Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 28—Hosea

Buka Bibilia numera 28—Hosea

Buka Bibilia numera 28—Hosea

Taata papai: Hosea

Vahi papairaa: Samaria (Mataeinaa)

Otiraa te papai: i muri aˈe 745 H.T.T.

Area tau puohuhia: na mua ˈˈe 804–i muri aˈe 745 H.T.T.

1, 2. (a) Nafea na buka hopea 12 o te mau Papai Hebera e faahiti-pinepine-hia ˈi? (b) Eaha ta tatou i ite no nia ia Hosea, e no vai ta ˈna parau tohu?

 E PINEPINE na buka hopea 12 o te mau Papai Hebera i te faahitihia mai “te mau peropheta iti.” E au ra e e tano teie parau no te mea, ia tahoêhia teie mau buka, e poto aˈe ratou i te buka a Isaia aore ra a Ieremia. E ere râ ratou i te mea iti i te pae o te faufaaraa. I roto i te Bibilia Hebera, hoê noa buka te taatoaraa e e parauhia “Te hoê ahuru ma piti.” Te tumu i tahoêhia ˈi ratou mai teie, no te parururaa paha ïa, e nehenehe hoi te hoê otaro nainai e moe haere noa. Mai na buka taitahi 12, te upoo parau o te buka matamua, o te iˈoa iho ïa o te taata papai, o Hosea, e haapotoraa ïa no Hoshaiah oia hoi “Faaorahia e Ia; Ua faaora o Ia.”

2 I roto i te buka o to ˈna iˈoa to nia iho, mea iti roa tei faaitehia no nia ia Hosea maori râ e tamaiti oia na Beeri. Fatata te taatoaraa o ta ˈna mau parau tohu, no nia ïa ia Iseraela, mea varavara o Iuda i te faahitihia; aita Ierusalema i faahitihia e Hosea, e 37 taime e parau-roa-hia ˈi te iˈoa o te opu fetii rahi roa ˈˈe o Iseraela, o Epheraima, e o te oire pu o Iseraela, o Samaria, e 6 ïa taime.

3. Eaha te maororaa o to Hosea tohuraa, e o vai atu â te mau peropheta i to ˈna tau?

3 Te faaite maira te irava matamua o te buka e ua tavini Hosea ei peropheta a Iehova no te hoê tau huru roa, mai te pae hopea o te faatereraa a te arii no Iseraela o Ieroboama II e tae roa i te tau faatereraa a Hezekia i Iuda. Oia hoi mai na mua rii aˈe i te matahiti 804 H.T.T. e tae roa i muri aˈe i te matahiti 745 H.T.T., hau rii ïa i te 59 matahiti. Tau matahiti ïa o te faatereraa a Ieroboama II e a Hezekia to ˈna taviniraa ei peropheta. I taua tau ra, o Amosa, Isaia, Mika e Odeda te tahi atu mau peropheta haapao maitai a Iehova.—Amo. 1:1; Isa. 1:1; Mika 1:1; Par. 2, 28:9.

4. Eaha te mau faahitiraa e te mau parau tohu i tupu o te haapapu e e parau mau te buka a Hosea?

4 Te haapapuhia ra e e parau mau te parau tohu i te mea e ua faahiti-pinepine-hia i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ua rave Iesu iho i te Hosea 10:8 i to ˈna faahitiraa i te haavaraa i nia ia Ierusalema: “Ei reira te taata e parau ai i te mouˈa, A mairi mai i nia ia matou, e te mau aivi ra, A tapoˈi mai ia matou.” (Luka 23:30) Ua faaohipa-atoa-hia te hoê tuhaa o teie irava i roto i te Apokalupo 6:16. Te faahiti ra Mataio i te Hosea 11:1 no te faaite e ua tupu te parau tohu: “I toina e au tau tamaiti i Aiphiti.” (Mat. 2:15) Ua tupu te parau tohu a Hosea no nia i te hoˈi-faahou-raa o Iseraela atoa i to te Iseraela e rave rahi no te basileia opu hoê ahuru apitiraa ˈtu i to Iuda hou te faatîtîraa e tei roto to ratou huaai i te feia i hoˈi mai i muri aˈe i te faatîtîraa. (Hos. 1:11; Par. 2, 11:13-17; 30:6-12, 18, 25; Eze. 2:70) Mai te tau o Ezera mai, e tiaraa to te buka i roto i te canon Hebera ei “parau a Iehova ia Hosea ra.”—Hos. 1:2.

5. No teihea taivaraa i faautua ˈi Iehova ia Iseraela?

5 No te aha Iehova i tono ai ia Hosea ei peropheta i Iseraela? No te taivaraa a Iseraela e to ˈna viiviiraa i te haamoriraa a Baala, ua ofati ïa ratou i te faufaa a Iehova. I te Fenua Tǎpǔhia, ua riro mai Iseraela ei nunaa feia faaapu, ua farii râ ratou eiaha noa i te huru oraraa a to Kanaana, i ta ratou atoa râ haapaoraa e ta ratou haamoriraa ia Baala, te hoê atua taipe no te mau puai faahoturaa o te natura. I te tau o Hosea, ua faarue roa Iseraela i te haamoriraa a Iehova no te rave i te mau peu faaroo faufau e te inuraa ava ma te mau peu taatiraa tia ore e te mau faaturi o te hiero. I parau na Iseraela e maoti o Baala i ruperupe ai ratou. Ua taiva oia ia Iehova, aita oia e tia ra ia ˈna, e no reira e tia oia ia faatitiaifarohia. E faaite Iehova ia ˈna e e ere ta ˈna mau faufaa materia no ǒ mai ia Baala ra, no reira oia i tono ai ia Hosea e faaara ia Iseraela eaha ta te tatarahapa ore e hopoi mai. I muri aˈe i te poheraa o Ieroboama II, ua faaruru Iseraela i to ˈna tau fifi roa ˈˈe. Ua tamau noa te hoê tau riaria, ua taparahi-pohe-hia tau feia faatere, e tae roa i te taime a hopoi-tîtî-hia ˈi ratou e to Asura i te matahiti 740 H.T.T. I taua tau ra, ua aro noa e piti pae te tahi i te tahi, ua hinaaro te hoê e faaau i te faufaa e to Aiphiti, e te tahi e to Asura. Aita hoê aˈe i tiaturi ia Iehova.

6. Eaha ta te huru papairaa a Hosea e faaite maira?

6 E ohipa ta te huru papairaa a Hosea e faaite maira. Mea pinepine ta ˈna mau parau i te mea mǎrû e to ˈna haamatararaa i te maitai rahi e te aroha hamani maitai o Iehova. E haapapu oia i te tapao haihai roa o te tatarahapa ta ˈna e ite ra. I te tahi taime, e parau taue noa oia. Noa ˈtu e aita e faafaitoraa i roto i ta ˈna huru papairaa, te vai ra râ te puai e te itoito. E faaite oia i te mau manaˈo hohonu puai, e e taui taue noa oia i te manaˈo.

7. Eaha te faahohoˈahia na roto i te taiataraa a Gomera e to ˈna hoo-faahou-raahia mai i muri aˈe?

7 I te omuaraa o to ˈna toroa peropheta, ua faauehia Hosea e rave i “te hoê vahine i mataro i te taiata.” (1:2) Papu maitai e e opuaraa ta Iehova. Ua riro na Iseraela mai te hoê vahine na Iehova, ua taiva râ oia e ua taiata. E faaite râ oia i to ˈna aroha ia ˈna e e tamata oia i te faaora ˈtu. E nehenehe mau o Gomera, te vahine a Hosea e faahohoˈa i te reira. Te manaˈohia ra e i muri aˈe i to ˈna fanauraa i te tamarii matamua, ua haamata oia i te taiata e ua fanau oia i te tahi mau tamarii i roto i te taiataraa. (2:5-7) Te itehia ra te reira ia au i te parau ra “e fanau maira ta ˈna [ta Hosea] e tamaroa,” aita râ e parauhia ra no te peropheta ia fanau oia i te tahi atu na tamarii. (1:3, 6, 8, MN) Ia au i te pene 3, mau irava 1-3, e au ra e ua faahoˈi mai Hosea ia Gomera ia ˈna ra, ma te hoo faahou mai ia ˈna mai te tîtî ra, o te faaauhia ïa i to Iehova faahoˈiraa mai i to ˈna nunaa i to ratou tatarahaparaa i ta ratou taiataraa.

8. Teihea nau iˈoa e faaohipahia te hoê aore ra te tahi i roto i te buka?

8 E parau-atoa-hia te basileia opu hoê ahuru no Iseraela, no ˈna hoi te mau parau tohu a Hosea, o Epheraima, ia au i te iˈoa o te opu fetii rahi roa ˈˈe o te basileia. E faaohipahia te hoê aore ra te tahi o teie nau iˈoa, Iseraela e Epheraima, i roto i te buka.

TUMU PARAU O TE HOSEA

9. Eaha ta te mau iˈoa o te mau tamarii a Gomera e faaite ra no nia i te huru raveraa a Iehova ia Iseraela?

9 Faahohoˈahia te taiataraa o Iseraela (1:1–3:5). E fanau te “vahine i mataro i te taiata” a Hosea i te hoê tamaiti na te peropheta, o Iezereela. I muri aˈe, e fanau oia e piti â tamarii, hoê tamahine, o Lo-ruhama, oia hoi “Aita [oia i] arohahia” e hoê tamaroa, o Lo-ami, oia hoi “E ere to ˈu nunaa.” Ua horoa Iehova i teie na iˈoa no te faaite e eita oia “e aroha faahou i te utuafare o Iseraela” e no te haamatara i to ˈna faarueraa ia ratou ei nunaa. (1:2, 6, 9) E tahoêhia râ te mau tamarii no Iuda e no Iseraela ei “tamarii . . . na te Atua ora ra,” i raro aˈe i te hoê faatere, “e riro hoi te mahana o Iezereela i te rahi.” (1:10, 11) Ma te tamâhia i te haamoriraa taiata a Baala, e hoˈi te nunaa o te Atua ia Iehova ra e e farii ia ˈna ei tane na ratou. (2:16) E horoa Iehova i te ino ore na Iseraela e e momoˈahia oia ia ˈna no te hoê tau otia ore ma te parau-tia, te maitai rahi, te aroha hamani maitai e te taiva ore. Ia au i te iˈoa ra Iezereela (oia hoi “E ueue te Atua i te Huero”), e tǎpǔ Iehova e: “E ueue au ia ˈna i te fenua nei na ˈu iho; . . . e parau atu vau i tei parauhia e, [e ere to ˈu] mau taata, O to ˈu ra ïa mau taata o oe; e na ratou e parau mai, O oe to matou Atua.” (2:23; MN) Mai te hoê vahine e tatarahapa ra no ta ˈna taiataraa, “e hoˈi mai te tamarii a Iseraela, a imi ai i to ratou Atua ia Iehova, e faaroo hoi i to ratou arii ia Davida.”—3:5.

10. Eaha te faahopearaa o to te nunaa faarueraa i te ite?

10 Mau parau tohu haavaraa ia Epheraima (e ia Iuda) (4:1–14:9). E faaite te irava matamua o te pene 4 i te tumu o te faaararaa parau tohu i muri nei: “E [haavaraa] hoi ta Iehova i te mau taata o te fenua nei, no te mea, aita e parau mau, aore e aroha, aore hoi e ite i te Atua i te fenua nei.” Eaha te faahopearaa o te reira? “No te mea na oe, e te tahuˈa, i faarue i te ite, e faarue atoa vau ia oe eiaha ei tahuˈa na ˈu nei; no te mea ua haamoe oe i te ture a to Atua, e haamoe atoa vau i to mau tamarii,” ta Iehova ïa e parau. (4:1, 6; MN) Na te haerea taiata i faaatea ê ia Iseraela. E faaafaro Iehova i te fifi o Iseraela e o Iuda tei taiata, e imi râ ratou ia Iehova ia “roohia ratou i te ati.”—5:15.

11. Nafea Hosea e taparu ai i te nunaa, no te aha râ hoi ratou e roohia ˈi i te ati?

11 E taparu Hosea i te nunaa: “E haere mai, tatou e hoˈi ia Iehova ra: . . . na ˈna tatou e faaora.” Mea au aˈe na Iehova te maitai e te ite i te Atua i te mau tusia taauahi, te maitai râ o Epheraima e o Iuda e au ïa i “te hau e pee vave ra.” (6:1, 4) E au o Epheraima “i te uuairao vare noa e te ite ore.” E imi te nunaa i te tauturu a Aiphiti e a Asura eiaha râ i ta Iehova. (7:11) E roohia ratou i te ati. No te aha hoi? Te hahaere noa ra ratou, a feruri ai i te ohipa ino, a ofati ai i te faufaa a Iehova e ta ˈna ture. “Ua ueue ratou i te mataˈi e ua ooti i te puahiohio.” (8:7) E haamanaˈo Iehova i ta ratou hape e e haapao atu i ta ratou mau hara. “E riro ratou ei [oere] i roto i te mau etene.” (9:17; MN) E vine ino o Iseraela e ua haavare to ratou mafatu. Maoti i te ueue i te huero ma te parau-tia e te ooti ma te maitai, ua arote ratou i te ino e ua ooti i te parau-tia ore. “Ua tii au i tau tamaiti i Aiphiti,” ta Iehova ïa e haamanaˈo ra. (11:1) Oia, ua here oia ia Iseraela mai to ˈna tamaiti-iti-raa, ua ati râ Oia ia Iseraela i te haavare. E aˈo Iehova e: “E fariu oe i to oe ra Atua: e haapao i te aroha hamani maitai ra e te [parau-tia; e a tiaturi] tamau maite i to oe ra Atua.”—12:6; MN.

12. (a) Eaha ta Hosea e haapoto i roto i te pene 13? (b) Eaha te tǎpǔ no nia i te hoˈi-faahou-raa e itehia ra?

12 I roto i te pene 13, e haapoto Hosea i te mau tupuraa tahito atoa no nia i te haamataraa maitai o Iseraela e te aupururaa Iehova ia ratou, e to Iseraela faarueraahia e Iehova e i te pae hopea, to ˈna orureraa ia ˈna. Te parau ra Iehova e: “Ua horoa ˈtu hoi au i te tahi arii no oe ma te riri, e [e] rave ê atu vau ia ˈna ma te riri â.” (13:11; MN) I muri iho râ, e tupu te hoˈi-faahou-raa: “E faaora vau ia ˈna i te apoo ra; e hoo faahou atu vau ia ratou mai te pohe mai; E te pohe e, Eihea to oe tara? E te apoo e, Eihea to oe pohe?” (13:14) E pohe riaria mau to Samaria, te orure hau!

13. Eaha te taparuraa e faahope i te buka a Hosea, o vai te haere na te mau eˈa o Iehova?

13 E hope te buka na roto i teie taparuraa putapû mau: ‘E Iseraela e, e fariu mai oe i to Atua ra ia Iehova; no te mea ua hiˈa oe i to oe ra ino. A ani ia ˈna e faaore mai i te hara, e a horoa ˈtu i te tusia puaatoro oni apî a to vaha. E faaite Iehova i te aroha e te here. E riro oia mai te hau i nia ia oe, e e tiarehia oe mai te lili e te tumu olive.’ E taa i te feia paari teie mau mea: “Ua tia te mau haerea o Iehova, e te feia parau-tia e na reira ïa i te haere: area te feia rave hara ra, e hiˈa ïa i reira.”—14:1-6, 9.

FAUFAARAA

14. A faahiti i te tahi mau tupuraa o te parau tohu a Hosea.

14 E haapaari te buka a Hosea i te tiaturi i te mau parau tohu faauruahia a Iehova. Ua tupu mau â te mau mea atoa ta Hosea i tohu no nia ia Iseraela e ia Iuda. Ua faaruehia Iseraela e to ˈna mau hoa taatiraa no te mau nunaa tapiri haamori idolo e ua ooti oia i te puahiohio o te haamouraa no ǒ mai i to Asura i te matahiti 740 H.T.T. (Hos. 8:7-10; Arii 2, 15:20; 17:3-6, 18) Ua tohu râ Hosea e e faaite Iehova i te aroha hamani maitai ia Iuda e e faaora oia ia ˈna, eiaha râ maoti te puai o te hoê nuu. Ua tupu te reira i to te melahi a Iehova haapoheraa 185 000 o to Asura e haamǎtaˈu ra ia Ierusalema. (Hos. 1:7; Arii 2, 19:34, 35) Noa ˈtu râ, e au atoa te haavaraa i roto i te Hosea 8:14 ia Iuda: “E hopoi râ vau i te auahi i nia i te mau oire no ˈna, e ama te mau fare rarahi i te reira,” e parau tohu teie i tupu ma te riaria i to Nebukanesa faaanoraa ia Iuda e ia Ierusalema, i te area 609-607 H.T.T. (Ier. 34:6, 7; Par. 2, 36:19) Ua tupu te mau parau tohu e rave rahi a Hosea no nia i te hoˈi-faahou-raa i to Iehova haaputuraa ia Iuda e ia Iseraela, e ‘ua haere mai ratou mai te fenua’ i faatîtî ia ratou i te matahiti 537 H.T.T.—Hos. 1:10, 11; 2:14-23; 3:5; 11:8-11; 13:14; 14:1-9; Eze. 2:1; 3:1-3.

15. Nafea te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te faaohiparaa i te tahi mau irava o te buka a Hosea?

15 Mea faufaa atoa te mau faahitiraa a te feia i papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te parau tohu a Hosea no tatou i teie mahana. Ei hiˈoraa, te faaohipa ra Paulo i te Hosea 13:14 i roto i ta ˈna aparauraa no nia i te tia-faahou-raa: “E te pohe e, teihea to oe tara? E hade e, teihea to oe re?” (Kor. 1, 15:55) Ia haamatara oia i te maitai rahi o Iehova ta ˈna e faaite i te mau farii o te aroha, e faahiti Paulo i te Hosea 1:10 e te 2:23: “O ta ˈna atoa hoi i parau i te peropheta ra ia Hosea e, O te feia e ere i te taata no ˈu ra, e parauhia ïa e au e, e taata no ˈu; e tei ore i herehia ra, e parauhia ïa, o te herehia. E te vahi i parauhia ˈtu ai ratou ra e, E ere outou i te taata no ˈu, e riro ïa ratou i te parauhia i reira e, e tamarii na te Atua ora ra.” (Roma 9:25, 26) E haapoto atoa Petero i taua noâ mau irava ra no roto i te Hosea ia parau oia e: “O outou, e ere i te taata no te Atua i mutaa ihora, i teie nei râ, e taata ïa no te Atua; o tei ore i arohahia mai i mutaa iho, i teie nei râ, ua arohahia mai ïa.”—Pet. 1, 2:10.

16. Teihea mau parau a Hosea ta Iesu i rave faahou ei faaiteraa i te mau mea ta Iehova e titau i roto i te haamoriraa?

16 Inaha, te itehia ra e ua tupu te parau tohu a Hosea eiaha noa i to te hoê toea hoˈiraa mai i te tau o Zerubabela ra, i to Iehova atoa râ haaputuraa ma te aroha i te hoê toea pae varua o tei riro mai ei ‘mau tamarii here a te Atua ora ra.’ Ma te faauruahia, ua ite Hosea i te mau mea e titauhia i teie feia. E ere i te hoê huru haamoriraa rapaeau noa ma te mau peu faaroo, ia au râ i te mau parau a te Hosea 6:6 (ta Iesu i rave faahou i roto i te Mataio 9:13 e 12:7): “Hinaaro hoi au i te aroha eiaha te tusia; e te ite i te Atua eiaha te mau tusia taauahi.”

17. (a) Eaha te titauhia i te feia atoa e topa i roto i te taiataraa pae varua? (b) Eaha te tǎpǔ oaoa a te Basileia e vai ra i roto i te Hosea?

17 Te faaite ra te hiˈoraa o te vahine taiata i faahohoˈahia ma te oraora mau e te vahine a Hosea, e mea faufau na Iehova te feia e faarue ia ˈna no te pee i te haamoriraa idolo e te haapaoraa hape, a rave ai i te taiataraa pae varua. E tia i te feia atoa i topa i roto i te hape ia hoˈi mai ia Iehova ra ma te tatarahapa mau e ‘ia horoa i te tusia puaatoro oni apî o te vaha.’ (Hos. 14:2; Heb. 13:15) E nehenehe ratou e oaoa e te toea o te mau tamarii pae varua o Iseraela ia tupu te tǎpǔ o te Basileia i roto i te Hosea 3:5: “E muri aˈera, e hoˈi mai te tamarii a Iseraela, a imi ai i to ratou Atua ia Iehova, e faaroo hoi i to ratou arii ia Davida; e roohia hoi ratou i te mǎtaˈu ia Iehova, e te maitai hoi no ˈna, i te mau mahana hopea ra.”

[Uiraa haapiiraa]