Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 24—Ieremia

Buka Bibilia numera 24—Ieremia

Buka Bibilia numera 24—Ieremia

Taata papai: Ieremia

Vahi papairaa: Iuda e Aiphiti

Otiraa te papai: 580 H.T.T.

Area tau puohuhia: 647-580 H.T.T.

1. Anafea Ieremia i tonohia ˈi e na vai?

 I ORA na te peropheta Ieremia i te hoê anotau atâta e te arepurepu. Ua tono Iehova ia Ieremia i te matahiti 647 H.T.T., i te 13raa o te matahiti faatereraa a te arii no Iuda e mǎtaˈu i te Atua, o Iosia. A tataîhia ˈi te fare o Iehova, ua itehia mai te buka o te Ture e ua taiohia ˈtu na te arii. Ua rave ihora oia i te mau ravea atoa ia haapaohia teie ture, ua noaa noa râ ia ˈna i te faataime i te toparaa i roto i te haamoriraa idolo. Ua rave Manase te metua tupuna o Iosia tei faatere e 55 matahiti e to ˈna metua tane o Amona tei taparahi-pohe-hia i muri aˈe e 2 noa matahiti faatereraa, i te ohipa ino. Ua aratai raua i te nunaa i roto i te mau oroa tamaaraa e inuraa ava e te mau peu faaroo faufau e ua matau roa ratou i te pûpû atu i te mea noˈanoˈa “no te arii vahine o te raˈi” e te tusia taata no te mau atua demoni. Ua î roa Ierusalema i te toto hara ore ia Manase.—Ier. 1:2; 44:19; Arii 2, 21:6, 16, 19-23; 23:26, 27.

2. Eaha te ohipa a Ieremia, e eaha te area tau î i te mau tupuraa e puohuhia ra e ta ˈna buka parau tohu?

2 E ere ta Ieremia ohipa i te mea ohie. Ei peropheta no Iehova, e tia ia ˈna ia tohu i te faaanoraa o Iuda e o Ierusalema, te tutuiraa i te hiero nehenehe mau o Iehova, e te hopoi-tîtî-raa o to ˈna nunaa—mau ati rahi eita e nehenehe e tiaturi! E tohu â Ieremia i Ierusalema e maha ahuru matahiti, i te tau faatereraa o na arii ino ra o Iehoahaza, Iehoiakima, Iehoiakina (Konia), e o Zedekia. (Ier. 1:2, 3) I muri aˈe, i Aiphiti, ua tohu oia no nia i te mau peu haamoriraa idolo a te mau ati Iuda i horo i ǒ. Ua oti ta ˈna buka i te papaihia i te matahiti 580 H.T.T. Te area tau i puohuhia e te Ieremia, e 67 ïa matahiti î i te mau tupuraa.—52:31.

3. (a) Nafea te haapapuraahia i te tau o te mau Hebera e e parau mau e e au te buka a Ieremia i te canon? (b) Eaha te haapapuraa hau e itehia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano?

3 Te iˈoa o te peropheta e o ta ˈna buka, na roto i te reo Hebera, o Yir·meyahʹ ïa aore ra Yir·meyaʹhu, teie paha te auraa—“E faateitei Iehova” aore ra “E haamatara Iehova [peneiaˈe mai roto mai i te vairaa tamarii].” Tei roto te buka a Ieremia i te mau tabula atoa o te mau Papai Hebera, e e fariihia iho â e e au oia i te canon. E haapapu maitai te tupuraa peapea mau o te tahi mau parau tohu i te tau o Ieremia, e e parau mau te buka. Hau atu â, ua faahitihia te iˈoa o Ieremia e rave rahi taime i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. (Mat. 2:17, 18; 16:14; 27:9) Mea papu maitai e ua haapii Iesu i te buka a Ieremia no te mea ua taai oia i te mau parau o te Ieremia 7:11 i to te Isaia 56:7, i to ˈna tamâraa i te hiero. (Mar. 11:17; Luka 19:46) No to ˈna mǎtaˈu ore e to ˈna itoito i manaˈo ai vetahi e o Ieremia oia. (Mat. 16:13, 14) Ua faahiti Paulo i te parau tohu a Ieremia no nia i te faufaa apî (Ier. 31:31-34) i roto i te Hebera 8:8-12 e te 10:16, 17. Ua faahiti Paulo i te mau parau o te Ieremia 9:24 a na ô ai e: “O te oaoa ra, e oaoa oia i te Fatu.” (Kor. 1, 1:31) I roto i te Apokalupo 18:21, te vai ra te hoê faaohiparaa puai atu â o te faahohoˈaraa a Ieremia (Ier. 51:63, 64) no nia i te toparaa o Babulonia.

4. Nafea te ihipǎpǎ e haapapu ai i te buka?

4 E haapapu atoa te mau itearaa a te ihipǎpǎ i te mau parau i roto i te Ieremia. Ei hiˈoraa, te faatia ra te hoê papai Babulonia i to Nebukanesa haruraa ia Ierusalema i te matahiti 617 H.T.T., to ˈna tapearaa i te arii (Iehoiakina) e to ˈna faaariiraa i ta ˈna iho i maiti (Zedekia).—24:1; 29:1, 2; 37:1. *

5. (a) Eaha ta tatou i ite no nia ia Ieremia iho? (b) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i ta ˈna huru papai?

5 Mea rahi aˈe te mau parau no nia ia Ieremia i to te tahi atu mau peropheta no tahito ra, taa ê atu ia Mose. E faaite maite Ieremia i to ˈna huru mau, to ˈna mau manaˈo hohonu e mau manaˈo horuhoru, to ˈna mǎtaˈu ore e to ˈna itoito, e to ˈna atoa haehaa e to ˈna mafatu mǎrû. E ere noa oia i te hoê peropheta, e tahuˈa atoa râ, e taata haaputu i te Papai, e e taata tuatapapa ite mau. E tamaiti oia a te tahuˈa ra Hilikia no Anatota, oire faataahia na te mau tahuˈa i te pae apatoerau o Ierusalema “i te fenua o Beniamina ra.” (1:1) Mea maramarama, mea papu, e mea ohie ia taa i te huru papai a Ieremia. E rave rahi mau faaauraa e mau faahohoˈaraa e ua papaihia teie buka mai te aamu ra te huru e na roto atoa i te pehepehe.

TUMU PARAU O TE IEREMIA

6. Nafea te faanahoraahia teie buka parau tohu?

6 Aita teie buka i papaihia ia au i te nanairaa o te mau tupuraa, ia au râ i te mau tumu parau. No reira, e rave rahi mau tauiuiraa no nia i te tau e te mau tupuraa. I te pae hopea, ua faataa-huˈahuˈa-hia te faaanoraa o Ierusalema e o Iuda i te pene 52. Aita noa te reira e faaite maira e ua tupu te pae rahi o te parau tohu, te horoa atoa mai nei râ i te tupuraa mau o to muri mai buka Te oto o Ieremia.

7. Nafea to Ieremia riroraa ei peropheta, e nafea Iehova e faaitoito ai ia ˈna?

7 E tono Iehova ia Ieremia (1:1-19). No te mea anei ua hinaaro Ieremia e riro mai ei peropheta aore ra no te mea no roto mai oia i te hoê utuafare tahuˈa i tonohia ˈi oia? Na Iehova iho e faataa mai: “Aita oe i hamanihia e au i roto i te opu, i ite ai au ia oe; e aita oe i fanau, i faataahia ˈi oe e au; ei peropheta na te mau fenua.” E nominoraa teie na Iehova. E haere anei o Ieremia? Ma te haehaa, e otohe oia: “E tamaiti iti hoi au.” E faaitoito mairâ Iehova ia ˈna: “Inaha, ua tuu vau i tau parau i roto i to vaha. Inaha, ua haamana ˈtu vau ia oe i teie nei mahana i nia i te mau fenua, e te mau basileia atoa ra, ia taihitumu, e ia huri i raro, ia haapau, e ia haamou roa ˈtu; ia patu tia i nia, e ia tanu.” Eiaha roa Ieremia ia mǎtaˈu. “E tamaˈi mai hoi ratou ia oe, e ore râ e [manuïa no te mea] ei pihai atoa iho vau ia oe ei faaora ia oe, te parau maira Iehova.”—1:5, 6, 9, 10, 19; MN.

8. (a) Nafea to Ierusalema taivaraa? (b) Nafea Iehova e faatae mai ai i te ati?

8 Ierusalema, te vahine faaturi (2:1–6:30). Eaha te poroi ta te parau a Iehova e faatae na Ieremia? Ua moe ia Ierusalema to ˈna here matamua. Ua faarue oia ia Iehova, te Pu o te pape ora, e ua faaturi oia e te mau atua ěê. Ua tanuhia oia ei vine uteute maitatai, ua riro râ “ei ohi ê o te tahi vine ê ra.” (2:21) Ua viivii roa to ˈna ahu i te toto o te mau nephe o te feia veve e te hara ore. Mea tia ˈˈe ïa te faaturi ra o Iseraela ia Iuda. Te pii nei Iehova i ta ˈna mau tamarii taiva ia hoˈi mai no te mea oia ta ratou tane e fatu. Ua riro râ ratou mai te vahine haavare. E nehenehe ratou e hoˈi mai, ia faarue râ ratou i ta ratou mau ohipa faufau e ia peritome i to ratou mafatu. “E faatia na i te tapao i te pae i Ziona,” e faatae mai hoi Iehova i te ati mai apatoerau mai. (4:6) E pau e e pau â! Mai te liona mai roto mai i te aihere, mai te hoê mataˈi veavea e puihau mai te medebara mai, mai te reira atoa ia haere mai te taata e faatupu i te haavaraa a Iehova, e ta ˈna mau pereoo mai te puahiohio ra te huru.

9. (a) Eaha te poroi a Ieremia na te Ierusalema etaeta? (b) Eaha te faufaa o ta ratou mau piiraa no te hau?

9 A hahaere na na te mau aroâ o Ierusalema. Eaha ta outou e ite ra? E mau ofatiraa ture anaˈe e te taivaraa! Ua faarue te nunaa ia Iehova, e ia riro ta ˈna Parau i roto i te vaha o Ieremia mai te hoê auahi o te haapau ia ratou mai te vahie ra. Mai ia ratou i faarue ia Iehova no te haamori i te mau atua ěê, e rave atoa Oia e ia tavini ratou i te taata ěê i te hoê fenua ěê. E feia etaeta mau! E mata to ratou, eita râ e ite, e tariˈa hoi eita râ e faaroo. E mea riaria mau! Ua tohu haavare te mau peropheta e te mau tahuˈa e “te faatia nei to ˈu mau taata i te reira,” ta Iehova ïa e parau ra. (5:31) E tae mai te ati mai apatoerau mai, e inaha “mai te taata iti haihai ra e tae noa ˈtu i tei rahi, ua riro roa ratou atoa i te nounou taoˈa.” Te parau nei ratou e: “Ei hau, ei hau; e aita roa ˈtu hoi e hau.” (6:13, 14) E tae taue mai râ te taata haru ra. Ua faariro Iehova ia Ieremia ei taata tamata i te metara i roto ia ratou, aita râ e mea maitai maori râ maa huˈahuˈa e te ario e faaruehia. E feia iino anaˈe ratou.

10. No te aha hoê â hopea to Ierusalema e to Silo e to Epheraima?

10 Faaararaa e eita te hiero e riro ei paruru (7:1–10:25). E faatae Iehova i ta ˈna parau na Ieremia o te poro i te pae uputa o te hiero. A faaroo na i ta ˈna e poro atu i te feia e tomo ra i roto i te fare o Iehova: ‘Te faateitei nei outou i te hiero o Iehova, eaha mau râ ta outou e rave nei? Te hamani ino nei outou i te otare e te vahine ivi, te haamanii nei i te toto hara ore, te pee nei i te mau atua ěê, te eiâ nei, te taparahi nei i te taata, te faaturi nei, te tǎpǔ haavare nei, te pûpû nei i te tusia na Baala! E haavare ma! Ua faariro outou i te fare o Iehova “ei ana eiâ.” A haamanaˈo i ta Iehova i rave i nia ia Silo ra. E na reira atoa oia i to outou fare, e Iuda e, e faataa ê oia ia oe, mai ta ˈna i faataa ê ia Epheraima (Iseraela) i apatoerau.’—Ier. 7:4-11; Sam. 1, 2:12-14; 3:11-14; 4:12-22.

11. No te aha mea faufaa ore e pure no Iuda?

11 Aita e faufaa e pure no Iuda. Te eu nei hoi ratou i te faraoa monamona tusia na te “arii vahine o te mau raˈi ra”! Oia mau, “o te fenua teie aore i faaroo i te reo o to ratou Atua o Iehova, aore hoi ratou i farii i te aˈo; ua ore te [haapao maitai].” (Ier. 7:18, 28; MN) Ua tuu o Iuda i te mau ohipa faufau roa i roto i te fare o Iehova, ua tutui i ta ratou mau tamaroa e mau tamahine i te auahi i te mau vahi teitei i Topheta, i te peho o Hinoma. A hiˈo na! E parauhia taua vahi ra “te peho tapahiraa” e e riro to ratou tino pohe ei maa na te mau manu e te mau animala. (7:32) E ore roa te rearea e te oaoa i Iuda e i Ierusalema.

12. E ere te hau ra, eaha ïa te tae mai i nia ia Iuda e te mau atua ta ˈna i farii?

12 Te tiaihia ra te hau e te tamǎrû, e inaha, e ati rahi! Haapurararaa, haapauraa, e otoraa, o te faahopearaa ïa o to ratou faaetaetaraa. ‘O Iehova te Atua ora e te Arii hau mure ore.’ Area te mau atua tei ore i hamani i te mau raˈi e te fenua, aita ïa e varua i roto ia ratou. E faufaa ore mau ratou, e ohipa haavareraa, e mou ratou. (10:10-15) E taora ê Iehova i te feia e parahi ra i te fenua nei. A faaroo na! E haruru, e atutu rahi no te fenua i te pae i apatoerau, ei faaano i te mau oire o Iuda. E faˈi te peropheta e: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea,” e e pure oia ia aˈo mai Iehova ia ˈna eiaha oia e haamouhia.—10:23.

13. No te aha Ieremia i opanihia ˈi ia pure no Iuda, e nafea Iehova e haapaari ai ia Ieremia i te taime ati?

13 E ati to te feia e ofati i te faufaa (11:1–12:17). Aita Iuda i faaroo i te mau parau o te faufaa e o Iehova. Aita e faufaa faahou ia pii ratou i te tauturu. Eiaha roa Ieremia ia pure no Iuda, no te mea na Iehova e “tutui” i te olive i ruperupe na “i te auahi ma te atutu rahi.” (11:16) I te mea e te opua ra te feia no Anatota, to ˈna oire fanauraa, i te haapohe ia ˈna, e imi te peropheta i te puai e te tauturu ia Iehova ra o te tǎpǔ e e faautua oia ia Anatota. E ui Ieremia e: “Eaha te mea i manuïa ˈi te haerea o te paieti ore ra?” E faaitoito Iehova ia ˈna: ‘E iriti au e e haapau roa vau i teie nunaa faaroo ore.’—12:1, 17.

14. (a) Na roto i teihea mau faahohoˈaraa Iehova e faaite ai e eita roa ˈtu Ierusalema e taui e eita atoa ta ˈna haavaraa e taui? (b) Eaha te mau faahopearaa i to Ieremia amuraa i te mau parau a Iehova?

14 Ierusalema: e ore roa e taui, e haamouhia (13:1–15:21). E faatia Ieremia e ua faaue Iehova ia ˈna e tatua i to ˈna tauupu i te tatua vavai e e huna ˈtu ai i roto i te hoê apoo mato i pihai iho i te Eupharate. I to Ieremia haereraa ˈtu e tii faahou i te reira, ua ino roa ïa. “Ua riro ei mea faufaa ore.” Mea na reira to Iehova faahohoˈaraa i ta ˈna faaotiraa e haamou roa i “te [teoteo] o Iuda, te [teoteo] rahi o Ierusalema ra.” (13:7, 9; MN) E haaparari oia ia ratou paatoa i roto i to ratou taero, mai te mau farii rahi î i te uaina ra. “E tia anei te ati Kusa ia faahuru ê i to ˈna iri, e te nemera i to ˈna opatapata?” (13:23) Oia atoa o Ierusalema, e ore roa ˈtu e taui. Eiaha roa Ieremia ia pure no taua nunaa ra. Tia noa mai â Mose e Samuela no te taparu ia Iehova no ratou, e ore oia e faaroo, inaha ua faaoti papu oia e haamou roa ia Ierusalema. E faaitoito Iehova ia Ieremia i mua i te feia e faaino ia ˈna. E itea ia Ieremia te mau parau a Iehova e e amu atu oia, e ‘oaoa e rearea aˈera to ˈna aau.’ (15:16) E ere teie te tau no te hoata, no te tiaturi râ ia Iehova tei tǎpǔ e faariro ia Ieremia ei patu veo etaeta i mua i te nunaa.

15. (a) Eaha te faito ru o taua tau ra e eaha te faaueraa a Iehova e haamatara i te reira? (b) Nafea te nunaa e ite ai i te iˈoa o Iehova, e no te aha oia e ore ai e vare i ta ratou mau hara?

15 E tono Iehova i te feia ravaai e te feia aˈuaˈu (16:1–17:27). No te mea te fatata roa maira te ati, e faaue Iehova ia Ieremia: “Eiaha oe e faaipoipo i te vahine, eiaha ta oe ei tamarii tamaroa e te tamarii tamahine i teie nei vahi.” (16:2) E ere teie te tau no te oto, e ere atoa te tau no te amuraa i te maa e te taata, fatata roa hoi Iehova i te taora ia ratou i rapae i te fenua. I muri aˈe, e tǎpǔ atoa Iehova e e tono oia ‘i te feia ravaai e ravaai ia ratou, e te feia auau e auau ia ratou,’ e na reira ratou ‘e ite ai e, o Iehova to ˈna iˈoa.’ (16:16, 21) Ua nanaˈohia te hara a Iuda i nia i te aau o te nunaa i te peni tara auri, oia mau, i te tara taiamani. “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa,” e nehenehe râ ta Iehova e paheru i te mafatu. Aore e taata e nehenehe e haavare ia ˈna. “Ua faarue” te feia taiva “i te tumu o te pape ora.” (17:9, 13) Ia ore Iuda e haamoˈa i te Sabati, e haamou roa Iehova i to ˈna mau uputa e te mau pare i te auahi.

16. Eaha ta Iehova e faahohoˈa na roto i te potera e ta ˈna mau farii araea?

16 Te potera e te araea (18:1–19:15). E faaue Iehova ia Ieremia e haere i te fare o te potera. I reira, e hiˈo oia nafea te potera e faariro ai i te hoê auˈa araea ino ei auˈa ê ia au i ta ˈna e hinaaro. E faaite Iehova e oia iho te Potera o te fare o Iseraela, tei ia ˈna te mana no te haamou e no te patu. I muri aˈe, e parau oia ia Ieremia e afai i te hoê farii a te potera i te peho o Hinoma i reira oia e poro atu ai i te mau ati ta Iehova e faatae mai no te mea ua î taua peho ra i te toto hara ore a tutui ai ratou i ta ratou mau tamarii ei tusia taauahi na Baala ma. E haaparari atu ai Ieremia i teie farii ei taipe no te haamouraa a Iehova ia Ierusalema e te nunaa o Iuda.

17. Eaha te mau fifi e farereihia e Ieremia, e haamamû anei râ te reira ia ˈna?

17 Aita e faaearaa noa ˈtu te hamani-ino-raa (20:1-18). No to ˈna riri i te pororaa mǎtaˈu ore a Ieremia, e tuu o Pasura, te tavana o te hiero, ia ˈna i roto i te tapearaa e ia ao te po. Ia tuuhia oia, e tohu Ieremia e e hopoi-tîtî-hia Pasura i Babulonia e e pohe oia i reira. Ma te peapea no te faaooo e te faaino, e manaˈo Ieremia e faaea i te poro. Eita râ ta ˈna e nehenehe e mamû noa. E au te parau a Iehova i ‘te auahi ama i roto i to ˈna aau, i opanihia i roto i to ˈna mau ivi,’ o te turai ia ˈna ia parau. Noa ˈtu e e faaino oia i te mahana i fanau mai ai oia, e tuô â oia e: “E himene outou ia Iehova, e haamaitai outou ia Iehova, no te mea ua faaora oia i te rima o te feia hamani ino ra, i te [nephe] o te taata haehaa ra.”—20:9, 13; MN.

18. Eaha ta Ieremia e faaara ˈtu ia Zedekia?

18 Te riri rahi o Iehova i te feia faatere (21:1–22:30). Ei pahonoraa i te uiraa a Zedekia, e faaite Ieremia ia ˈna i te riri rahi o Iehova i te oire: E haaati te arii no Babulonia ia ˈna e haamouhia oia na roto i te maˈi pee, te ˈoˈe, e te auahi. E pohe Saluma (Iehoahaza) i roto i te faatîtîraa, e tanuhia o Iehoiakima mai te aseni ra, e tauehia ta ˈna tamaiti o Konia (Iehoiakina) i rapae i Iuda e e pohe oia i Babulonia.

19. Eaha ta Ieremia e tohu no nia i “te amaa parau-tia,” e eaha te faahohoˈahia e na farii suke e piti?

19 Te tiaturiraa i te hoê “amaa parau-tia” (23:1–24:10). E tǎpǔ Iehova e e tuu mai oia i te mau tiai mamoe mau e mono i te mau tiai mamoe haavare, e te hoê “amaa parau-tia” no roto mai ia Davida, te hoê arii “o te faatere e te ohipa ma te paari e te faatupu i te tiaraa e te parau-tia i te fenua nei.” To ˈna iˈoa? “Te iˈoa e mairihia no ˈna, Iehova ta tatou parau-tia ra.” E haaputuputu faahou oia i te toea i purara ê. (23:5, MN, 6) Ahiri te mau peropheta i vai noa i roto i te mau hoa fatata roa o Iehova, ua faaitoito ïa ratou i te nunaa ia faaroo e ia faarue i to ratou haerea ino. Aita râ, ua “haapiˈo” ratou “i to ˈu ra mau taata, i ta ratou haavare.” (23:22, 32) “Inaha, e pue farii suke e piti.” E faaohipa Ieremia i te mau suke maitai e te mea ino ei hohoˈa no te hoê toea haapao maitai e hoˈi ra i to ratou fenua ma te haamaitaihia e Iehova, e no te tahi atu pǔpǔ e ati to ratou i te pae hopea.—24:1, 5, 8-10.

20. Nafea Iehova e faaohipa ˈi ia Babulonia ei tavini no ˈna, eaha râ to ˈna hopea i muri iho?

20 E mârôraa ta Iehova i te mau nunaa (25:1-38). E haapotoraa teie pene no te mau haavaraa e faataa-maitai-hia i roto i te mau pene 45-49. Na roto e toru parau tohu turua, e tohu Iehova i teie nei i te ati e tae mai i nia i te mau nunaa atoa o te fenua nei. A tahi, te faaitehia ra Nebukanesa mai te tavini a Iehova no te haamou roa ia Iuda e te mau nunaa e haaati ra ia ˈna, “e riro hoi taua mau fenua nei ei tavini no te arii no Babulonia e ia hitu ahuru i te matahiti.” I muri aˈe, o Babulonia ˈtu ai te riro ei “mau vahi ano e a muri atu, MN.”25:1-14.

21. O vai ma te tia ia inu i te auˈa o te riri o Iehova? Eaha te faahopearaa o te reira?

21 Te piti o te parau tohu, o te orama ïa o te auˈa uaina o te riri o Iehova. Ia afai Ieremia i teie auˈa i te mau nunaa ra “ia inu hoi ratou, e ia turorirori, e ia maamaahia” no te pau ta Iehova e faatae mai i nia ia ratou. I Ierusalema e Iuda na mua! I muri iho, i Aiphiti, Philiseti, Edoma, Turia, i te mau fenua tapiri e te atea e “te mau basileia atoa o te fenua, i nia te fenua atoa nei; e na muri ia ratou te arii o Seseka i te inu.” E ‘inu e e ruai e e hiˈa’ ratou. Aita hoê aˈe e ora mai.—25:15-29.

22. Na roto i teihea ati rahi o Iehova e faaite ai i to ˈna riri uˈana?

22 I roto i te toru o te parau tohu, mea nehenehe roa te huru pehepehe i faaohipahia e Ieremia. “E haruru mai te reo o Iehova no nia mai . . . i te mau taata atoa o te fenua nei.” E haruru, e ino, e puahiohio rahi! “E o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea nei o te fenua e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra.” Aita e otoraa, aita e tanuraa. E riro ratou ei para i nia i te fenua. E pohe te mau tiai mamoe haavare, e te feia rarahi o te nǎnǎ. Aita e hororaa no ratou. A faaroo na i ta ratou mau auê! “Ua ino ia Iehova ta ratou i amu ra . . . no te riri uˈana o Iehova.”—25:30-38.

23. (a) Eaha te ohipa ino e opuahia no Ieremia, eaha ta ˈna e parau no te paruru ia ˈna iho, eaha te mau tupuraa tahito e faahitihia no te faatiamâ ia ˈna? (b) Nafea Ieremia e faahohoˈa ˈi i te faatîtîraa i Babulonia, eaha te parau tohu no nia ia Hanania e tupu roa?

23 Faatiahia o Ieremia (26:1–28:17). E opua te mau raatira e te nunaa e haapohe ia Ieremia. E paruru Ieremia ia ˈna iho. O te parau a Iehova ta ˈna i poro. Ia haapohe ratou ia ˈna, te haapohe ra ïa ratou i te hoê taata hara ore. Te faaotiraa a te haavaraa: aita e hara. E haamanaˈo te mau matahiapo i te mau tupuraa tahito o te mau peropheta Mika e o Uria i roto i te haavaraa a Ieremia. I muri iho, e faaue Iehova ia Ieremia e hamani i te ruuruu e te zugo, e oomo i nia i to ˈna aˈî, e hapono atu ai na te mau nunaa tapiri, ei taipe no to ratou taviniraa i te arii no Babulonia e toru aˈe ui arii. E patoi Hanania, hoê o te mau peropheta haavare, ia Ieremia. E parau oia e e parari te zugo a Babulonia i roto noa e piti matahiti, e e faahohoˈa oia i te reira na roto i te haaparariraa i te zugo raau. E haapapu atu â Iehova i ta ˈna parau tohu na roto i te faaueraa ia Ieremia e hamani i te zugo auri e e tohu e e pohe Hanania i te reira iho â matahiti. E pohe atura Hanania.

24. (a) Eaha te poroi ta Ieremia e faatae atu i te feia i hopoi-tîtî-hia i Babulonia? (b) E faatupu Iehova i te hoê faufaa apî e o vai ma, e nafea teie faufaa e maitai aˈe ai i te faufaa tahito?

24 Tamahanahanaraa na tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia (29:1–31:40). E papai Ieremia i tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia e o Iekonia (Iehoiakina): E faanaho i to outou oraraa i reira, no te mea hou Iehova e faahoˈi mai ai ia outou, e mairi e 70 matahiti. E faaue Iehova ia Ieremia e papai no nia i to ratou hoˈiraa mai i roto i te hoê buka: e ofati Iehova i ta ratou zugo, e “e auraro hoi ratou i to ratou Atua ra ia Iehova, e to ratou arii ia Davida, ta ˈu [Iehova] e faatia i nia no ratou ra.” (30:9) Eiaha Rahela ia oto, e “hoˈi mai” iho â ta ˈna mau tamarii “mai te fenua o te enemi mai.” (31:16) Ei teie nei, teie te hoê parau faaitoito a Iehova! E faaau oia i te hoê faufaa apî e te utuafare o Iuda e o Iseraela. E faufaa hau aˈe i te maitai i te faufaa ta ratou i ofati! E papai Iehova i ta ˈna ture i roto roa ia ratou, i roto i to ratou mafatu. “E e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.” O tei haehaa e o tei rahi, e ite paatoa ratou ia Iehova, e e faaore oia i ta ratou hara. (31:31-34) E patu-faahou-hia to ratou oire ei oire moˈa no Iehova.

25. Nafea te hoˈi-faahou-raa o Iseraela e haapapuhia ˈi, e eaha te mau parau apî ta te parau a Iehova e afai mai?

25 Mea papu te faufaa a Iehova e o Davida (32:1–34:22). I te haaatiraa hopea o Ierusalema na Nebukanesa, te tapeahia ra ïa o Ieremia. Teie râ, ei tapao e e faahoˈi faahou mai â Iehova ia Iseraela, e hoo mai Ieremia i te hoê tâpû fenua i Anatota e e tuu oia i te mau parau hoo i roto i te hoê farii repo. E hopoi mai te parau a Iehova i teie nei i te hoê parau apî maitai: E oaoa faahou â Iuda e Iseraela, e e faatupu Iehova i ta ˈna faufaa e o Davida. O oe râ e Zedekia, ia ite mai oe e e tutui te arii no Babulonia i teie oire i te auahi, area oe ra, e hopoi-tîtî-hia ïa i Babulonia. E ati to te mau fatu tîtî e o tei farii e faatiamâ i ta ratou mau tavini, e o tei ofati râ i ta ratou faufaa!

26. Eaha te tǎpǔ a Iehova i te mau ati Rekabi, e no te aha?

26 Te parau tǎpǔ a Iehova i te ati Rekabi (35:1-19). I te tau o te arii Iehoiakima, e tono Iehova ia Ieremia i ǒ te mau ati Rekabi. Ua horo mai teie feia i Ierusalema i te taime matamua a haere mai ai to Babulonia. E pûpû Ieremia i te uaina na ratou. Eita ratou e farii no te faaueraa a to ratou metua tupuna o Ionadaba, i horoahia e 250 matahiti na mua ˈˈe. E taa-ê-raa rahi mau ïa e te haerea taiva o Iuda! E tǎpǔ Iehova ia ratou e: “Eita roa e ere i te taata i te fetii o Ionadaba a Rekabi i te tiaraa i mua ia ˈu e a muri noa ˈtu.”—35:19.

27. No te aha e papai-faahou-hia ˈi te mau parau tohu a Ieremia?

27 Papai faahou Ieremia i te buka (36:1-32). E faaue Iehova ia Ieremia e papai i te mau parau tohu atoa ta ˈna i faahiti e tae roa mai i taua mahana ra. E haapapai Ieremia ia Baruka o te taio atu i muri iho ma te puai i roto i te fare o Iehova i te mahana haapaeraa maa. E faaue te arii Iehoiakima ia afaihia mai te otaro, e i to ˈna iho â faarooraa ˈtu i te hoê tuhaa, e tumotu oia i te reira ma te riri e taue atu ai i roto i te auahi. E faaue oia ia tapeahia Ieremia e o Baruka, e hunahia râ raua e Iehova o te faaue ia Ieremia e papai faahou i te otaro.

28. (a) Eaha te parau tohu ta Ieremia e tamau noa i te faaite? (b) Nafea te haerea o Ebeda-meleka e taa ê ai i to te mau tamaiti hui arii?

28 Mau mahana hopea o Ierusalema (37:1–39:18). E hoˈi mai te aamu i te tau faatereraa a Zedekia. E ani te arii ia Ieremia e pure ia Iehova no Iuda. Eita Ieremia e farii a parau ai e e tupu iho â te haamouraa o Ierusalema. E tamata Ieremia i te haere i Anatota, e haruhia râ oia ei taata tapuni, e papaihia e e tapeahia oia e rave rahi mahana. I muri iho, e faaue Zedekia ia tuuhia oia. E parau anei no ǒ mai ia Iehova ra? Oia mau, te vai ra! “E tuuhia ˈtu oe i roto i te rima o te arii no Babulonia.” (37:17) Ma te riri i te mea e e tamau noa Ieremia i te tohu i te ati, e huri te mau tamaiti hui arii ia ˈna i roto i te hoê apoo î i te vari. Ma te maitai, e taparu o Ebeda-meleka, te hoê eunuka no te fare o te arii, i te arii no ˈna, e ora mai nei Ieremia i te hoê pohe maoro, e tapea-noa-hia râ oia i roto i te Aumoa o te Tapearaa. E titau faahou â Zedekia ia Ieremia o te parau â e: ‘A tuu atu ia oe i mua i te arii no Babulonia aore ra a faaruru atu i te faatîtîraa e te haamouraa o Ierusalema!’—38:17, 18.

29. Eaha te ati e mairi mai i teie nei i nia ia Ierusalema, e eaha te huru o Ieremia e o Ebeda-meleka?

29 E haaatihia Ierusalema 18 avaˈe i te maoro, e tomohia ˈtura i te 11raa o te matahiti faatereraa a Zedekia. E horo ê te arii e ta ˈna nuu, e haruhia râ oia. E taparahi-pohe-hia ta ˈna mau tamaiti e te hui arii i mua i to ˈna mata, e haamatapohia e e hopoihia oia i Babulonia ma te ruuruuhia. E tutuihia e e vavahi-roa-hia te oire e e hopoi-tîtî-hia te taata atoa i Babulonia, maori râ tau feia veve. Maoti te faaueraa a Nebukanesa, e tuuhia Ieremia i rapae i te aumoa. Hou oia e tuuhia ˈi, e faaite oia ia Ebeda-meleka i te tǎpǔ a Iehova e faaora ia ˈna, ‘no te mea ua tiaturi oia ia Iehova.’—39:18.

30. Nafea te toea taata e patoi ai i te aˈoraa a Ieremia e eaha te faautuaraa ta Ieremia e faaite atu ia ratou i Aiphiti?

30 Mau tupuraa hopea i Mizepa e i Aiphiti (40:1–44:30). E faaea noa Ieremia i Mizepa ia Gedalia ra, ta to Babulonia e faatavana i nia i te toea o te nunaa. E piti noa avaˈe i muri aˈe e taparahi-pohe-hia o Gedalia. E ui te nunaa i te manaˈo o Ieremia o te faaite atu i te parau a te Atua: ‘Eita Iehova e taihitumu ia outou i teie fenua. Eiaha e mǎtaˈu i te arii o Babulonia. Mai te peu râ e haere outou i Aiphiti, e pohe outou!’ E haere noa ˈtura ratou i Aiphiti, ma te rave atoa ia Ieremia e ia Baruka. I Tapanehesa i Aiphiti, e faaite Ieremia i te parau haavaraa a Iehova: E haamau te arii no Babulonia i to ˈna terono i Aiphiti. Mea faufaa ore na Iseraela e haamori i te mau atua no Aiphiti e e pûpû i te tusia na “te arii vahine o te raˈi.” Ua moe anei ia ratou to Iehova faaanoraa ia Ierusalema no ta ˈna mau peu haamori idolo? E faatae mai Iehova i te ati i nia ia ratou i te fenua Aiphiti, e eita ratou e hoi faahou i Iuda. Ei tapao, e tuu Iehova ia Pharao Hophara i te rima o to ˈna mau enemi.

31. Eaha te parau faaitoito e horoahia na Baruka?

31 Te faahopearaa no Baruka (45:1-5). E hepohepo roa Baruka ia faaroo oia ia Ieremia e tohu tamau noa i te ati. E parauhia oia e haamanaˈo na mua i te ohipa paturaa e vavahiraa a Iehova maoti i te ‘imi i te maitai rahi na ˈna iho.’ (45:5) E faaorahia oia i te mau ati atoa.

32. E tae mai “te ˈoˈe a Iehova” i nia ia vai ma?

32 Te ˈoˈe a Iehova i nia i te mau nunaa (46:1–49:39). E tohu Ieremia no nia i te mau upootiaraa a Babulonia i nia ia Aiphiti i Karekemisa e i te mau vahi ê atu. E haamouhia te mau nunaa, e ora mai Iakoba, e faautuahia iho â râ oia. E tae mai “te ˈoˈe a Iehova” i nia ia Philiseti, ia Moabi te teoteo, ia Amona te faateitei, ia Edoma e ia Damaseko, ia Kedara e ia Hezora. (47:6) E ofatihia te fana o Elama.

33. (a) Eaha te tupu mai i nia ia Babulonia, te auˈa auro? (b) E nafea ïa te nunaa o te Atua?

33 Te ˈoˈe a Iehova i nia ia Babulonia (50:1–51:64). Te parau nei Iehova no nia ia Babulonia: A faaite atu i te mau nunaa. Eiaha e huna. Ua haruhia Babulonia e ua haama roa to ˈna mau atua. A horo i rapae ia ˈna. Ua parari teie hamara tupaipai tei vavahi i te mau nunaa o te fenua atoa nei. “E tera ra oire teoteo e,” tei haavî i te mau tîtî no Iseraela e no Iuda, ia ite oe e o Iehova sabaota to ratou Faaora. E riro Babulonia ei faaearaa no te mau animala e aoa. “Mai ta te Atua i taihitumu ia Sodoma e ia Gomora . . . , aore roa e taata e parahi i reira.” (50:31, 40) Ua riro Babulonia ei auˈa auro i roto i te rima o Iehova no te faataero i te mau nunaa, ua hiˈa taue râ oia, e ua parari. A auê i nia ia ˈna, e te taata e. Ua turai Iehova i te manaˈo o te mau arii no Medai e haapau ia ˈna. Ua faaea te feia puai no Babulonia i te aro. Ua riro ratou mai te vahine ra te huru. E taataahihia te tamahine o Babulonia mai te vahi papairaa ra. “E ia varea i te taoto eiaha roa ia mure, eiaha roa ia ara faahou mai.” Ua tae mai te miti e ua tapoˈi ia Babulonia i te mau are e rave rahi. “Haere outou i rapae au mai ia ˈna, e au mau taata e: ia ora hoi te taata atoa ia ˈna iho, i te riri uˈana o Iehova ra.” (51:39, 45) A faaroo na i te haruru rahi o to Babulonia toparaa! E vavahihia te mau mauhaa tamaˈi a Babulonia no te mea e Atua tahoo o Iehova. E faautua mau â oia.

34. Eaha te tapao e faahohoˈa i te toparaa o Babulonia?

34 E faaue Ieremia ia Seraia: ‘A haere i Babulonia e a taio atu i teie nei mau parau no nia ia Babulonia. I muri aˈe, a taamu i te hoê ofai i nia iho i te buka e a taora ˈtu i ropu i te pape ra Eupharate. “A parau atu ai oe e, Na reira to Babulonia mairi, e e ore e tia faahou mai, no te ino ta ˈu e hopoi i nia ia oe ra.”’—51:61-64.

35. Eaha te haapotoraa e itehia i muri iho?

35 Aamu o te toparaa o Ierusalema (52:1-34). Fatata hoê a teie aamu e tei papai-aˈena-hia i roto i Te mau arii 2, 24:18-20; 25:1-21, 27-30.

FAUFAARAA

36. (a) Eaha te hiˈoraa itoito e te mǎtaˈu ore ta Ieremia i faaite? (b) Nafea Baruka, te ati Rekabi, e o Ebeda-meleka e riro atoa ˈi ei hiˈoraa maitai no tatou?

36 E parau faaitoito mau teie parau tohu faauruahia e te faufaa atoa. E rave anaˈe i te hiˈoraa no te mǎtaˈu ore o te peropheta iho. Aita oia i mǎtaˈu i te faaite i te hoê poroi au-ore-hia i te hoê nunaa paieti ore. Aita oia i farii i te amui atu e te feia iino. Ua taa ia ˈna e mea ru te poroi a Iehova, a horoa ˈi ia ˈna iho ma te mafatu taatoa i roto i te ohipa a Iehova ma te ore roa ˈtu e faaea. Ua riro te parau a te Atua mai te auahi ura ra i roto i to ˈna mau ivi, e ua rearea e ua oaoa to ˈna mafatu i te reira. (Ier. 15:16-20; 20:8-13) Ia itoito atoa tatou mai teie no te parau a Iehova! Ia turu atoa tatou ma te haapao maitai i te mau tavini a te Atua mai ta Baruka i turu ia Ieremia. E hiˈoraa nehenehe atoa te auraroraa haavare ore a te ati Rekabi no tatou, oia atoa te rave-maitai-raa o Ebeda-meleka i te peropheta i hamani-ino-hia.—36:8-19, 32; 35:1-19; 38:7-13; 39:15-18.

37. Nafea te faahohonuraa i te buka a Ieremia e haapuai ai i to tatou tiaturi i te mana o Iehova no te tohu?

37 Ua tupu te parau a Iehova i tae atu ia Ieremia ra ma te tano roa. E haapaari mau te reira i to tatou tiaturi i te mana o Iehova no te tohu. E rave anaˈe, ei hiˈoraa, i te mau parau tohu ta Ieremia iho i ite mata roa ˈtu i te tupuraa, mai te hopoi-tîtî-raa o Zedekia e te haamouraa o Ierusalema. (21:3-10; 39:6-9), te ereraa te arii Saluma (Iehoahaza) i to ˈna tiaraa arii e to ˈna poheraa ei tîtî (Ier. 22:11, 12; Arii 2, 23:30-34; Par. 2, 36:1-4), te hopoi-tîtî-raa o te arii Konia (Iehoiakina) i Babulonia (Ier. 22:24-27; Arii 2, 24:15, 16), e te poheraa i taua noâ matahiti ra o te peropheta haavare ra o Anania (Ier. 28:16, 17). Ua tupu teie mau parau tohu e te tahi atu â, mai ta Iehova iho â i tohu. Ua faˈi atoa te mau peropheta e mau tavini a Iehova no muri mai e e parau mau e e mea faufaa te parau tohu a Ieremia. Ei hiˈoraa, ua itea ia Daniela, maoti te mau papai a Ieremia, e e vai ano noa o Ierusalema e 70 matahiti i te maoro, e ua huti Ezera i te ara-maite-raa i nia i te tupuraa o te mau parau a Ieremia i te hopea o na matahiti e 70.—Dan. 9:2; Par. 2, 36:20, 21; Eze. 1:1; Ier. 25:11, 12; 29:10.

38. (a) Eaha te faufaa, ta Iesu atoa i faahiti, e haamatarahia e te parau tohu a Ieremia? (b) Eaha te tiaturiraa o te Basileia e faaitehia ra?

38 I to Iesu haamauraa i te oroa Amuraa maa Ahiahi a te Fatu e ta ˈna mau pǐpǐ, ua faaite oia i te tupuraa o te parau tohu a Ieremia no nia i te faufaa apî. Ua faahiti ïa oia i “te faufaa apî . . . i to ˈu nei toto,” maoti te reira e matara ˈi ta ratou mau hara e e haaputuhia ˈi ratou ei nunaa pae varua o Iehova. (Luka 22:20; Ier. 31:31-34) O te feia faatavaihia i ô atu i roto i te faufaa apî te feia ta Iesu e farii i roto i te faufaa no te Basileia ia faatere ratou e oia i nia i te raˈi. (Luka 22:29; Apo. 5:9, 10; 20:6) Tau taime te faahitiraahia teie Basileia i roto i te parau tohu a Ieremia. I roto i te mau parau haavaraa atoa ia Ierusalema te taiva, ua faahiti Ieremia i teie hihi o te tiaturiraa: “Inaha te fatata mai ra te tau, e faatupu ai au i te tahi amaa parau-tia no Davida, e riro [mau â] te hoê taata ei arii [o te faatere e te ohipa ma te paari e te faatupu i te tiaraa] e te parau-tia i te fenua nei.” Oia mau te hoê arii parauhia “Iehova ta tatou parau-tia ra.”—Ier. 23:5, 6; MN.

39. Mai ta Ieremia i tohu, e haapapuraa te hoˈiraa mai o te hoê toea mai Babulonia mai no te aha?

39 E faahiti faahou Ieremia i te hoê faanaho-faahou-raa “E auraro hoi ratou i to ratou Atua ra ia Iehova, e to ratou arii ia Davida, ta ˈu e faatia i nia no ratou ra.” (30:9) I te pae hopea, e poro oia i te parau maitai a Iehova no nia ia Iseraela e ia Iuda, oia hoi “i taua mau mahana ra, e te reira anotau e faatupu ai [Iehova], no te huaai o Davida, i te ohi parau-tia ra,” no te faarahi i to ˈna huaai e ia roaa “te tamaiti i te parahiraa i nia i to ˈna terono ei arii.” (33:15, 21) Mai te hoê toea i hoˈi papu mai Babulonia mai, oia atoa, e faatupu te Basileia o teie “ohi” parau-tia i te tiaraa e te parau-tia na te ao atoa nei.—Luka 1:32.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 326, 385.

[Uiraa haapiiraa]