i te tama. Noa ˈtu e ua roohia oia e te ati e ua tairihia e te vero, e riro mai teie vahine ei oire e saphira te mau niu, e kadakada te mau aua aputaputa, e e akade uraura te mau uputa. E hau rahi to ta ˈna mau tamarii e haapiihia e Iehova, e aita e mauhaa hamanihia no te aro ia ratou e manuïa. “E te feia atoa i [poihâ] ra e,” ta Iehova ïa e tuô. Ia haere mai ratou, e faaau ïa oia e o ratou, i ta ˈna “faufaa . . . i te mau maitai i faaitehia ia Davida”; e horoa oia i te hoê aratai e tavana ei ite i mua i te mau nunaa. (55:1-4; MN) E teitei rahi aˈe te mau manaˈo o te Atua i to te taata, e e manuïa mau â ta ˈna parau. E noaa i te mau eunuka e haapao i ta ˈna ture, aita e hiˈoraa eaha to ˈna nunaa, i te hoê iˈoa maitai aˈe i te mau tamaroa e te mau tamahine. E parauhia te fare o Iehova e fare pure no te mau nunaa atoa.

29. Eaha ta Iehova e faaite i te feia haamori idolo, eaha râ te haapapuraa ta ˈna e horoa i to ˈna nunaa?

29 E faaite Iehova, te Teitei e mea moˈa hoi to ˈna iˈoa, i te mau haamori idolo maamaahia i te peu taatiraa e eita oia e mârô ia Iseraela e a muri noa ˈtu. E rave ratou i te haapaeraa maa no te tapoˈi noa i ta ratou mau hara. E ere te rima o Iehova i te mea paruparu roa no te faaora, e to ˈna tariˈa i te mea turi roa no te faaroo, “na ta outou” râ “mau hara i faataa ia outou e to outou Atua,” ta Isaia ïa e parau ra. (59:2) No reira, e tiai ratou i te maramarama e inaha te perehahu noa ra ratou na roto i te pouri. I te tahi aˈe pae, te haapapu ra te varua o Iehova i nia i te feia haapao maitai i ô i roto i ta ˈna faufaa e e vai noa ta ˈna parau i roto i to ratou vaha i te mau ui atoa i mua nei.

30. Nafea Iehova e faaunauna ˈi ia Ziona, mai tei faahohoˈahia e teihea iˈoa apî?

30 E faaunauna Iehova ia Ziona (60:1–64:12). “A tia i nia, [e te vahine, a haaparare i to] maramarama . . . ua hiti mai [hoi] te hanahana o Iehova i nia ia oe.” I te tahi aˈe pae, ua ati te fenua i te pouri taotao. (60:1, 2; MN) I reira Ziona e nǎnǎ ˈi i to ˈna mata i nia e e oaoa roa ˈi, e e otuitui to ˈna mafatu ia ite oia i te mau taoˈa no te mau fenua ia haere mai ia ˈna ra i nia i te mau kamela e rave rahi. Mai te tiaa uuairao e rere ra, e maue ratou ia ˈna ra. Na te feia ěê e hamani i to ˈna mau patu, na te mau arii e tavini ia ˈna, e eita roa ˈtu to ˈna mau uputa e opanihia. O to ˈna Atua to ˈna unauna, o te faariro oioi i te mea iti haihai ei tausani e tei riirii ei nunaa puai. E parau te tavini a te Atua e tei nia te varua o Iehova ia ˈna, e ua faatavaihia oia no te poro i te parau apî maitai. E noaa ia Ziona te hoê iˈoa apî, Tei auhia e au (Hephtsibah), e to ˈna fenua Faaipoipohia ei vahine (Beoula). (62:4, nota i raro i te api) E horoahia te faaueraa e haamanina i te aratia rahi mai Babulonia ˈtu e e faatia i te hoê tapao i Ziona.

31. O vai te haere mai na Edoma mai, e eaha te pure ta te nunaa o te Atua e faaoti?

31 E haere mai te hoê taata mai Bozara mai i Edoma, mai te toto ra to ˈna ahu i te uteute. Na roto i to ˈna riri, ua taataahi oia i te mau nunaa i roto i te farii vine, a faahî ai i to ratou toto. Ua taa maitai i te nunaa o Iehova to ratou huru viivii e e faaoti ratou i te hoê pure putapû: ‘E Iehova, o oe to matou Metua; e araea matou, e o oe te Potera i hamani ia matou. Eiaha e faahope hua i to riri, e Iehova, e taata anaˈe hoi matou no oe.’—64:8, 9.

32. Taa ê atu i te feia e faarue ia Iehova, eaha te tumu e oaoa ˈi te nunaa o Iehova?

32 “Te raˈi apî e te fenua apî”! (65:1–66:24). E pohe te feia i faarue ia Iehova no te pee i te mau atua ra o “Gada” e o “Meni” i te poia e te haama. (65:11) Area te mau tavini iho o te Atua ra, e oaoa rahi ïa ratou. A hiˈo na! Te hamani nei Iehova i te raˈi apî e te fenua apî. Auê ïa oaoaraa no Ierusalema e no to ˈna nunaa! E patuhia te mau fare e e tanuhia te mau ô vine, hoê â amuraa te luko e te pinia mamoe. Aita e hamani-ino-raa aore ra e totovaraa.

33. Eaha te oaoaraa, te hanahana, e te mau mea e vai tamau noa i tohuhia no te feia e au ia Ierusalema?

33 O te mau raˈi to ˈna terono e te fenua to ˈna taahiraa avae, teihea ïa te fare ta te taata e nehenehe e hamani no Iehova? E fanauhia te hoê nunaa i te mahana hoê, e te titauhia ra te feia atoa e au ia Ierusalema ia oaoa a faatae ai Iehova i te hau i nia ia ˈna mai te tahora pape ra. I nia i to ˈna mau enemi, e tae mai oia mai te auahi ra—e riro ta ˈna mau pereoo tamaˈi mai te mataˈi vero ra no te faatupu i to ˈna riri i nia i te feia faaroo ore atoa ma te auahi ura ra. E haere te mau vea na te mau nunaa atoa e te mau motu atea e faaite i to ˈna hanahana. E vai tamau noa ta ˈna raˈi e ta ˈna fenua apî e na reira atoa te feia e tavini ra ia ˈna e to ratou huaai. Te reira ïa aore ra te pohe mure ore.

FAUFAARAA

34. Eaha te tahi mau faahohoˈaraa oraora o te faariro i te poroi a Isaia ei mea faahiahia ˈtu â?

34 Ia au i te mau hiˈoraa atoa, e ô faufaa roa ˈˈe te buka parau tohu a Isaia no ǒ mai i te Atua ra o Iehova. Te faaitehia maira te mau manaˈo teitei o te Atua. (Isa. 55:8-11) E nehenehe te feia orero i te mau parau mau Bibilia i mua i te taata e faaohipa i te mau faahohoˈaraa oraora e rave rahi o te buka a Isaia o te haaputapû mai te mau parabole a Iesu. Te faataa papu maira Isaia ia tatou i te maamaa o te taata o te faaohipa i te hoê â raau no te haamahanahana ia ˈna e no te hamani i te hoê idolo haamoriraa na ˈna. Te faataa maitai maira oia i te au ore ia taoto i nia i te roi poto roa ma te hoê tapoˈi ǒaǒa roa. Te faataa maira oia ia ooro te mau peropheta i varea roa i te taoto mai te urî mamû noa ra, o te faatau i te aoa. Ia “imi maitai” tatou, ia au i ta Isaia e aˈo ra, “i te buka na Iehova, e taio maite,” e taa maitai ia tatou te faufaa o te poroi puai a Isaia no teie mahana.—44:14-20; 28:20; 56:10-12; 34:16.

35. Nafea Isaia e huti ai i te ara-maite-raa i nia i te Basileia Mesia, e i nia i te vea ra o Ioane Bapetizo?

35 Te haamatara maitai ra te parau tohu i te Basileia o te Atua e o te Mesia. O Iehova iho te Arii rahi roa ˈˈe, e na ˈna e faaora ia tatou. (33:22) E te Mesia iho ïa? Te faaite ra te poroi a te melahi ia Maria no nia i te tama e fanauhia mai e e tupu te Isaia 9:6, 7 ia noaa te terono o Davida ia ˈna; “ei ia ˈna te hau i te fetii o Iakoba e a muri noa ˈtu; e e ore roa to ˈna basileia e mure.” (Luka 1:32, 33) Te faaite ra te Mataio 1:22, 23 e na roto i te fanauraahia o Iesu e te hoê paretenia, ua tupu te Isaia 7:14, e te faataa ra e o oia o “Imanuela.” Fatata e 30 matahiti i muri aˈe, ua haere mai o Ioane Bapetizo e poro e “te fatata mai nei . . . te basileia o te ao.” Ua faahiti na taata papai Evanelia e maha atoa i te Isaia 40:3 no te faaite e o Ioane te taata ‘e pii ra i te medebara.’ (Mat. 3:1-3; Mar. 1:2-4; Luka 3:3-6; Ioa. 1:23) I to ˈna bapetizoraahia, ua riro mai Iesu ei Mesia—tei Faatavaihia e Iehova, te ohǐ aore ra te tumu o Iese—no te faatere i te mau nunaa. E tia ia ratou ia tuu i to ratou tiaturiraa i nia ia ˈna, ei faatupuraa i te Isaia 11:1, 10.—Roma 15:8, 12.

36. Eaha te mau parau tohu faahiahia i tupu no te faaite papu o vai te Mesia te Arii?

36 A hiˈo na nafea Isaia e faataa faahou ai i te Mesia te Arii! E taio Iesu i tei faauehia ia ˈna i roto i te hoê otaro a Isaia no te faaite e oia tei Faatavaihia e Iehova, e i muri iho e haamata oia i te ‘parau haere i te parau maitai o te basileia o te Atua’ no te mea mai ta ˈna i parau, “i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:17-19, 43; Isa. 61:1, 2) Ua î na Evanelia e maha i te mau faataaraa no nia i te taviniraa a Iesu i te fenua nei e te huru e pohe ai oia mai tei tohuhia i roto i te Isaia pene 53. Noa ˈtu e ua faaroo ratou i te parau apî maitai o te Basileia e ua ite ratou i te mau ohipa faahiahia a Iesu, aita te ati Iuda i apo i te auraa o te reira no to ratou mafatu farii ore, ei faatupuraa i te Isaia 6:9, 10; 29:13; e te 53:1. (Mat. 13:14, 15; Ioa. 12:38-40; Ohi. 28:24-27; Roma 10:16; Mat. 15:7-9; Mar. 7:6, 7) Ua riro Iesu ei ofai turoriraa na ratou, ua riro râ oia ei ofai tihi ta Iehova i haamau i Ziona e i nia i te reira Oia e patu ai i to ˈna fare varua ei faatupuraa i te Isaia 8:14 e te 28:16.—Luka 20:17; Roma 9:32, 33; 10:11; Pet. 1, 2:4-10.

37. Nafea to te mau aposetolo a Iesu faahitiraa e faaauraa i te mau parau a Isaia?

37 Ua tamau noa te mau aposetolo a Iesu Mesia i te faaohipa i te parau tohu a Isaia, a faaau ai i te reira i te taviniraa. Ei hiˈoraa, no te faaite e e hinaarohia te feia poro no te patu i te faaroo, e faahiti Paulo i te Isaia: “O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te . . . maitai ra e!” (Roma 10:15; Isa. 52:7; hiˈo atoa i te Roma 10:11, 16, 20, 21.) Te faahiti ra Petero i te Isaia no te faaite e e vai tamau noa te parau apî maitai: “Mai te aihere hoi te taata atoa nei, e to te taata nei hinuhinu atoa, mai te tiare ïa o taua aihere ra. E oriorio te aihere, e mairi hoi te tiare i raro: area te parau [a Iehova] ra, e tia ïa i te vairaa: teie hoi taua parau ra, o te [parau apî maitai] i aˈohia ˈtu ia outou na.”—Pet. 1, 1:24, 25; MN; Isa. 40:6-8.

38. Eaha te tumu parau hanahana o te Basileia e faataahia e Isaia, e o te rave-faahou-hia e te tahi atu mau papai Bibilia a muri aˈe?

38 Te faataa ra Isaia i te tiaturiraa o te Basileia no a muri aˈe ma te hanahana! A hiˈo na! Teie “te raˈi apî e te fenua apî,” i reira ‘te hoê arii e faatere ai ma te parau-tia’ e e faatere te mau tamaiti hui arii ma te afaro. Auê ïa tumu no te oaoa e! (65:17, 18; 32:1, 2) E faahiti faahou â Petero i te poroi oaoa a Isaia: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta [te Atua] i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Pet. 2, 3:13) Te vai noa ra teie tumu parau faahiahia o te Basileia ma te hanahana i roto i te mau pene hopea o te Apokalupo.—Isa. 66:22, 23; 25:8; Apo. 21:1-5.

39. Eaha te tiaturiraa faahiahia e haamatarahia e Isaia?

39 Inaha, a haava maite ai te buka a Isaia i te mau enemi o Iehova e te feia e faahua ra e tavini ia ˈna ma te haavarevare, te faateitei ra te reira i te tiaturiraa hanahana o te Basileia Mesia o te haamoˈa i te iˈoa rahi o Iehova. Te haamaramarama maitai ra te reira i te mau parau mau o te Basileia o Iehova e te haamahanahana ra i to tatou mafatu maoti te mau faataaraa oaoa no nia i “te ora na ˈna.”—Isa. 25:9; 40:28-31.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 1209-1211.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 957; buka 2, mau api 932-933.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 324.

[Uiraa haapiiraa]