Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 27—Daniela

Buka Bibilia numera 27—Daniela

Buka Bibilia numera 27—Daniela

Taata papai: Daniela

Vahi papairaa: Babulonia

Otiraa te papai: area 536 H.T.T.

Area tau puohuhia: 618–area 536 H.T.T.

1. Eaha te aamu e vai ra i roto i te Daniela, e eaha te haamatarahia ra?

 A FATATA ˈI te mau nunaa atoa o te fenua nei i te ati rahi, te huti ra te buka a Daniela i to tatou ara-maite-raa i nia i te mau poroi tohu faufaa mau. Ua niuhia te mau buka Bibilia ra Samuela, Te mau arii, e Paraleipomeno i nia i te aamu ite-mata-hia o te basileia (hui arii a Davida) taipe o te Atua, area te buka a Daniela ra, no nia ïa i te mau nunaa o te ao, e te faataa atea ra, maoti te mau orama, i te aroraa no te mana faatere i rotopu i te mau hui arii rahi mai to ˈna ra anotau e tae roa i “te tau hopea.” O te aamu ïa o te ao i papai-aˈena-hia. E tae tatou i to ˈna vahi faahiahia roa ˈˈe ia faataahia mai eaha te tupu ia tae “i te mau mahana hopea ra.” Mai ia Nebukanesa, e ite te mau nunaa ma te mauiui e “tei te Teitei te hau i te basileia o te taata nei” e i te pae hopea, e horoa oia i te reira na te hoê “mai te Tamaiti a te taata ra,” te Mesia e Aratai ra o Iesu. (Dan. 12:4; 10:14; 4:25; 7:13, 14; 9:25; Ioa. 3:13-16) Na roto i te hiˈopoa-maitai-raa i te tupuraa o te parau tohu faauruahia o te buka a Daniela, e haafaufaa ˈtu â tatou i te mana no te tohu o Iehova e i ta ˈna mau tǎpǔ o te haapapu i te paruru e te haamaitairaa na to ˈna nunaa.—Pet. 2, 1:19.

2. Eaha te haapapuraa e ua ora mau na o Daniela, e ua tohu oia i roto i teihea area tau î i te mau tupuraa?

2 Te upoo parau o te buka, o te iˈoa ïa o te taata papai. Teie te auraa o “Daniela” (Hebera, Da·ni·yeʼlʹ), “O te Atua to ˈu nei haava.” Te haapapu ra Ezekiela, tei ora i taua atoa tau ra, e ua ora mau o Daniela, ia faahiti oia ia ˈna e o Noa e o Ioba atoa. (Ezek. 14:14, 20; 28:3) Te parau ra Daniela e ua haamata oia i ta ˈna buka “i te toru i te matahiti i te hau o te arii o Iuda o Iehoiakima.” O te matahiti 618 H.T.T. ïa, oia hoi te toru o te matahiti o te faatereraa a Iehoiakima ei arii faatutehia e Nebukanesa. * E haere roa te mau orama parau tohu a Daniela i te toru o te matahiti faatereraa a Kuro, i te area 536 H.T.T. (Dan. 1:1; 2:1; 10:1, 4) E oraraa î mau i te mau tupuraa to Daniela! Ua ora oia ei tamarii i roto i te basileia o te Atua i Iuda. I muri iho, ei tamaiti hui arii apî, ua hopoihia Daniela e to ˈna mau hoa hui arii no Iudea i Babulonia, i reira oia e ite ai i te faahiahia-roa-raa e te toparaa o te toru o te hau o te ao nei o te aamu Bibilia. Ua ora roa ˈtu Daniela no te tavini ei taata toroa i te aorai i roto i te maha o te hau o te ao nei, o Medai e o Peresia. Ua ora paha Daniela fatata hoê hanere matahiti.

3. Eaha te haapapuraa e e parau mau te buka a Daniela e e au i te canon?

3 Ua tuu-noa-hia iho â te buka a Daniela i roto i te tabula Papai faauruahia a te ati Iuda. Ua itehia mai te tahi mau tuhaa o te buka a Daniela i roto i te tahi mau buka o te canon i roto i te mau Otaro o te Miti Avaava, te tahi no te afa matamua o te senekele 1 H.T.T. Teie râ, te haapapuraa faahiahia ˈtu â e e parau mau te buka, o te mau faahitiraa ïa e vai nei i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ua parau roa Iesu i te iˈoa o Daniela i roto i ta ˈna parau tohu no nia i “te hopea o te faanahoraa o te mau mea,” i reira oia e faahiti pinepine ai i ta ˈna mau parau.—Mat. 24:3, MN; hiˈo atoa i te Dan. 9:27; 11:31; e te 12:11Mat. 24:15 e Mar. 13:14; Dan. 12:1Mat. 24:21; Dan. 7:13, 14Mat. 24:30.

4, 5. Nafea te ihipǎpǎ i faaore ai i te mau parau a te feia faahapa no nia i te buka a Daniela?

4 Noa ˈtu e aita te feia faahapa Bibilia i tiaturi e mea tano te buka a Daniela i te pae tuatapaparaa, ua faaite te mau itearaa a te ihipǎpǎ i te roaraa o te mau matahiti e ua hape ratou. Ei hiˈoraa, ua faahapa ratou i te parau a Daniela e o Belesazara te arii i Babulonia i te taime a faatere ai o Nabonide. (Dan. 5:1) Maoti te ihipǎpǎ aita e feaa-faahou-raa i teie nei e ua ora mau na Belesazara e ua faatere amui oia e Nabonide i roto i te mau matahiti hopea o te Hau emepera Babulonia. Ei hiˈoraa, te haapapu maitai ra te hoê papai cunéiforme parauhia “Pehepehe a Nabonide” e ua faatere mau o Belesazara ei arii i Babulonia e te faataa ra nafea oia i riro ai ei mono arii na Nabonide. * Te faaite ra te tahi atu papai cunéiforme e ua faatere Belesazara ei arii. Te vai ra te hoê euhe i ravehia i te iˈoa o Nabonide te arii, e o Belesazara, te tamaiti a te arii, i nia i te hoê pǎpǎ no te 12raa o te matahiti faatereraa a Nabonide, o te faaite ïa e hoê â toroa to Belesazara e to to ˈna metua tane. * Mea faufaa atoa te reira ia taa tatou no te aha Belesazara i pûpû ai i “te tootoru . . . i te mana i teie nei basileia” na Daniela ia noaa ia ˈna i te tatara i te papai a te rima i nia te patu. O Nabonide ïa te matamua, o Belesazara te piti e o Daniela te porohia ei toru o te feia faatere. (5:16, 29) Te parau nei te hoê taata maimi e: “No te mea ua turama maite te mau papai cunéiforme no nia ia Belesazara i to ˈna toroa e papu maitai roa ˈi to ˈna parahiraa i roto i te tuatapaparaa. E rave rahi mau papai o te haapapu ra e fatata roa hoê â to Belesazara tiaraa e hinuhinu e to Nabonide. Mea papu maitai teie huru faatereraa apipiti i roto i te mau matahiti hopea o te hau Babulonia Apî. Ua faaohipa Nabonide i te mana rahi na te aorai mai i Tema i Arabia, area ia Belesazara ra, ua faatere ïa oia ei mono arii i te fenua aiˈa, o Babulonia hoi te pu o te faatereraa. Papu maitai e e ere o Belesazara i te hoê mono arii faufaa ore; ua pûpû-mau-hia te ‘mana arii’ na ˈna.” *

5 Ua tamata te tahi pae i te faahapa i te mau parau a Daniela no nia i te umu auahi ura (pene 3), a parau ai e e aai noa te reira. Te parau ra te hoê rata Babulonia tahito e: “Te na ô maira o Rîm-Sin to outou fatu: No te mea ua taora oia i te tîtî apî i roto i te umu, e taora atoa oe i te tîtî i roto i te umu auahi ura.” Te mea faahiahia, ia faahiti o G. R. Driver i te reira, e parau oia e “te itehia ra” teie faautuaraa “i roto i te aamu o na Taata Moˈa e Toru. (Dan. III 6, 15, 19-27).” *

6. Eaha na tuhaa e piti o te buka a Daniela?

6 I tuu na te ati Iuda i te buka a Daniela, eiaha i roto i te mau Peropheta, i roto râ i te mau Papai. I te tahi aˈe pae, te pee ra te mau Bibilia Farani i te faanahoraa a te Septante Heleni e a te Vulgate Latino na roto i te tuuraa i te buka a Daniela i ropu i te mau peropheta rahi e te mau peropheta nainai. E piti tuhaa i roto i teie buka. E faataa te tuhaa matamua, mai te pene 1 e tae atu i te 6, i te mau ohipa i tupu te tahi i muri aˈe i te tahi i roto i te taviniraa i te hau a Daniela e a to ˈna mau hoa mai te matahiti 617 e tae atu i te 538 H.T.T. (Dan. 1:1, 21) Na Daniela iho i papai i te piti o te tuhaa, mai te pene 7 e tae atu i te 12, ma te parau ra vau e te faataa nei oia i ta ˈna mau orama e ta ˈna aparauraa e te mau melahi mai te area 553 * e tae atu i te area 536 H.T.T. (7:2, 28; 8:2; 9:2; 12:5, 7, 8) Ua riro na tuhaa e piti ei buka hoê roa a Daniela.

TUMU PARAU O TE DANIELA

7. Nafea Daniela e to ˈna mau hoa i te tapaeraa i nia i te tiaraa tavini na te hau Babulonia?

7 Faaineineraa no te taviniraa i te Hau (1:1-21). I te matahiti 617 H.T.T., e tae atu Daniela e te mau tîtî ati Iuda i Babulonia. E tae atoa ˈtu te mau tauihaa moˈa no roto i te hiero o Ierusalema, e e tuuhia i roto i te fare taoˈa etene. Tei roto Daniela e to ˈna na hoa Hebera e toru i te mau taurearea hui arii no Iuda i maitihia no te hoê faaineineraa e toru matahiti i te aorai o te arii. Ua faaoti maite Daniela i roto i to ˈna mafatu eiaha oia e viivii i te maa maitatai etene a te arii e i te uaina, no reira oia e ani ai e tamata ia ratou e ia amu noa ratou i te maa tupu e ia hoê aˈe ahuru mahana. E manuïa te tamataraa a Daniela e a to ˈna mau hoa, e e horoa te Atua i te ite e te paari na ratou. E nomino Nebukanesa ia ratou e maha ei feia aˈo na ˈna. Te faaite ra te irava hopea o te pene 1, o tei papaihia paha i muri iho roa i te otiraa teie tuhaa, e te tavini noa râ Daniela i te arii fatata e 80 matahiti i muri aˈe i to ˈna hopoi-tîtî-raahia, i te area 538 H.T.T. ra ïa.

8. Eaha te taotooto e te tatararaa ta te Atua e faaite ia Daniela, e nafea Nebukanesa e faaite ai i to ˈna mauruuru?

8 Taotooto o te hohoˈa riaria mau (2:1-49). I te piti o ta ˈna matahiti faatereraa (peneiaˈe mai te matahiti haamouraa o Ierusalema mai oia hoi 607 H.T.T.), e ahoaho roa o Nebukanesa i te hoê taotooto. Aita e ravea ta ta ˈna mau tahuˈa tahutahu no te tatara i te taotooto e to ˈna auraa. E pûpû oia i te mau ô faahiahia na ratou, e parau râ ratou e aita e taata e nehenehe e faaite i te arii i ta ˈna e ani ra maoti râ o te mau atua anaˈe. E riri roa te arii e e faaue oia e haapohe i teie mau taata paari. I te mea e e au atoa teie faaueraa i na Hebera e maha, e ani Daniela i te taime no te tatara i te taotooto. E pure Daniela e to ˈna mau hoa ia aratai Iehova ia ratou. E faaite Iehova i te taotooto e to ˈna auraa ia Daniela, o te haere atu i mua i te arii e parau e: “E Atua tei te raˈi o tei faaite mai ïa i te parau moe, o te faaite mai ïa i te arii ra ia Nebukanesa, i te mau mea e tupu i te mau mahana hopea ra.” (2:28) E faataa Daniela i te taotooto. No nia ïa i te hoê hohoˈa rarahi. E auro te upoo o te hohoˈa, e ario te ouma e na rima, e veo te opu e te humaha, e auri te avae, e auri e e araea te tapuae avae. E tairi e e faahuˈahuˈa te hoê ofai i te hohoˈa e e riro mai ei mouˈa rarahi o te faaî roa i te fenua atoa nei. Eaha to te reira auraa? E faaite Daniela e o te arii no Babulonia te upoo auro. I muri aˈe i to ˈna basileia, te vai ra te piti, te toru, e te maha. I te pae hopea, “e faatupu . . . te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou. . . . E hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (2:44) Ei haamauruururaa, e faateitei te arii i te Atua o Daniela mai te “Atua . . . no te mau atua” e e nomino oia ia Daniela “ei tiaau i nia i te mataeinaa atoa ra o Babulonia, e oia ˈtura te tavana rahi i nia i te mau taata paari atoa i Babulonia ra.” E nominohia na hoa e toru o Daniela ei tavana hau i roto i te basileia.—2:47, 48.

9. Eaha te faahopearaa o te tiaraa mǎtaˈu ore o na Hebera e toru eiaha e haamori i te hohoˈa?

9 E ora mai na Hebera e toru i te umu auahi ura ra (3:1-30). E faatia Nebukanesa i te hoê hohoˈa auro rarahi, e 60 kubiti (27 metera) i te teitei, e e faaue oia i te feia faatere atoa a te hau emepera ia putuputu no te avariraa. Ia oto te upaupa taa ê, e tia i te taata atoa ia tipapa i raro e haamori i te hohoˈa. O te ore noa ˈtu e na reira, e hurihia ïa i roto i te umu auahi ura. E faaitehia te arii e aita na hoa e toru o Daniela, o Sadaraka, Meseka e o Abede-nego i auraro. E arataihia ratou i mua i te arii e riri roa ra, i reira ratou e faˈi ai ma te mǎtaˈu ore: “E tia ïa i to matou Atua e haamori nei ia faaora oia ia matou. . . . E ore hoi [matou] e haamori i te tii auro i faatiahia e oe ra.” (3:17, 18) Ma te î i te riri rahi, e faaue te arii ia taihitu te tahuraa i te umu i tei matauhia e ia taamuhia e ia taorahia na Hebera e toru i roto. Ia na reira ratou, e pohe te feia e faatupu i te utua i te auahi ura. E riaria roa Nebukanesa. Eaha teie ta ˈna e ite ra i roto i te umu? E maha taata teie e hahaere nei i ropu i te auahi aita roa ˈtu to ratou e pepe, e “te huru o te toomaha ra mai te Tamaiti ïa a te Atua ra.” (3:25) E pii te arii i na Hebera e toru e haere mai i rapae i te auahi. E haere mai ratou i rapae, aita e ino, aita e hauˈa paapaa i nia ia ratou! Ei faahopearaa no to ratou tiaraa itoito i te pae o te haamoriraa mau, e poro Nebukanesa i te tiamâraa i te pae haamoriraa na te ati Iuda atoa o te hau emepera.

10. Eaha te taotooto riaria no nia i na ‘hitu tau’ a Nebukanesa, e ua tupu anei i nia ia ˈna?

10 Taotootoraa o na ‘hitu tau’ (4:1-37). Tei roto teie taotooto i te aamu ei papai-faahou-raa a Daniela i te hoê parau mana Babulonia. Na Nebukanesa i papai i te reira i muri aˈe i to ˈna faahaehaaraahia. E faˈi na mua Nebukanesa i te mana e te basileia o te Atua Teitei Roa ˈˈe. I muri iho, e faaite oia i te hoê taotooto riaria e te tupuraa o te reira i nia ia ˈna. E ite oia i te hoê raau e taea roa te raˈi ia ˈna e o te riro ei haapuraa e ei maa na te mau mea ora atoa. E pii hua te hoê tiai: ‘A tâpû na i te raau ia hiˈa. Ia haamauhia i te ruuruu auri e te veo. E ia hitu noa ˈtu i te [tau] i te na niaraa ia ˈna ra, ia itehia e e mana to Tei Teitei ra i te basileia o te taata, e te horoa nei i [te taata ta ˈna e] hinaaro, e te tuu nei i te feia haehaa roa i nia iho.’ (4:14-17; MN) E tatara Daniela i te taotooto a faaite ai e te faataipe ra te raau ia Nebukanesa. Eita e maoro e tupu teie taotooto tohu. I te taime a faaite ai oia i te teoteo rahi, e roohia te arii i te maamaa, e mai te hoê animala, e ora oia i roto i te aua e hitu matahiti i te maoro. I muri aˈe, e ora mai oia, e e faˈi oia i te teitei hau ê o Iehova.

11. I roto i teihea inu-hua-raa i te ava e ite ai Belesazara i te papai riaria a te rima, nafea Daniela e tatara ˈi i te reira, e nafea te reira e tupu ai?

11 Te oroa tamaaraa a Belesazara: te tatararaa o te papai (5:1-31). O te po ati teie o te 5 no Atopa 539 H.T.T. Te faatupu ra te arii Belesazara, te tamaiti a Nabonide, mono arii i Babulonia, i te hoê oroa tamaaraa rahi no to ˈna feia rahi hoê tausani. E faaue te arii, i taero i te uaina, ia hopoihia mai te mau farii moˈa auro e ario no roto mai i te hiero o Iehova, e e inu Belesazara e ta ˈna mau manihini i roto, ma te hairiiri, a arue ai i to ratou mau atua etene. Eita e maoro, e fa mai te hoê rima e papai i te hoê poroi maere i nia i te patu. E riaria roa te arii. Aita e ravea ta te feia paari no te tatara i te papai. I te pae hopea, e arataihia mai Daniela. E pûpû atu te arii e e riro oia ei tootoru i roto i te basileia ia noaa ia ˈna i te taio e te tatara i te papai, e parau râ Daniela ia ˈna e tapea noa ˈtu i ta ˈna mau ô na ˈna. I muri iho, e faaite oia eaha tei papaihia e to ˈna auraa: “MENE, MENE, TEKELE, UPHARISINE. . . . Ua taiohia e te Atua to basileia, e ua faaoti. . . . Ua faitohia oe i te faito, e aita i tia. . . . Ua tufahia to oe ra basileia, e ua horoahia i to Medai e to Peresia.” (5:25-28) I taua iho po ra, e haapohehia Belesazara, e na Dariu no Medai e faatere i te basileia.

12. Nafea te hoê opuaraa ino i nia ia Daniela i te oreraa e manuïa, e eaha te parau faaue a Dariu i reira?

12 Daniela i roto i te apoo o te mau liona (6:1-28). E opuaraa ino ta te feia toroa a te hau a Dariu i nia ia Daniela; e rave ratou e ia haamau te arii i te hoê ture o te opani, i roto i te roaraa e 30 mahana, e faatae i te pure i te hoê noa ˈˈe atua aore ra taata maori râ i te arii anaˈe. E hurihia te taata atoa e ore e auraro i roto i te apoo liona. Eita Daniela e auraro i teie ture o te faataupupu i ta ˈna haamoriraa e e fariu oia i nia ia Iehova na roto i te pure. E hurihia oia i roto i te apoo liona. E tapiri semeio te melahi a Iehova i te vaha o te mau liona, e ia poipoi aˈe, e oaoa roa te arii Dariu i te iteraa ˈtu ia Daniela aita roa ˈtu i pepe. E paruhia te mau liona i te mau enemi, e e faaue te arii ia mǎtaˈu atu i te Atua o Daniela, no te mea “oia te Atua e ora nei.” (6:26) E tupu Daniela i te maitai i roto i ta ˈna taviniraa i te hau e tae roa ˈtu i te hau o Kuro.

13. I roto i ta ˈna iho taotooto, eaha te orama a Daniela no nia e maha puaa e te mana arii o te Basileia?

13 Te orama o te mau puaa (7:1–8:27). E hoˈi tatou i “te matahiti matamua . . . o Belesazara,” ua haamata hoi ta ˈna faatereraa i te matahiti 553 H.T.T. E taotootohia Daniela, e e papai oia i te reira na roto i te reo Aramea. * E ite oia e maha puaa rarahi e te mehameha o te fa mai te tahi i muri i te tahi. E puai taa ê to te maha o te puaa, e e tupu mai te hoê tara iti i roto i te tahi mau tara a parau ai “i te parau rahi.” (7:8) E fa mai To te mau mahana tahito ra e parahi ihora. “Ua tausani hoi i te tausaniraa” o te tavini ia ˈna. E haere “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra” i mua ia ˈna e e “horoahia . . . te mana e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.” (7:10, 13, 14) I muri iho, e horoahia ia Daniela te tatararaa o te orama o na puaa e maha. E faahohoˈa ratou i na arii aore ra basileia e maha. I ropu i na ahuru tara o te maha o te puaa, e tia mai te hoê tara iti. E puai mai oia e e aro oia i te feia moˈa. E faaô mai râ te Tiribuna o te raˈi no te horoa i “te basileia, e te mana, e te rahi atoa o te basileia i raro aˈe i te raˈi atoa nei, . . . i te mau taata ra, i te feia moˈa o Tei Teitei.”—7:27.

14. Eaha te orama a Daniela no nia i te puaaniho oni e te mamoe oni e piti tara? Nafea Gaberiela e faataa ˈi i te reira?

14 E piti matahiti i muri iho, na mua ˈˈe roa i te toparaa o Babulonia, e ite Daniela i te tahi atu â orama ta ˈna e papai na roto i te reo Hebera. E taputô te hoê puaaniho oni e tara rahi to ˈna i ropu i te area mata, e te hoê mamoe oni teoteo e piti tara, e e upootia mai oia. E fati te tara rahi o te puaaniho oni, e e monohia e na tara huru nainai aˈe e maha. E rahi mai hoê i roto i te reira, e e tae roa oia i te patoi atu i te nuu o te mau raˈi. E tohuhia te hoê tau e 2 300 mahana e tae roa i te taime e “faahoˈihia ˈi” te vahi moˈa “i to ˈna tiaraa mau.” (8:14, MN) E faataa Gaberiela i te auraa o te orama ia Daniela. Te mamoe oni, o na arii ïa no Medai e no Peresia. Te puaaniho oni, o te arii ïa no Heleni, e amaha hoi teie basileia na roto e maha tuhaa. I muri aˈe, e tia mai te hoê arii taehae “e mârô i te Arii o te mau arii.” “E roa hoi” to te orama “pue mahana,” e tia ia Daniela ia huna i te reira no teie taime.—8:25, 26.

15. Eaha te mea e pure ai Daniela ia Iehova, e eaha ta Gaberiela e faaite i teie nei no nia i na ‘hitu ahuru hebedoma’?

15 Tohuhia te taeraa mai o te Mesia te Aratai (9:1-27). “I te matahiti matamua o Dariu . . . no te huaai o Medai,” te hiˈopoa ra Daniela i te parau tohu a Ieremia. Te taa ra ia ˈna e ua tae i te hopea o na 70 matahiti vai-ano-raa o Ierusalema, e pure Daniela ia Iehova ma te faˈi i ta ˈna iho e ta Iseraela hara. (Dan. 9:1-4; Ier. 29:10) E fa mai Gaberiela e faaite e e toe â ‘e hitu ahuru hebedoma e opanihia ˈi te hara, e faaotihia ˈi te mau ino, e tatarahia ˈi te hara.’ E tae mai te Mesia te Aratai i te hopea o na 69 hebedoma, i muri iho e tâpû-ê-hia oia. E mana noâ te faufaa no te taata e rave rahi e tae noa ˈtu i te hopea o na 70 hebedoma, e i reira e tupu ai te faaanoraa e te haamouraa.—Dan. 9:24-27.

16. I roto i teihea mau huru tupuraa e fa faahou atu ai te hoê melahi i mua ia Daniela?

16 E aro Apatoerau ia Apatoa, e tia mai Mikaela (10:1–12:13). O “te toru o te matahiti . . . o Kuro” teie, oia hoi te area 536 H.T.T., i muri rii aˈe i te hoˈiraa mai o te ati Iuda i Ierusalema. Ia hope na hebedoma haapaeraa maa e toru, tei te hiti o te pape Hidekela o Daniela. (Dan. 10:1, 4; Gen. 2:14) E fa mai te hoê melahi ia ˈna ra e e faataa oia e ua patoi ‘te arii no Peresia’ i to ˈna haereraa mai ia Daniela ra, e ua tauturu râ “Mikaela, te hoê arii rahi,” ia ˈna. E faatia oia ia Daniela i teie nei i te hoê orama no nia i “te mau mahana hopea ra.”—Dan. 10:13, 14.

17. Eaha te aamu parau tohu no nia i te arii no apatoerau e te arii no apatoa ta Daniela e papai i teie nei?

17 Mai te haamataraa, e paraparau teie orama anaanatae mau no nia i te hui arii no Peresia e no te hoê aroraa a muri aˈe e to Heleni. E tia mai te hoê arii puai, e rahi mai to ˈna basileia, i muri iho râ e amaha oia na roto e maha tuhaa. I te pae hopea, e piti noa ihotatau hui arii te toe mai, te arii no apatoa o te aro i te arii no apatoerau. E tauiui noa te fatu o te mana faatere. E tamau noa teie na arii ino fati ore i te haavare i nia i te hoê â airaa maa. “Ia tae i te tau i haapaohia ra,” e tupu faahou â te tamaˈi. E faainohia te vahi moˈa o te Atua, e e haamauhia “te mea faufau e ano ai ra.” (11:29-31) E faahiti te arii no apatoerau i te mau parau maerehia no nia i te Atua o te mau atua e e faateitei oia i te atua o te mau vahi etaeta. Ia faaû te arii no apatoa i te arii no apatoerau “i te taime hopea ra,” e purara te arii no apatoerau i roto i te mau fenua e rave rahi, e tae noa ˈtu “i roto i te fenua hinuhinu ra.” E aehuehu oia i te parau no te pae hitia o te râ mai e no te pae i apatoerau, e e haere mai oia i rapae ma te riri rahi e haamau “i to ˈna iho tiahapa, to ˈna iho fare i ropu i na miti ra i nia i te mouˈa hanahana ra.” Inaha, “e tae . . . oia i to ˈna iho hopea, e aore roa o ˈna e tauturu.”—11:40, 41, 45.

18. Eaha te mau mea e tupu mai i te tau e tia mai ai Mikaela ‘e faatia i te mau tamarii a to te Atua ra mau taata’?

18 E tamau noa te orama: E itehia Mikaela ia tia mai oia ‘e faatia i te mau tamarii a to te Atua ra mau taata.’ E tupu “te anotau ahoaho,” aitâ i itehia aˈenei i roto i te tuatapaparaa o te taata, e ora mai râ tei papaihia i roto i te buka. E rave rahi tei taoto i raro i te repo o te ara mai no te ora mure ore, “e te feia i haapii i te parau maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te raˈi ra.” E haafariu ratou i te taata e rave rahi i nia i te parau-tia. E tia ia Daniela ia tapiri atu i te buka “e tae noa ˈtu i te tau hopea ra.” “Mai te aha ra te maoro e tae na ai te hopea o teie nei mau mea i maerehia nei?” E faahiti te melahi i te hoê roaraa e toru tau e te afa, 1 290 mahana, e 1 335 mahana e e parau oia e “e ite . . . te feia paari.” E ao to te reira! I te pae hopea, e faaite te melahi ia Daniela i te tǎpǔ tamahanahana e e taoto oia e e tia mai oia no to ˈna tufaa ia tae “i te hopea o te mau mahana ra.”—12:1, 3, 4, 6, 10, 13.

FAUFAARAA

19. Eaha te hiˈoraa maitai no te hapa ore e te tiaturi ia Iehova na roto i te pure e itehia i roto i te buka a Daniela?

19 Mea maitai ia feruri te taata atoa e hinaaro mau e tapea i to ratou hapa ore i roto i te hoê ao ěê i te hiˈoraa o Daniela e o to ˈna na hoa e toru. Noa ˈtu te riaria o te haamǎtaˈuraa, ua tamau noa ratou i te ora ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua. A fifihia ˈi to ratou ora, ua ohipa Daniela “ma te haapao maitai” e ma te faatura i te mana teitei o te arii. (2:14-16) I to ratou faaheporaahia, ua maiti na Hebera e toru i te umu auahi ura maoti i te haamoriraa idolo, e ua maiti Daniela i te apoo liona maoti i te ereraa i te haamaitairaa e pure ia Iehova. I roto i na tupuraa taitahi, ua horoa Iehova i to ˈna paruru. (3:4-6, 16-18, 27; 6:10, 11, 23) E hiˈoraa faahiahia roa Daniela iho no te tiaturi i te Atua ra o Iehova na roto i te pure.—2:19-23; 9:3-23; 10:12.

20. Eaha na orama e maha i papaihia no nia i te mau hau o te ao nei, e no te aha to tatou faaroo e haapuaihia ˈi ia hiˈopoa tatou i te reira i teie mahana?

20 Mea horuhoru roa te mau orama a Daniela e e haapuai te reira i to tatou faaroo. A tahi, a hiˈo na i na orama e maha no nia i te mau hau o te ao nei: (1) Te vai ra te orama o te hohoˈa riaria, o te hui arii no Babulonia hoi te upoo auro o te haamata na nia ia Nebukanesa, e i muri mai e fa mai e toru basileia ê, mai tei faahohoˈahia e te toea o te hohoˈa. O te mau basileia ïa e faahuˈahuˈahia e te “ofai,” o te riro mai ei ‘basileia o te ore roa e mou,’ te Basileia o te Atua. (2:31-45) (2) Haere mai ai te mau orama a Daniela iho, no nia hoi te orama matamua i na puaa e maha e faahohoˈa “e maha [arii].” E au ratou i te hoê liona, te hoê daba, te hoê nemera e maha afii, e te hoê puaa e niho auri rarahi, e na tara hoê ahuru, e i muri aˈe hoê tara iti. (7:1-8, 17-28; MN) (3) I muri iho, te vai ra te orama o te mamoe oni (Medai e Peresia), te puaaniho oni (Heleni), e te tara iti. (8:1-27) (4) I te pae hopea, o te orama ïa o te arii no apatoa e te arii no apatoerau. E faataa maitai te Daniela 11:5-19 i te faaûûraa i rotopu i te tuhaa no Aiphiti e te tuhaa a Séleucus o te hau emepera Heleni a Alexandre i muri aˈe i to ˈna poheraa i te matahiti 323 H.T.T. Mai te irava 20 e haere atu ai, te faataa râ te parau tohu i te haereraa mai o te nunaa no apatoa e no apatoerau te tahi i muri i te tahi. Te faaite ra te faahitiraa a Iesu i “te mea faufau e ano ai ra” (11:31), i roto i ta ˈna parau tohu no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai, e e tamau noa teie aroraa no te mana faatere o na arii e piti e tae roa i “te hopea o te faanahoraa o te mau mea.” (Mat. 24:3, MN) Mea tamahanahana mau ïa te parau tǎpǔ e na ô ra e i “te anotau ahoaho, aita ïa ahoaho mai te tupuraa mai o te fenua ra e tae roa aˈenei i teie nei taime,” e tia mai o Mikaela iho e faaore i te mau nunaa paieti ore e e hopoi mai i te hau na te huitaata faaroo!—Dan. 11:20–12:1.

21. Nafea te parau tohu a Daniela no nia i na “hitu ahuru hebedoma” i tupu ai ma te faahiahia?

21 Te vai atoa ra te parau tohu a Daniela no nia i na “hitu ahuru hebedoma.” I muri aˈe e 69 hebedoma, e fa mai “te Mesia te [Aratai].” Ma te faahiahia, e 483 matahiti (69 taime e 7 matahiti) i muri aˈe i ‘tuuhia ˈi te parau’ e patu faahou ia Ierusalema, e Aretehasaseta i te 20raa o ta ˈna matahiti faatereraa e i faatupuhia ˈi e Nehemia i Ierusalema, te bapetizohia ra Iesu no Nazareta i roto i te pape Ioridana e te faatavaihia ra i te varua moˈa, a riro mai ai ei Mesia (oia hoi, Tei Faatavaihia). * I te matahiti 29 T.T. ra ïa. I muri iho, mai ta Daniela i tohu, ua tae mai “te pau” i to Ierusalema faaanoraahia i te matahiti 70 T.T.—Dan. 9:24-27; MN; Luka 3:21-23; 21:20.

22. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai na roto i to Nebukanesa faahaehaaraahia?

22 I roto i te orama a Nebukanesa no nia i te raau i tâpûhia, ta Daniela i papai i roto i te pene 4, te itehia ra e ua faahaehaa te Atua ra o Iehova i te arii, tei faateitei no ta ˈna mau ohipa i rave e tei tiaturi i to ˈna iho mana. Ua faarirohia oia mai te animala o te fenua nei e ia faˈi roa oia e “tei te Teitei te hau i te basileia o te taata nei, e ua horoa hoi i [te taata ta ˈna e] hinaaro.” (Dan. 4:32; MN) E riro anei tatou i teie mahana mai ia Nebukanesa, a faateitei ai no ta tatou mau ohipa i rave e a tuu ai i te tiaturiraa i nia i te mana o te taata a faatae mai te Atua i te faautuaraa i nia ia tatou, aore ra e faˈi tatou ma te paari e Oia te Arii o te basileia o te taata nei e e tuu tatou i to tatou tiaturiraa i nia i to ˈna Basileia?

23. (a) Nafea te tiaturiraa o te Basileia i haamatarahia ˈi i te roaraa o te buka a Daniela? (b) Eaha ta teie buka parau tohu e faaitoito ia tatou ia rave?

23 Te haamatarahia ra te tiaturiraa o te Basileia i roto i te buka taatoa a Daniela ma te faatupu i te faaroo! Te faataahia ra te Atua ra o Iehova mai te Arii Rahi roa ˈˈe tei haamau i te hoê Basileia o te ore roa e mou e o te haaparari i te mau basileia ê atoa. (2:19-23, 44; 4:25) Tae noa ˈtu te mau arii etene ra o Nebukanesa e o Dariu tei faahepohia ia faˈi i te rahi hau ê o Iehova. (3:28, 29; 4:2, 3, 37; 6:25-27) Te faateiteihia ra e te faahanahanahia ra Iehova mai To te mau mahana tahito ra o te faaoti i te parau o te Basileia e te horoa na te hoê “mai te Tamaiti a te taata ra” i “te mana e te hinuhinu, e te basileia [mure ore] no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.” Na “te feia moˈa râ no tei Teitei ra” e tufa e te Mesia ra o Iesu, “te Tamaiti a te taata ra,” i te Basileia. (Dan. 7:13, 14, 18, 22; MN; Mat. 24:30; Apo. 14:14) Oia o Mikaela, te tamaiti hui arii rahi, o te faaohipa i to ˈna mana Arii no te haaparari e te haamou i te mau basileia atoa o teie ao tahito. (Dan. 12:1; 2:44; Mat. 24:3, 21; Apo. 12:7-10) E tia i te maramaramaraa i teie mau parau tohu e mau orama ia faaitoito i te feia e au i te parau-tia ia rohi no te maimi i roto i te mau api o te Parau a te Atua i te “mau mea i maerehia nei” o te mau opuaraa a te Basileia o te Atua e faaitehia maira i roto i te buka faauruahia e te faufaa a Daniela.—Dan. 12:2, 3, 6.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 1188-1189.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 291-292.

^ Archaeology and the Bible, 1949, a George A. Barton, api 483.

^ The Yale Oriental Series · Researches, buka XV, 1929.

^ Archiv für Orientforschung, buka 18, 1957-1958, api 129.

^ Ua haamata paha Belesazara i te faatere mai te toru o te matahiti faatereraa a Nabonide. I te mea e te manaˈohia ra e ua haamata Nabonide i te faatere i te matahiti 556 H.T.T., te toru o ta ˈna matahiti e “te matahiti matamua o . . . Belesazara,” o te matahiti 553 H.T.T. ïa.—Dan. 7:1; hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 291-292; buka 2, api 363.

^ Ua papaihia te Daniela 2:4b–7:28 na roto i te reo Aramea, area te toea o te buka ra, mea na roto ïa i te reo Hebera.

^ Nehemia 2:1-8; hiˈo atoa i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 995-997.

[Uiraa haapiiraa]