Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 25—Te oto o Ieremia ra

Buka Bibilia numera 25—Te oto o Ieremia ra

Buka Bibilia numera 25—Te oto o Ieremia ra

Taata papai: Ieremia

Vahi papairaa: I pihai ia Ierusalema

Otiraa te papai: 607 H.T.T.

1. No te aha i tano maitai ai te upoo parau o Te oto o Ieremia ra?

 MEA tano maitai te upoo parau o teie buka o te mau Papai faauruahia. E otoraa teie o te faaite i te peapea hohonu no nia i te ati i tupu i nia i te nunaa maitihia o te Atua, oia hoi te haamouraahia Ierusalema e Nebukanesa, arii no Babulonia i te matahiti 607 H.T.T. Na roto i te reo Hebera, te upoo parau o teie buka, o te parau matamua, ïa ʼEh·khahʹ!, oia hoi “Auê hoi!” (MN) Ua mairi te feia huri i te Septante Heleni i te buka Threʹnoi, oia hoi “Heva; Oto.” Ua faaohipa te Talmud Babulonia i te parau Qi·nohthʹ, oia hoi “Heva; Autâ.” Na Jérôme, tei papai na roto i te reo Latino, i horoa i te iˈoa ra Lamentationes, no reira mai te upoo parau Farani.

2. Ua tuuhia Te oto o Ieremia ra i roto i teihea pueraa buka e nafea oia i te faanahoraahia i roto i te Bibilia?

2 I roto i te mau huriraa reo Tahiti o te Bibilia, ua tuuhia Te oto o Ieremia ra i muri aˈe i te Ieremia, i roto râ i te canon Hebera, tei roto ïa i te Hagiographe, aore ra Papai, e Te Sire a Solomona, Ruta, Koheleta, e Esetera—te hoê anairaa buka iti parauhia na Meghil·lohthʹ (Mau otaro) e pae. I roto i te tahi mau Bibilia Hebera no teie nei tau, ua tuuhia oia i ropu i te Ruta aore ra te Esetera e te Koheleta, i roto râ i te mau otaro tahito, te parauhia ra e to muri oia i te Ieremia mai ta tatou e ite nei i teie mahana i roto i ta tatou Bibilia.

3, 4. Eaha te haapapuraa e na Ieremia i papai i teie buka?

3 Aita te buka e faaite ra i te iˈoa o te taata papai. Aita râ e feaaraa e o Ieremia iho â. I roto i te Septante Heleni, te taiohia nei teie omuaraa o te buka: “Mai teie te tupuraa, i muri aˈe i to Iseraela hopoi-tîtî-raahia e to Ierusalema faaanoraahia, parahi ihora Ieremia ma te taˈi e oto aˈera i nia ia Ierusalema na roto i teie nei oto e na ô atura.” No Jérôme, aita teie mau parau i faauruahia e aita oia i tuu i te reira i roto i ta ˈna huriraa. Noa ˈtu râ, e farii iho â te tutuu ati Iuda e na Ieremia i papai i Te oto o Ieremia ra, e te haapapuhia ra te reira e te huriraa Syriaque, te Vulgate Latino, te Targoum a Ionatana, te Talmud Babulonia, e te vai atu â.

4 Ua tamata te tahi feia faahapa i te haapapu e aita Ieremia i papai i Te oto o Ieremia ra. Te faahiti nei râ te buka ra A Commentary on the Holy Bible ei haapapuraa e o Ieremia iho â te taata papai, i “te mau faataaraa oraora mau no nia ia Ierusalema i roto na pene 2 e te 4, papu maitai e na te hoê taata ite mata te reira i papai; oia atoa te faaiteraa i te mauiui rahi, te huru parau tohu o te mau pehepehe atoa, te huru papai, te faanahoraa o te mau pereota, te manaˈo, e mau mea anaˈe e au ia Ieremia.” * E rave rahi mau manaˈo turua i roto i Te oto e te Ieremia, mai te mauiui rahi o ‘te mata o te manii pape noa nei te roimata’ (Oto 1:16; 2:11; 3:48, 49; Ier. 9:1; 13:17; 14:17) oia atoa te faufauraa i te ino rahi o te mau peropheta e te mau tahuˈa. (Oto 2:14; 4:13, 14; Ier. 2:34; 5:30, 31; 14:13, 14) Te haapapu ra te mau parau i roto i te Ieremia 8:18-22 e te 14:17, 18 e e aravihi papu mau to Ieremia no te papai i te huru heva o Te oto.

5. Mea na roto i teihea haaferuriraa e ite ai tatou i te tau papairaa?

5 Ua farii-maitai-hia te tau papairaa oia hoi i muri noa ˈˈe i te toparaa o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T. Te vai oraora noa râ te huru riaria o te haaatiraa e te tutuiraahia te oire i te auahi, i roto i te feruriraa o Ieremia, e te faaite ra oia i to ˈna hepohepo rahi ma te putapû mau. Te na ô ra te hoê taata tatara parau e aita hoê huru o te oto i haamatara-maitai-hia i te hoê vahi taa ê o te buka, te hoˈi tamau mai nei râ te reira i roto e rave rahi pehepehe. Te parau faahou ra oia e: “Teie huru feruriraa arepurepu . . . o te hoê ïa haapapuraa puai mau e mea fatata roa teie buka i te papairaahia i te mau tupuraa e te mau manaˈo hohonu ta ˈna e hinaaro ra e faaite.” *

6. Eaha te vahi faahiahia o te huru papai e te huru faanahoraa o Te oto o Ieremia ra?

6 Mea faufaa roa te huru faanahoraa o Te oto o Ieremia ra no te mau aivanaa Bibilia. E pae pene to roto, e mau pehepehe e pae nehenehe mau ïa. E acrostiche na pene matamua e maha, e haamata te mau irava taitahi na roto i na leta Hebera e 22 te tahi i muri i te tahi. Area te pene toru ra, e 66 ïa irava, e haamata te mau irava taitoru na roto i te hoê â leta e hope aˈe na leta e 22. E ere te pae o te pehepehe i te acrostiche, noa ˈtu e e 22 irava to roto.

7. Eaha te peapea ta Ieremia e faaite, eaha râ te tiaturiraa e vai ra?

7 E faaite Te oto o Ieremia ra i te mauiui rahi i faatupuhia e te haaatiraa, te haruraa e te haamouraa o Ierusalema e Nebukanesa. Eita teie buka e raea e te mau buka atoa no to ˈna huru papai oraora mau e te putapû. E faaite te taata papai i te peapea rahi i mua i te anoraa, te ati rahi e te ahoaho ta ˈna e ite ra. Ua faatupu te oˈe, te ˈoˈe, e te tahi atu â mau mea riaria mau, i te mauiui rahi i nia i te oire—ei mau utua anaˈe no ǒ mai i te Atua ra, no te mau hara a te nunaa, te mau peropheta e te mau tahuˈa. Te vai noa ra râ te tiaturiraa ia Iehova, e te purehia ra oia no te hoˈi-faahou-raa mai.

TUMU PARAU O TE OTO O IEREMIA RA

8. Eaha te faaanoraa e faataahia ra i roto i te pehepehe matamua, eaha râ te mau parau a Ierusalema o tei faaauhia i te taata?

8 “O te parahi noa [oia anaˈe e] teie nei oire . . . o tei îî na i te taata e!” Mea na reira e haamata ˈi te pehepehe matamua o Te oto o Ieremia ra. E tamahine hui arii te tamahine o Ziona, ua faarue râ to ˈna mau hoa taatiraa ia ˈna, e ua hopoi-tîtî-hia to ˈna nunaa. Ua vai ano noa to ˈna mau opani. Ua faautua Iehova ia ˈna no te rahi o ta ˈna mau hara. Ua erehia oia i to ˈna unauna rahi. Ua ata to ˈna mau enemi i to ˈna toparaa. Ua hiˈa oia ma te maere mau, e aita to ˈna e tamahanahanaraa, e te pohe ra tei toe mai i te poia. E ui oia (o Ierusalema i faaauhia i te taata) e: “[Te vai ra anei] te oto e au i to ˈu nei oto?” E faatoro oia i to ˈna rima a parau ai e: “E parau-tia ta Iehova, o vau iho tei faaroo ore i ta ˈna parau.” (1:1, 12, 18; MN) E tiaoro oia ia Iehova e tairi atoa i to ˈna mau enemi tei oaoa, mai ta ˈna atoa i tairi ia ˈna.

9. (a) Nohea mai te ati i tae mai i nia ia Ierusalema? (b) Eaha te mau parau faaoooraa ia ˈna e to ˈna huru tupuraa fifi ta Ieremia e faaite ra?

9 “Te haapouri [ra] o Iehova i te tamahine ra o Ziona i te riri no ˈna!” (2:1) Te faaite ra te piti o te pehepehe e, na Iehova iho i taora i te unauna o Iseraela i raro i te fenua. Ua rave Iehova e ia aramoina te mau oroa e te Sabati, e ua faarue oia i ta ˈna fata e to ˈna hiero. Auê te peapea o Ierusalema ia hiˈohia ˈtu e! E parau Ieremia e: “Ua poopoo ta ˈu mata i te oto, ua horuhoru tau aau; ua niniihia tau paraia i raro i te repo i te hapa a te tamahine a to ˈu nei mau taata.” (2:11) E faahohoˈa oia i te tamahine o Ierusalema i te aha? Nafea oia e tamǎrû ai i te tamahine o Ziona? Ua faufaa ore e te au ore ta ˈna iho mau peropheta. I teie nei e faaooo te mau ratere ia ˈna: “O taua oire ra teie i parauhia nei, Te nehenehe i te unauna, e oaoaraa no te fenua atoa nei?” (2:15) Ua hamama te vaha o to ˈna mau enemi, ua hiˈo e ua auau i to ratou niho, a parau ai e: ‘O ta tatou teie mahana i tiai ra no te horomii hua ia ˈna.’ Te paruparuhia ra to ˈna mau tamarii i te poia e te amu ra te mau vahine i to ratou iho mau tamarii. Ua î te mau aroâ i te tino pohe. “E tae aˈera i te mahana i riri ai Iehova ra aore roa e taata i ora, aore i toe.”—2:16, 22.

10. Ei niu no te tiaturiraa, eaha te mau huru maitatai o te Atua ta Ieremia e faahiti?

10 E haamatara te toru o te pehepehe e 66 irava, i te tiaturiraa o Ziona i te aroha hamani maitai o te Atua. Na roto e rave rahi hohoˈa, e faaite te peropheta e na Iehova i faatupu i te faatîtîraa e te faaanoraa. No te peapea o te huru tupuraa, e ani te taata papai i te Atua ia haamanaˈo i to ˈna ahoaho e e faaite oia i to ˈna tiaturiraa i te maitai rahi e te aroha hamani maitai o Iehova. E haamata e toru irava te tahi i muri i te tahi na roto i te parau ra “Maitai” e e faaite ra e mea maitai e tiai i te ora no ǒ mai ia Iehova ra. (3:25-27) Na Iehova i faatae mai i te ati, e faaite atoa râ oia i te aroha hamani maitai. Na roto râ i teie taime, noa ˈtu e ua faˈihia te hara, aita Iehova i faaore i te reira; aita oia i faaroo i te mau pure a to ˈna nunaa, e ua faariro oia ia ratou “mai te pera e te mea faaruehia.” (3:45) Ma te roimata peapea, e haamanaˈo te peropheta e ua aˈuaˈu to ˈna mau enemi ia ˈna mai te hoê manu. Ua haafatata mai râ Iehova ia ˈna i roto i te apoo a parau ai e: “Eiaha e mǎtaˈu!” E tiaoro oia ia Iehova e pahono atu i te faainoraa a te enemi: “E riro oe i te auau ia ratou ma te riri, e ia pau atu ratou ia oe, i raro aˈe i teie mau raˈi, e Iehova e.”—3:57, 66.

11. Nafea to Iehova niniiraa i to ˈna riri uˈana i nia ia Ziona e no te aha?

11 “Auê te auro i mohimohi e! e te auro maitai roa ra i te huru e!” (4:1) E mihi te maha o te pehepehe i te hanahana i mohimohi o te hiero o Iehova, ua hurihia hoi to ˈna mau ofai i roto i te mau aroâ. Aita rea faufaa to te mau tamaiti hui arii o Ziona, mai te mau farii araea. Aita e pape, aita e faraoa faahou, e te feia i paari i roto i te oraraa maitai, ua “tarava noa i nia i te tiriapera.” (4:5) E rahi aˈe â te faautuaraa i to te hara a Sodoma. Te feia Nazira i ‘viivii ore aˈe i te hiona, i teatea aˈe i te û,’ ua ‘ereere aˈe ïa i te maraia’ e ua miomio to ratou iri. (4:7, 8) Mea maitai aˈe ia pohe i te ˈoˈe i te pohe i te poia i te anotau a tunu ai te mau vahine i to ratou iho mau tamarii! Ua ninii Iehova i to ˈna riri uˈana. Ua tupu tei ore i manaˈohia—ua tae roa mai te enemi i roto i te mau opani o Ierusalema! E no te aha? “No te hara teie a to ˈna ra mau peropheta, e te ino o ta ˈna ra mau tahuˈa,” tei haamanii i te toto o te feia parau-tia. (4:13) Eita Iehova e fariu mai i to ˈna mata i nia ia ratou. E hope râ te hara a te tamahine o Ziona, eita oia e hopoi-tîtî-faahou-hia. Na oe i teie nei, e te tamahine ra o Edoma, e inu i te auˈa maramara a Iehova!

12. Eaha te piiraa haehaa mau e itehia ra i roto i te pae o te pehepehe?

12 E haamata te pae o te pehepehe na roto i te hoê piiraa ia Iehova e haamanaˈo i to ˈna nunaa otare. Te haaparaparauhia ra te feia no Ierusalema. Na to ratou mau tupuna i rave i te hara e na ratou e amo nei i ta ratou utua. E mau tavini noa teie e faatere nei ia ratou, e te mauiui nei ratou i te poia rahi. Ua ore te rearea o to ratou aau, e ua monohia ta ratou mau ori e te heva. Ua maˈihia to ratou mafatu. E faˈi haehaa ratou i mua ia Iehova e: “Area oe, e Iehova, e tia oe i te parahiraa e a muri noa ˈtu, e to oe terono i tera ui, i tera ui.” E auê ratou: “E haafariu oe ia matou ia oe, e Iehova, ua fariu ïa matou i reira; faahoˈi mai oe i [te mau mahana apî na matou] mai tahito ra. Ua faarue hua mai râ oe ia matou nei? e riri rahi roa hoi to oe ia matou.”—5:19-22; MN.

FAUFAARAA

13. Eaha te tiaturiraa ta Te oto o Ieremia ra e faaite ra, no te aha râ e mea faufaa ia faaitehia te etaeta o te Atua?

13 Te faaite ra te buka Te oto o Ieremia ra i to Ieremia tiaturi rahi i te Atua. Ma te ahoaho rahi e te hepohepo no te pau, ma te ore roa ˈtu e tiaturi i te tamǎrû no ǒ mai i te taata ra, te tiai ra te peropheta i te ora maoti te rima o te Atua rahi o te ao taatoa ra o Iehova. E turai te buka Te oto o Ieremia ra, i te feia haamori mau atoa, ia auraro e eiaha e taiva, a faaara atoa ˈi ma te riaria i te feia e ore e faatura i te iˈoa rahi roa ˈˈe e i to ˈna auraa. Aita te tuatapaparaa e faahiti ra no te tahi atu oire i haamouhia, tei otohia mai teie i te putapû. Mea faufaa mau â teie buka ia faaite oia i te etaeta o Iehova i nia i te feia e tamau noa i te orure i te hau, te feia aˈî etaeta e te ore e tatarahapa.

14. Eaha te mau faaararaa e mau parau tohu i tupu ta Te oto o Ieremia ra e faaite ra e nafea te buka e au ai i te tahi atu mau papai faauruahia?

14 Mea faufaa atoa Te oto o Ieremia ra ia faaite oia i te tupuraa o te mau faaararaa e mau parau tohu e rave rahi a te Atua. (Oto 1:2Ier. 30:14; Oto 2:15Ier. 18:16; Oto 2:17Lev. 26:17; Oto 2:20Deut. 28:53) A tapao atoa e te horoa maira Te oto o Ieremia ra i te haapapuraa oraora mau o te tupuraa o te Deuteronomi 28:63-65. Hau atu â, e rave rahi mau faahitiraa i roto i teie buka i te tahi atu mau tuhaa o te mau Papai Moˈa. (Oto 2:15Sal. 48:2; Oto 3:24Sal. 119:57) E turu te Daniela 9:5-14 i Te oto o Ieremia ra 1:5 e te 3:42 ia faaitehia e ua roohia te nunaa i te ati no ta ˈna iho mau hara.

15. Te haamatara ra Te oto o Ieremia ra i te tiaturiraa i teihea “mau mahana apî”?

15 Mea peapea mau â te huru o Ierusalema! I roto râ i teie nei tupuraa, te faaite ra Te oto o Ieremia ra i te tiaturiraa e e faatupu Iehova i te maitai rahi e te aroha hamani maitai e e haamanaˈo oia ia Ziona e e faahoˈi mai oia ia ˈna. (Oto 3:31, 32; 4:22) Te faaite ra oia i te tiaturiraa i “te mau mahana apî” e au i to tahito ra tau a faatere ai te mau arii Davida e Solomona i Ierusalema. Te vai noa râ te faufaa a Iehova e o Davida no te hoê basileia mure ore! “Eita hoi to ˈna hamani maitai e mure; e aroha apî to ˈna i te mau poipoi atoa nei.” E na reira noâ Oia no te feia e here ia ˈna e tae roa ˈtu i te taime, i raro aˈe i te faatereraa tia a to ˈna Basileia, e parau ai te mau mea ora atoa i to ratou mauruuru: “O Iehova ta ˈu nei tufaa.”—5:21; 3:22-24.

[Nota i raro i te api]

^ 1952, neneihia e J. R. Dummelow, api 483.

^ Studies in the Book of Lamentations, 1954, a Norman K. Gottwald, api 31.

[Uiraa haapiiraa]