Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 30—Amosa

Buka Bibilia numera 30—Amosa

Buka Bibilia numera 30—Amosa

Taata papai: Amosa

Vahi papairaa: Iuda

Otiraa te papai: area 804 H.T.T.

1. O vai o Amosa?

 E ERE i te hoê peropheta, e ere atoa i te tamaiti a te hoê peropheta, o te hoê râ tiai mamoe e te hoê taata faaapu sukamino—o to Amosa ïa tiaraa i to Iehova titauraa e tonoraa ia ˈna e tohu eiaha noa i to ˈna iho nunaa o Iuda, i te basileia apatoerau atoa râ o Iseraela. Oia te hoê o te mau peropheta e faahitihia ra i roto i Te mau arii 2, 17:13, 22, 23. No Tekoa i Iuda mai oia, fatata 16 kilometera i te pae apatoa o Ierusalema e fatata hoê mahana ia haere atu i te hiti apatoa o te basileia opu hoê ahuru o Iseraela.—Amo. 1:1; 7:14, 15.

2. Nafea e nehenehe ai e faataa i te tau i tohu ai Amosa?

2 Te faaite ra te irava matamua o ta ˈna parau tohu e ua haamata oia i to ˈna toroa peropheta i te tau o Uzia, arii no Iuda e o Ieroboama II, tamaiti a Ioasa, arii no Iseraela, e piti matahiti na mua ˈˈe i te hoê aueueraa fenua mea taa ê te puai. No te area 829 e 804 H.T.T. ïa te parau tohu, oia hoi te hoê area tau e 26 matahiti i reira te faatereraa a taua na arii ra e tuati ai. Te faahiti ra te peropheta Zekaria i te aueueraa fenua riaria i te tau o Uzia i reira to te nunaa horo-ê-raa ma te mǎtaˈu. (Zek. 14:5) Te parau ra te taata tuatapapa ati Iuda o Josèphe e ua tupu te hoê aueueraa fenua i te tau a pûpû ai o Uzia ma te teoteo, i te taoˈa noˈanoˈa i roto i te hiero. E au râ hoi e ua tupu te aueueraa fenua ta Amosa e faahiti ra na mua rii aˈe i roto i te tau faatereraa a Uzia.

3. (a) No te aha e tano ai ia poro Amosa i te ati? (b) Nafea oia i faahanahana ˈi i te mana arii o Iehova?

3 Te auraa o te iˈoa Amosa, o “Te riro ei hopoia” aore ra “Te amoraa i te hopoia.” Noa ˈtu e ua hopoi oia i te mau poroi i teimaha i te ati i to Iseraela e to Iuda (e te mau nunaa etene e rave rahi), ua poro atoa oia i te hoê poroi tamahanahanaraa no nia i te hoˈi-faahou-raa o te nunaa o Iehova. Mea tano iho â ia poro atu i te ati no Iseraela. Tei nia noa to ratou feruriraa i te ruperupe, te oraraa faatate rahi, e te peu faufau. Ua haamoe te nunaa i te Ture a Iehova. No to ratou ruperupe rapaeau, aita ratou e ite ra e, mai te maa hotu para roa, ua pê ratou e fatata roa ratou i te haamouhia. Ua tohu Amosa e i roto noa tau matahiti, e hopoi-tîtî-hia te basileia opu hoê ahuru i ǒ atu i Damaseko. I te na reiraraa, ua faahanahana oia i te parau-tia e te mana arii o Iehova ta ˈna e parau e 21 taime te “Fatu e Arii.”—Amo. 1:8, MN.

4. Teihea mau parau tohu i tupu e haapapu ra e e parau mau te Amosa?

4 Te haapapu ra te tupuraa o teie parau tohu e te tahi atu â e e parau mau te buka a Amosa. Ua tohu atoa te peropheta e e pau te mau nunaa enemi tapiri ia Iseraela—o Arama, Philiseti, Turia, Edoma, Amona e o Moabi—i te auahi. Te haapapu ra te tuatapapaparaa e ua parari teie mau vahi etaeta taitahi i te tau mau ra. Mea ino roa ˈtu â te mau haerea o Iuda e o Iseraela, ua faarue hoi ratou ia Iehova no te pee i te haamoriraa hape. Ua topa te vahi etaeta hopea o Iseraela, te oire patuhia o Samaria i to ˈna haaatiraahia e te nuu Asura a Salamanesera V, i te matahiti 740 H.T.T. (Arii 2, 17:1-6) Aita o Iuda i huti mai i te haapiiraa na roto i tei roohia i to ˈna tuahine, te nunaa o Iseraela, e no reira, ua haamouhia oia i te matahiti 607 H.T.T.

5. Nafea te ihipǎpǎ e haapapu ai i tei papaihia e Amosa?

5 Ua faautua Amosa ia Iseraela no to ˈna huru oraraa faatate rahi, no te mea te faaere roa ˈtura te feia taoˈa rahi i te feia veve no te patu i to ratou mau “fare ivori” i reira ratou e inu hua ˈi e e tamaa ˈi ma te faatate rahi. (Amo. 3:15, MN; 5:11, 12; 6:4-7) Ua itea mai i te ihipǎpǎ te tapao o teie ruperupe. E rave rahi mau tauihaa ivori i itehia mai i roto i te heruraa i Samaria. Te parau ra te hoê buka ite rahi e: “E piti tuhaa rarahi te nehenehe e faataahia: 1. Te mau nanaˈoraa haut-relief, . . . 2. Te mau nanaˈoraa bas-relief faaunaunahia e te mau ofai maitatai, te mau huˈahuˈa hiˈo penihia, te api auro, e e rave rau atu â . . . I hiˈohia na te mau ivori mai te mau tauihaa rimaî a to Phoinikia, e ua faaohipahia paha te reira no te faaunauna i te mau tauihaa fare a te mau arii no Iseraela. Te faahiti ra te Bibilia i te ‘fare ivori’ ta Ahaba i patu (Te mau arii 1, 22:39) e te mau ‘roi ivori,’ no te faahohoˈa i te oraraa faatate rahi i Samaria ta Amosa (6:4) e faahapa ra.” *

6. Na te aha e haapapu e e parau mau te buka a Amosa?

6 Aita e feaaraa e e tuhaa te buka a Amosa no te canon Bibilia. Te haapapuhia ra e e parau mau te reira ia haapoto Setephano i na irava e toru o te Amosa i roto i te Ohipa 7:42, 43 e ia faahiti Iakobo i te buka i roto i te Ohipa 15:15-18.—Amo. 5:25-27; 9:11, 12.

TUMU PARAU O TE AMOSA

7. Te poro ra Amosa i te mau haavaraa a Iehova i nia i teihea mau nunaa?

7 Haavaraa i te mau nunaa (1:1–2:3). “E uuru mai Iehova i Ziona.” (1:2) E haamata Amosa i te poro i Ta ˈna mau haavaraa e au i te auahi i nia i te mau nunaa. Ua tairi o Damaseko (Arama) ia Gileada i te mauhaa tairiraa auri. Ua tuu atu o Gaza (Philiseti) e o Turia i te mau tîtî Iseraela i roto i te rima o Edoma. I Edoma iho, aita i itehia te aroha hamani maitai e te here taeae. Ua tomo Amona i Gileada. Ua tutui Moabi i te mau ivi o te arii o Edoma no te faariro atu ei pua. Tei nia te rima o Iehova i teie mau nunaa atoa, e te parau nei oia e: “E ore . . . au e ruri ê . . . i ta ratou utua.”—1:3, 6, 8, 9, 11, 13; 2:1.

8. No te aha te haavaraa a Iehova e poro-atoa-hia ˈi i nia ia Iuda e Iseraela?

8 Haavaraa ia Iuda e ia Iseraela (2:4-16). Eita atoa Iehova e ruri ê i to ˈna riri ia Iuda. Ua hara ratou na roto i te ‘vahavaharaa i te ture a Iehova.’ (2:4) E o Iseraela? Ua haamou Iehova i te feia rahi riaria no Amori no ratou e ua horoa i te fenua maitatai na ratou. Ua haamau oia i te mau Nazira e te mau peropheta i ǒ ratou, ua turai râ ratou i te mau Nazira ia ofati i ta ratou euhe e ua faaue i te mau peropheta: “Eiaha e tohu.” (2:12) No reira, e rave Iehova e ia aueue to ratou niu mai te pereoo i î i te ruru. E to ratou feia puai ra, e horo ê ïa ma te ahu ore.

9. Eaha te haapapuraa e ua paraparau Iehova, e te tohu ra Amosa no nia ia vai iho â râ?

9 E titauhia ia faˈi Iseraela i te parau no ˈna iho (3:1–6:14). Na roto i te faaohiparaa i te mau faahohoˈaraa putapû, e haamatara Amosa e e haapapuraa te mea e te tohu ra oia e ua paraparau Iehova. “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta. . . . Ua parau te Fatu ra o Iehova, o vai te ore e tohu?” (3:7, 8) E tohu mau â Amosa i nia iho â râ i te feia raverave e te nounou i te mau mea faatate rahi e faaea i Samaria. E taue Iehova ia ratou i rapae i to ratou roi unauna rahi, e e mou to ratou fare ivori.

10. Te haamanaˈo ra Iehova ia Iseraela i te aha, e eaha te mahana ati rahi e tae maira?

10 E haamanaˈo Iehova i te mau faautuaraa e te faatitiaifaroraa ta ˈna i faatae i nia ia Iseraela. E pae taime oia e haamanaˈo atu ai e: “Aitâ outou i fariu mai ia ˈu nei.” No reira, e Iseraela e, “e faaineine i te farereiraa i to Atua.” (4:6-12) E faahiti Amosa i te hoê himene otoraa parau tohu: “Ua hiˈa te paretenia o Iseraela; e ore e tia mai i nia; ua faatirahahia oia i nia i tana fenua; eiaha ei taata e faatia i nia.” (5:2) E tamau noa râ Iehova, Tei hamani i te mau mea faahiahia i te raˈi e i te fenua nei, i te titau ia Iseraela e imi ia ˈna e ia ora ratou. Oia, “E imi i te maitai, eiaha te ino ia ora outou.” (5:4, 6, 14) Eaha râ te auraa o te mahana o Iehova no ratou? E mahana ati ïa. Mai te hoê tahora, e turai oia ia ratou i roto i te faatîtîraa i ǒ atu i Damaseko, e e faahuˈahuˈahia te mau fare faaunaunahia i te ivori i reira ratou e tamaa hua ˈi ma te tarava i nia i te roi.

11. Maoti to vai mana e tamau noa ˈi Amosa i te tohu no nia ia Iseraela?

11 E tohu Amosa noa ˈtu te patoiraa (7:1-17). E faaite Iehova i te hoê tapau faitoraa i roto ia Iseraela i ta ˈna peropheta. Aita e taraehara faahou. E haamou oia i te mau vahi moˈa a Iseraela e e tia mai oia e tairi i te utuafare o Ieroboama II i te ˈoˈe. E tono Amazia te tahuˈa i Betela i te vea e parau ia Ieroboama: “Ua opua Amosa i te parau ino ia oe ra.” (7:10) E faaue Amazia ia Amosa e haere e tohu i Iuda. E haapapu Amosa i to ˈna tiaraa a parau ai e: “Ua rave maira Iehova ia ˈu a pee haere ai au i te nǎnǎ ra, e ua parau maira Iehova ia ˈu, A haere, a tohu i to ˈu mau taata ia Iseraela.” (7:15) I reira Amosa e tohu ai i te ati i nia ia Amazia e to ˈna utuafare.

12. Eaha te oˈe e tohuhia no Iseraela, e hope râ te parau tohu na roto i teihea tǎpǔ hanahana?

12 Faaheporaa, faautuaraa, e hoˈi-faahou-raa (8:1–9:15). E faaite Iehova i te hoê ete î i te maa hotu ia Amosa. E faautua oia i te faaheporaa a Iseraela i te feia veve e e tǎpǔ oia “i te maitai rahi o Iakoba” e e oto ratou no ta ratou mau ohipa iino. “Inaha, te na ô maira te Fatu ra o Iehova, te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te oˈe i nia i te fenua, e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.” (8:7, 11) E hiˈa ratou e eita e tia faahou mai. Noa ˈtu â e e pou ratou i raro roa i Hade aore ra e paiuma i nia i te raˈi, e rave mai te rima o Iehova ia ratou. E pohe te feia hara o to ˈna nunaa i te ˈoˈe. E teie nei, e tǎpǔ faahiahia roa! “Ia tae i taua anotau ra e faatia ˈi au i te sekene a Davida i mairi ra, e na ˈu e faatia i te mau vahi parari, . . . e na ˈu e patu faahou i te reira mai tei te anotau tahito ra.” (9:11) E ruperupe-roa-hia te mau tîtî e haaputu-faahou-hia e e haamata te taata arote i ta ˈna ohipa aitâ ïa i oti atura i te taata ooti i te tuu i ta ˈna auhune rahi i roto i te fare vairaa maa. E vai tamau noa teie mau haamaitairaa a Iehova!

FAUFAARAA

13. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te mau faaararaa a Amosa i teie mahana?

13 E faufaahia te feia taio Bibilia i teie mahana ia tapao ratou eaha te tumu i faaara ˈi Amosa ia Iseraela, Iuda e te mau fenua tapiri. Eita roa ˈtu Iehova e farii i te feia e patoi i ta ˈna ture, e faaere e e faahepo i te feia veve, e nounou i te taoˈa e e rave i te peu tia ore, e e haamori i te idolo. E faaore râ Iehova i te hara a te feia e faarue i te reira mau mea e e tatarahapa, e e faaite oia i to ˈna aroha hamani maitai ia ratou. E paari mau to tatou ia faataa ê mai tatou i te mau amuimuiraa viivii o teie nei ao ino e ia pee i te aˈoraa a Iehova: “E imi outou ia ˈu, e ora ïa outou.”—5:4, 6, 14.

14. Ua faufaahia anei te ati Iuda no te tau o Setephano i te mau haamanaˈoraa a Amosa?

14 I to ˈna hamani-ino-raahia, ua faahiti Setephano ia Amosa. Ua haamanaˈo oia i te ati Iuda e no to Iseraela haamoriraa i te mau atua mai ia Moloha e Remephana i hopoi-tîtî-hia ˈi ratou. Ua faufaahia anei te ati Iuda i te faarooraa i te mau parau a Amosa e faahiti-faahou-hia ra? Aita! Ma te riri rahi, ua pehi haapohe ratou ia Setephano i te ofai e ua imi faahou ïa i te ati no ratou: te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 T.T.—Amo. 5:25-27; Ohi. 7:42, 43.

15. Eaha te mau parau tohu no nia i te hoˈi-faahou-raa mea faufaa ia hiˈopoahia?

15 Mea faufaa ia hiˈopoa i te tupuraa o te mau parau tohu e rave rahi a Amosa, eiaha noa tei tupu ei faautuaraa ia Iseraela, Iuda, e te tahi atu mau nunaa, i te mau parau tohu atoa râ no nia i te hoˈi-faahou-raa. Ia au i te parau a Iehova i tae mai ia Amosa ra, ua hoˈi mai te mau tîtî no Iseraela i te matahiti 537 H.T.T. e patu e e faaea i roto i te mau oire ano e e tanu i te ô vine e te aua.—Amo. 9:14; Eze. 3:1.

16. Nafea to Iakobo faaiteraa e ua tupu te Amosa 9:11, 12 i nia i te amuiraa Kerisetiano?

16 I te tau râ o te mau aposetolo, te vai ra te tahi atu tupuraa hanahana e te faaitoito o te parau tohu a Amosa. I to ˈna paraparauraa no nia i te haaputuraa i te feia e ere i te Iseraela i roto i te amuiraa Kerisetiano, ua haapapu Iakobo ma te faauruahia e ua tohuhia te reira i roto i te Amosa 9:11, 12. Te faaite ra oia e ua tupu te ‘patu-faahou-raa i te sekene o Davida i mairi i raro’ i nia i te amuiraa Kerisetiano, “ia imi te toea o te taata [ia Iehova], e te mau Etene atoa i mairihia i to ˈu ra iˈoa, te na reira maira [Iehova].” O teie ïa te niu no roto i te Bibilia o te parau apî ta Simeona Petero i vauvau, oia hoi te rave ra te Atua “i te hoê pae taata i roto ia ratou ra no to ˈna ra iˈoa.”—Ohi. 15:13-19; MN.

17. Nafea Amosa e tohu ai i te ruperupe e te huru vai tamau noa o te Basileia o te Atua?

17 Te faaite-atoa-hia ra Iesu Mesia, te Upoo o te amuiraa Kerisetiano, mai te tamaiti “na Davida” o te parahi i nia i “te terono o to ˈna ra metua o Davida” e te faatere e a muri noa ˈtu. (Luka 1:32, 33; 3:31) Te faaite atea ra ïa te parau tohu a Amosa e e tupu te faufaa e o Davida no te hoê basileia. Eita noa te mau parau hopea a Amosa e horoa i te hiˈoraa faahiahia o te ruperupe rahi i te tau e faatiahia ˈi “te sekene a Davida,” e haamatara atoa râ e e vai tamau noa te Basileia o te Atua: “E na ˈu ratou e tanu i to ratou ra fenua; e ore roa hoi ratou e iritia-faahou-hia i to ratou fenua ta ˈu i ho atu no ratou, te na reira maira to Atua ra o Iehova.” E î roa te fenua i te mau haamaitairaa mure ore ia faatia roa Iehova i “te sekene a Davida”!—Amo. 9:13-15.

[Nota i raro i te api]

^ Encyclopedia of Archaeological Excavations in the Holy Land, 1978, Ierusalema, api 1046.

[Uiraa haapiiraa]