Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 29—Ioela

Buka Bibilia numera 29—Ioela

Buka Bibilia numera 29—Ioela

Taata papai: Ioela

Vahi papairaa: Iuda

Otiraa te papai: area 820 H.T.T. (?)

1. Eaha te mau tupuraa peapea e haamatarahia ra i roto i te parau tohu a Ioela?

 TE TAHI i muri i te tahi, e faaano te hoê aere manumanu i te fenua. Na te auahi i mua e i muri mai ia ratou e faaoti roa i te faaanoraa. E oˈe to te mau vahi atoa. E pourihia te mahana e e riro te marama ei toto, te fatata maira hoi te mahana rahi riaria o Iehova. E faaue oia e faaohipa i te tipi tâpû matie e e haaputu i te mau nunaa no te haamouraa. E “faaorahia” râ te tahi pae. (Ioe. 2:32) Mea anaanatae roa te parau tohu a Ioela no teie mau tupuraa peapea e mea faufaa atoa no tatou.

2. Eaha ta tatou i ite no nia ia Ioela e te vahi i papai ai oia i ta ˈna parau tohu?

2 Te omuahia ra te buka mai “te parau a Iehova i tae mai ia Ioela a Phetuela.” Aita ˈtu e parau ta te Bibilia e faaite mai no nia ia Ioela. O te parau tohu te haamatarahia ra eiaha râ te taata papai. Te auraa o te iˈoa “Ioela” (Hebera, Yoh·ʼelʹ) o “O Iehova te Atua.” Mea matau maitai ia Ioela o Ierusalema, te hiero, e te mau mea atoa o te taviniraa i te hiero, e nehenehe ïa e manaˈo e ua papai oia i ta ˈna buka i Ierusalema aore ra i Iuda.—Ioe. 1:1, 9, 13, 14; 2:1, 15, 16, 32.

3. Eaha te mau tumu e horoahia ˈi te area 820 H.T.T. no te parau tohu a Ioela?

3 Afea te buka a Ioela i papaihia ˈi? Eita e nehenehe e faataa maitai i te reira. Te horoa nei te mau aivanaa Bibilia i te mau matahiti rau mai na mua ˈˈe i te matahiti 800 H.T.T. e tae atu i te area 400 H.T.T. Ia au i te faataaraa i te haavaraa a Iehova i nia i te mau nunaa i te peho o Iehosaphata, e au ra e ua papai Ioela i ta ˈna parau tohu maa taime rii i muri aˈe i te upootiaraa rahi a Iehova no te arii no Iuda o Iehosaphata, i muri aˈe ïa i riro mai ai Iehosaphata ei arii i te matahiti 936 H.T.T. (Ioe. 3:2, 12; Par. 2, 20:22-26) Peneiaˈe ua faahiti te peropheta Amosa i te papai a Ioela. No reira, ua papaihia ïa te parau tohu a Ioela na mua ˈˈe i ta Amosa tei haamata i te tohu i te area 829 e 804 H.T.T. (Ioe. 3:16; Amo. 1:2) Te faaite atoa ra to ˈna vairaa i ropu i te Hosea e te Amosa i roto i te canon Hebera e na mua te buka a Ioela i te papaihia. No reira e nehenehe e manaˈo e no te area 820 H.T.T. te parau tohu a Ioela.

4. Eaha te mau haapapuraa e e parau mau te Ioela?

4 Te haapapuhia ra e e parau mau te parau tohu maoti te mau faahitiraa i te reira i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. I te mahana Penetekose, ua parau Petero no ‘te peropheta Ioela’ e ua faaohipa oia hoê o ta ˈna mau parau tohu. Ua faahiti Paulo i taua noâ parau tohu ra e ua faaite oia i te tupuraa i nia i te ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda. (Ioe. 2:28-32; Ohi. 2:16-21; Roma 10:13) Ua tupu te mau parau tohu atoa a Ioela no nia i te mau nunaa tapiri. Ua haaatihia te oire rahi o Turia e Nebukanesa, e i muri aˈe, ua vavahihia te oire i nia i te motu e Alexandre le Grand. Ua mou atoa o Philiseti. Ua riro o Edoma ei vahi ano. (Ioe. 3:4, 19) Aita te ati Iuda i feaa aˈenei e e au te Ioela i te canon, e ua tuu noa na ratou i te buka i te piti o te vairaa i roto i tei parauhia te mau peropheta iti.

5. Eaha te mea e riro ai te parau tohu a Ioela ei mea oraora maitai?

5 Mea oraora te huru papairaa a Ioela. E na nia iho oia i te parau no te haapapu maitai e e faaohipa oia i te faahohoˈaraa putapû. E parauhia te mau vivi e nunaa, e taata, e e nuu. E au to ratou niho i to te liona, to ratou huru i to te puaahorofenua, e to ratou maniania i to te pereoo i faanahohia no te tamaˈi. Te faahiti ra te buka ra The Interpreter’s Bible i te hoê taata ite i te huru o te mau vivi: “Aita te faataaraa a Ioela i te hoê ati vivi i raea aˈenei no to ˈna huru taa maitai.” * A faaroo na i teie nei a tohu ai Ioela i te mahana riaria o Iehova.

TUMU PARAU O TE IOELA

6. Eaha te orama riaria ta Ioela e ite na mua?

6 E ano te fenua i te ati manumanu; te fatata maira te mahana o Iehova (1:1–2:11). E orama riaria mau no nia i te ati rahi ta Ioela e ite ra! E faaanoraa na roto i te he, te vivi, te vivi nee aita e pererau, e te popoti. Aita e rauere faahou to te vine e to te tumu suke, e e oˈe tei te fenua atoa. Aita e huero maa e e inu e hopoi ei tusia i te fare o Iehova. E aˈo Ioela i te mau tahuˈa e te mau tavini a te Atua ia tatarahapa. “Auê! i teie nei mahana e!” ta ˈna ïa e tuô, “te fatata maira te mahana o Iehova, ei pohe ïa no ǒ mai i te Puaihope e tae mai ai.” (1:15) E hahaere noa te mau animala ma te ahuehue. Ua pau te mau aua faaamuraa nǎnǎ e te mau tumu raau i te auahi, e ua pau atoa te medebara i te auahi.

7. Nafea te ati o te nuu rahi a Iehova e faataahia ˈi?

7 A faaoto i te faaararaa! “Faaoto outou i te pu i Ziona, faaoto [i te tuôraa tamaˈi] i tau mouˈa moˈa nei.” (2:1; MN) Te fatata maira te mahana o Iehova, te hoê mahana pouri taotao. A hiˈo na! E feia rahi e te puai. E faariro ratou i te fenua e au i te ô i Edene ei vahi ano. Aore e mea e toe mai. E horo ratou mai te mau puaahorofenua e ma te maniania o te mau pereoo tamaˈi i nia i te mau tupuai mouˈa. Mai te hoê nunaa i faanahohia no te tamaˈi, e horo ratou i roto i te oire, e paiuma i nia i te mau patu e te mau fare e na roto atu i te mau haamaramarama. E aueue te fenua e e rurutaina te mau raˈi. Na Iehova e faatere ra i teie nuu rahi. “E riro hoi te mahana o Iehova i te rahi; e te riaria rahi; e tia ia vai ia faaoromai?”—2:11.

8. (a) Eaha te ravea hoê roa no te tapea i te ati manumanu? (b) Eaha te faahoˈiraa ta Iehova e tǎpǔ?

8 A fariu mai ia Iehova ra; e niniihia te varua (2:12-32). Te vai ra râ te ravea no te tapea i teie ati. E faaitoito Iehova e: “E fariu mai outou ia ˈu ma te aau atoa, . . . to outou aau te hahae, eiaha to outou ahu, a fariu ai i to outou Atua, ia Iehova ra.” (2:12, 13) E titau te hoê otoraa pu i te nunaa no te hoê tairururaa hanahana. Ia hoˈi ratou ia Iehova ra, “ei reira Iehova e [itoito ai no] to ˈna fenua, e aroha oia i to ˈna taata.” (2:18; MN) E noaa te haamaitairaa, e faaorehia te hara, e e faaotohehia te feia haru fenua. E ere i te hoê tau mǎtaˈuraa, e tau oaoaraa, e noaa hoi te maa hotu e te maa huero e te uaina apî e te hinu. E faahoˈi Iehova i ta te nunaa mau matahiti i amuhia e te nuu rahi o te mau vivi. Teie ta ˈna tǎpǔ: “E amu hoi outou i te maa ma te rahi e te paia, a haamaitai ai i te iˈoa o to outou Atua o Iehova, o tei [faahiahia] hoi ta ˈna ravea ia outou.” (2:26; MN) E itea ia ratou e o Iehova anaˈe to ratou Atua i roto ia Iseraela.

9. Eaha te parau tohu putapû e horoahia i muri aˈe?

9 “E muri aˈe i te reira e ninii atu ai au i tau varua i nia i te taata atoa,” ta Iehova ïa e parau ra, “e tohu hoi ta outou mau tamarii tamaroa e te mau tamahine; e taotootoahia mai to outou mau taata paari, e ite to outou mau taata apî i te orama: e ninii atu vau i tau varua i nia i te mau tavini tane, e i nia i te mau tavini vahine, ia tae i taua anotau ra.” E itehia te piri riaria i nia i te mahana e te marama hou te mahana o Iehova e tae mai ai. E ora mai râ te tahi pae. ‘E riro hoi e, o tei tiaoro i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.’—2:28-32.

10. Eaha te ohipa e tupu mai i te peho o Iehosaphata?

10 E haavahia te mau nunaa i te “peho o Iehosaphata” (3:1-21). E faahoˈi mai Iehova i te mau tîtî no Iuda e Ierusalema. E haaputuhia te mau nunaa; e teimaha te utua a Turia, Sidona, e a Philiseti no to ratou faainoraa e faatîtîraa i te nunaa o Iehova. A faaroo na ia Iehova ia faatio oia i te mau nunaa: “Faaineine i te tamaˈi, faatia na i te feia puai; haafatata mai i te feia tamaˈi e haere mai i nia.” (3:9) Ia tiapai ratou i ta ratou auri arote ei ˈoˈe e ia haere mai i te peho o Iehosaphata (oia hoi “O Iehova te Haava”). E faaue Iehova e: “A [faaohipa na i te tipi tâpû matie], ua para te maa auhune; . . . ua manii te mau vairaa i rapae; ua rahi ta ratou hara. E rave rahi, e rave rahi, i te peho e faataahia ˈi ra: ua fatata hoi te mahana o Iehova.” (3:13, 14; MN) E haapourihia te mahana e te marama. E uuru Iehova mai Ziona mai, a faaaueue ai i te raˈi e te fenua, e riro râ oia ei haapuraa e ei pare etaeta no to ˈna iho nunaa. E itea mai ia ratou e o Iehova to ratou Atua.

11. Nafea Ioela e faataa ˈi i muri iho i te mau haamaitairaa a Iehova e tae mai a muri aˈe?

11 E au te auhune rahi “i taua mahana ra” i to te paradaiso! (3:18) E faatopatapata mai te mau mouˈa i te uaina, e faatahe te mau aivi i te û, e e tahe rahi te pape o te mau anavai. E pihaa mai te pape haumǎrû mai roto mai i te fare o Iehova. E riro mai Aiphiti e Edoma tei haamanii i te toto hara ore i Iuda, ei mau vahi ano, e taatahia râ Iuda e Ierusalema no te hoê tau otia ore, ‘e e parahi Iehova i Ziona.’—3:21.

FAUFAARAA

12. Eaha te mau parau tohu a Ioela ta Petero e haamatara i te mahana Penetekose?

12 Ua parau te tahi feia tatara parau e e peropheta no te ati o Ioela. No te nunaa iho râ o te Atua, ua riro oia ei taata poro i te mau parau apî faahiahia o te faaoraraa. Te haamatara ra te aposetolo Paulo i teie manaˈo i roto i te Roma 10:13, a na ô ai e: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora.” (Ioe. 2:32) Hoê tupuraa faahiahia to te parau tohu a Ioela i te mahana Penetekose 33 T.T. I reira, ua faauruahia Petero no te faataa e te faatupu ra te niniiraahia te mau pǐpǐ a te Mesia i te varua o te Atua, i te parau tohu a Ioela. (Ohi. 2:1-21; Ioe. 2:28, 29, 32) Ua haamatara maite Petero i te auraa parau tohu o teie mau parau a Ioela: “E e riro hoi e, o te tiaoro i te iˈoa o [Iehova] ra, e ora ïa.”—Ohi. 2:21, 39, 40; MN.

13. (a) Eaha te mau tuearaa e rave rahi e itehia i rotopu i te Ioela e te Apokalupo? (b) Eaha te mau manaˈo turua e te Ioela e itehia i roto i te tahi atu mau parau tohu?

13 Mea rahi te mau tuearaa i rotopu i te ati vivi i faataahia e Ioela e te ati i tohuhia i roto i te Apokalupo pene 9. E haapourihia te mahana. E au te mau vivi i te mau puaahorofenua i faaineinehia no te tamaˈi, e au to ratou maniania i to te pereoo tamaˈi, e e au to ratou niho i to te liona. (Ioe. 2:4, 5, 10; 1:6; Apo. 9:2, 7-9) E turua to te parau tohu o te Ioela 2:31 no nia i te mahana e haapourihia, i roto i te Isaia 13:9, 10 e te Apokalupo 6:12-17 e i roto atoa i te Mataio 24:29, 30, i reira Iesu e faaite ai e e au te parau tohu i te taime e tae mai ai te Tamaiti a te taata ma te mana e te hanahana rahi. E au e te faahitihia ra te mau parau o te Ioela 2:11, “e riro hoi te mahana o Iehova i te rahi; e te riaria rahi,” i roto i te Malaki 4:5. E ite-atoa-hia te mau faataaraa turua o teie ‘mahana pouri taotao’ i roto i te Ioela 2:2 e te Zephania 1:14, 15.

14. Eaha te mau irava i roto i te Ioela e faahanahana ra i te mana arii o Iehova e to ˈna maitai rahi?

14 Te faaite atea ra te parau tohu o te Apokalupo i “te mahana rahi” o te riri o te Atua. (Apo. 6:17) Te tohu atoa ra Ioela no nia i taua tau ra, a faaite ai e ia tae mai “te mahana” rahi “o Iehova” i nia i te mau nunaa, e “faaorahia” te feia e tiaoro ia ˈna no te paruru e te faaoraraa. “E riro . . . Iehova ei haapuraa no to ˈna ra mau taata.” E faatupu-faahou-hia te ruperupe mai to te ô i Edene: “E ia tae i taua mahana ra, e faatopatapata mai ai te mau mouˈa i te uaina momona, e tahe hoi te mau aivi i te û, e te mau pape atoa i Iuda ra, e riro ïa i te tahe, e pihaa mai hoi te hoê pape i te fare o Iehova.” A faaite ai oia i teie mau tǎpǔ o te faaapîraa, te faahanahana atoa ra Ioela i te mana arii o te Atua ra o Iehova e te haamatara ra oia i To ˈna aroha hamani maitai ia pii oia i te feia mafatu haavare ore e: ‘A fariu mai i to outou Atua, ia Iehova ra; hamani maitai rahi to ˈna, e te aroha rahi, e ore e ru i te riri, e te maitai rahi.’ Te feia atoa e faaroo i teie piiraa faauruahia, e ooti anaˈe ïa i te mau haamaitairaa mure ore.—Ioe. 2:1, 32; 3:16, 18; 2:13.

[Nota i raro i te api]

^ 1956, buka VI, api 733.

[Uiraa haapiiraa]