Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 31—Obadia

Buka Bibilia numera 31—Obadia

Buka Bibilia numera 31—Obadia

Taata papai: Obadia

Otiraa te papai: area 607 H.T.T.

1. Eaha te mea e faaite e mea faufaa aˈe te poroi i te vea?

 NA ROTO noa e 21 irava, e faaite te buka poto roa ˈˈe o te mau Papai Hebera, te Obadia, i te haavaraa a te Atua o te aratai i te hopea o te hoê nunaa, e te upootiaraa o te Basileia o te Atua i te pae hopea. Te na ô noa ra te mau parau matamua: “Te orama a Obadia.” Afea e ihea oia i fanauhia ˈi, no teihea opu fetii, te mau mea atoa o to ˈna oraraa—aita hoê aˈe o teie mau mea i faaitehia. Oia mau, e ere te tiaraa o te peropheta i te mea faufaa; o te poroi râ, mea faufaa iho â ïa no te mea, mai ta Obadia e parau ra, ‘e parau apî no ǒ ia Iehova ra.’

2. E huti te parau tohu a Obadia i te ara-maite-raa i nia i teihea fenua, e eaha te mea e manaˈo ai to reira e eita ratou e haapeapeahia?

2 E huti te parau apî i te ara-maite-raa i nia ia Edoma. E haamata te fenua o Edoma i te pae apatoa o te Miti Avaava, i pihai iho i te Araba, e parau-atoa-hia oia te mouˈa Seira, e fenua huru rau ma te mau mouˈa teitei e te mau faa hohonu. I te tahi mau vahi, e raea i te mau mouˈa i te pae hitia o te râ o te Araba te hoê teitei 1 700 metera. Ua tui te roo o te mataeinaa no Temani no te paari e te itoito o to reira taata. No te huru o te teotarafia o te fenua o Edoma ma ta ˈna mau paruru natura, i manaˈo ai to reira e eita ratou e haapeapeahia e i teoteo ai ratou. *

3. Ua riro anei to Edoma ei mau taeae no to Iseraela?

3 E mau huaai o Esau, tuaana o Iakoba, te mau ati Edoma. Ua tauihia te iˈoa o Iakoba na roto i te iˈoa o Iseraela, no reira e fetii piri to Edoma no to Iseraela, i parauhia ˈi ratou e ‘mau taeae.’ (Deut. 23:7) E ere roa ˈtu râ te haerea o Edoma i to te taeae. Hou rii to Iseraela a tae ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua tono Mose i te vea i te arii no Edoma ra e ani i te parau faatia e haere ma te hau na roto atu i to ˈna fenua, ua faaite râ to Edoma i te riri ma te patoi i te aniraa e ma te tono i te nuu rahi. (Num. 20:14-21) Noa ˈtu e ua haavîhia ratou e Davida, ua opua ratou i te ino i muri aˈe e to Amona e to Moabi i nia ia Iuda i te tau o Iehosaphata, ua orure i te hau i te tamaiti a Iehosaphata, te arii Iehorama, ua rave i te mau tîtî Iseraela no Gaza e Turia, e ua tomo i Iuda i te tau o te arii Ahaza no te faarahi atu â i te mau tîtî.—Par. 2, 20:1, 2, 22, 23; Arii 2, 8:20-22; Amo. 1:6, 9; Par. 2, 28:17.

4. (a) Eaha te ohipa ino i turai ma te papu maitai ia Obadia ia faautua ia Edoma? (b) Eaha te mea e manaˈohia ˈi e i te matahiti 607 H.T.T. te papairaahia te buka a Obadia?

4 Ua rahi roa teie riri i te matahiti 607 H.T.T. i to Ierusalema faaanoraahia e te mau nuu Babulonia. Aita noa to Edoma i mataitai ma te haapopou, ua faaitoito atoa râ ratou i te feia haru fenua ia rave faahope roa i te faaanoraa. “A taihitumu na, taihitumu na, ia ihipapa hua ïa!” ta ratou ïa i tuô. (Sal. 137:7) I te tufa-kelero-raahia te mau taoˈa i noaa, tei roto ratou i te feia haru taoˈa; e i to te tahi mau ati Iuda i ora mai horo-ê-raa i rapae i te fenua, ua tâpû ratou i te purumu e ua tuu atu ia ratou i te rima o te enemi. O teie paha mau ohipa ino i ravehia i te tau o te haamouraa o Ierusalema te tumu i papai ai Obadia i te haavaraa, e ua papaihia paha te reira a vai noa ˈi te haerea hairiiri o Edoma i roto i te feruriraa. (Oba. 11, 14) I te mea hoi e e au ra e ua haruhia e ua faaanohia Edoma e Nebukanesa e pae noa matahiti i muri aˈe i te haamouraa o Ierusalema, ua papaihia ïa te buka na mua ˈˈe i te reira; o te matahiti 607 H.T.T. te manaˈohia ra e mea tano roa ˈˈe.

5. (a) Eaha te haapapuraa e e parau mau e mea tano te buka a Obadia? (b) Nafea to Obadia faaîraa i tei titauhia i te hoê peropheta mau, e no te aha to ˈna iˈoa e tano maitai ai?

5 Ua tupu te parau tohu a Obadia i nia ia Edoma—e ua tupu huˈahuˈa roa! I to ˈna vahi faahiahia roa ˈˈe, te parau ra te parau tohu e: “E riro . . . te utuafare o Esau ei aihere; e na ratou e tutui, e ia pau, e ore roa to te utuafare o Esau e toe; o Iehova hoi tei parau mai.” (Ir. 18) Ua ora na Edoma ma te ˈoˈe e ua pohe i te ˈoˈe, e aita hoê aˈe o to ˈna mau huaai i toe mai. Inaha, ua riro ïa te parau apî ei parau mau e te tano. Ua faaî o Obadia i te mau mea atoa e titauhia i te hoê peropheta mau: Ua paraparau oia i te iˈoa o Iehova, ua faahanahana ta ˈna parau tohu ia Iehova, e ua riro ei parau mau mai ta te tuatapaparaa e haapapu ra. Ua tano mau â te auraa o to ˈna iˈoa “Tavini o Iehova.”

TUMU PARAU O TE OBADIA

6. Nafea Iehova e paraparau ai no nia ia Edoma, e nahea mai oia e huti ai ia ˈna i raro?

6 Haavaraa ia Edoma (Mau ir. 1-16). Ia au i te faaueraa a Iehova, e faaite Obadia i ta ˈna orama. Te titauhia ra te mau nunaa e tahoê no te aro ia Edoma. “A tia mai outou; tatou e tia i nia e aro atu ia ˈna i te tamaˈi,” ta te Atua ïa e faaue ra. I muri iho, ma te parau tia ˈtu ia Edoma iho, e faataa oia i to ˈna tiaraa. Mea nainai roa Edoma i roto i te mau nunaa e mea haafaufaa-ore-hia oia, mea teoteo râ oia. Te manaˈo ra oia e eita oia e haapeapeahia i to ˈna vairaa i nia i te mau mato teitei, e papu ia ˈna e aita e taata e nehenehe e tuu mai ia ˈna i raro. Teie râ, te parau ra Iehova e noa ˈtu e hoê â teiteiraa to ˈna faaearaa e to te aeto, noa ˈtu e ua haamau oia i to ˈna ofaaraa i rotopu i te mau fetia, e haapou mai oia ia ˈna i raro. E au oia ia faautuahia.—Ir. 1.

7. E tae roa i teihea faito e haapauhia ˈi o Edoma?

7 Eaha te tupu mai i nia ia ˈna? Mai te peu e na te mau eiâ e haapau ia Edoma, e rave noa ïa ratou i ta ratou e hinaaro. Tae noa ˈtu te feia ooti vine, e vaiiho â ratou i te mau toea. Teie râ, mea ino roa ˈtu â te mea e tiai maira i te mau tamarii a Esau. E haapau-roa-hia ta ratou mau taoˈa. O te feia iho i faaau i te faufaa e oia te fariu atu e aro ia ˈna. E haru to ˈna mau hoa piri ia ˈna i roto i te upea no te mea aita to ˈna e ite paari. Aita e faufaa to to ˈna feia i tui te roo no to ratou paari e to to ˈna mau aito ia tae mai te ati.

8. No te aha e teimaha roa ˈi te faautuaraa a Edoma?

8 No te aha hoi teie faautuaraa teimaha? No te ohipa ino ta te mau tamarii a Edoma i rave i nia i te tamarii a Iakoba, to ratou mau taeae! Ua oaoa ratou i te toparaa Ierusalema e ua amui atoa ˈtu e te feia haru fenua i roto i te tufaraa i te taoˈa i noaa. E faahiti Obadia i te hoê faautuaraa teimaha i nia ia Edoma mai te huru ra te ite roa ˈtura oia i ta ˈna mau ohipa ino: Eiaha oe e oaoa i te ati o to taeae. Eiaha oe e haafifi i te hororaa o to ˈna feia i ora mai e e tuu atu ia ratou i te enemi ra. Te fatata maira te mahana haavaraa o Iehova, e e titauhia oe e faˈi i te parau no oe iho. Mai ta oe i rave e rave-atoa-hia i nia ia oe.

9. Eaha te faahoˈi-faahou-raa i tohuhia?

9 Hoˈi-faahou-raa o te utuafare o Iakoba (Mau ir. 17-21). Area râ, e faahoˈi-faahou-hia te utuafare o Iakoba. E hoˈi â te mau tane i nia i te mouˈa Ziona. E haapau ratou i te utuafare o Esau mai te auahi ia haapau i te aihere. E parahi ratou ei fatu i te fenua i apatoa, te Négueb, e te fenua mouˈa atoa o Esau e te Shéphéla; i te pae apatoerau e riro ia ratou te fenua o Epheraima e Samaria, e tae roa i Zarephate; i te pae hitia o te râ e noaa ia ratou te tuhaa fenua o Gileada. E ore roa o Edoma te teoteo, e tia ia Iakoba ia faahoˈi-faahou-hia, “e riro hoi te basileia ia Iehova.”—Ir. 21.

FAUFAARAA

10. Eaha ˈtu â te mau parau tohu no nia i te haavaraa o Edoma, e no te aha e mea faufaa ia hiˈopoa i te reira e te parau tohu atoa a Obadia?

10 No te haapapu e e tupu iho â teie poroi haavaraa i nia ia Edoma, ua rave Iehova e ia tohu atoa te tahi atu mau peropheta i te reira. Tei roto te mea putapû roa ˈˈe i te Ioela 3:19; Amosa 1:11, 12; Isaia 34:5-7; Ieremia 49:7-22; Ezekiela 25:12-14; 35:2-15. No nia iho â ïa te mau parau matamua i te mau ohipa ta te riri i faatupu i mutaa ihora, area te mau parau hopea ra, e mau faautuaraa ïa ia Edoma no to ˈna haerea eita e nehenehe e faaorehia, ta Obadia i faahiti, i te taime a haru ai to Babulonia ia Ierusalema. E puai mai to tatou tiaturi i te mana o Iehova no te tohu ia hiˈopoa tatou nafea te ati i faaite-atea-hia i tae mai ai i nia ia Edoma. E paari atoa ˈtu â to tatou faaroo ia Iehova, te Atua e faatupu iho â i ta ˈna mau opuaraa.—Isa. 46:9-11.

11, 12. (a) Nafea te feia “i parahi hau ia” Edoma ra e upootia ˈi i nia ia ˈna? (b) Nafea Edoma i riro mǎrû noa ˈi i te ‘tâpû-ê-hia e a muri noa ˈtu’?

11 Ua tohu Obadia e e upootia “te mau taata atoa i amui mai ia” Edoma, e “te mau taata i parahi hau” ia ˈna ra, i nia ia ˈna. (Oba. 7) Aita i maoro te hau i rotopu ia Babulonia e ia Edoma. I te senekele 6 H.T.T., ua haru te mau nuu Babulonia a te arii Nabonide ia Edoma. * Teie râ, hoê senekele i muri aˈe i te haruraa o Nabonide i te fenua, te tiaturi noa râ Edoma e e tia mai â oia, e no nia i te reira, te parau ra Malaki 1:4 e: “Parau noâ Edoma e, Ua pau tatou, e patu faahou râ tatou i te mau vahi pau ra; te na ô maira Iehova sabaota ra, E patu ïa ratou, e na ˈu e huri i raro.” Noa ˈtu te mau tutavaraa a Edoma no te tia faahou mai, i te senekele 4 H.T.T., ua mau maitai te mau Nabatéen i taua fenua ra. Ua tiavaruhia to Edoma i rapae i to ratou fenua, ua faaea noa i te pae apatoa o Iuda i parauhia i muri iho Idumea. Aita i noaa aˈenei ia ratou i te haru faahou mai i te fenua o Seira.

12 Ia au ia Josèphe, i te senekele 2 H.T.T., ua haavîhia te toea o to Edoma e te arii ati Iuda ra o Jean Hyrcan I, ua faahepohia ia peritomehia ratou, e ua moe mǎrû noa ˈtura i roto i te ati Iuda e ua faaterehia e te hoê tavana ati Iuda. I muri aˈe i te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 T.T., aita to ratou iˈoa faahou i roto i te tuatapaparaa. * Ua tupu ïa mai ta Obadia i tohu: “E tâpû-ê-hia oe e a muri noa ˈtu. . . . E ore roa to te utuafare o Esau e toe.”—Oba. 10, 18.

13. Eaha tei tupu i nia i te ati Iuda, taa ê roa ˈtu i to Edoma?

13 Ma te taa ê roa ˈtu i te faaanoraa o Edoma, ua faahoˈihia te ati Iuda i to ratou fenua aiˈa i te matahiti 537 H.T.T. i raro aˈe i te tavana Zerubabela, i reira to ratou patu-faahou-raa i te hiero i Ierusalema e te haamau-maitai-raahia i to ratou fenua.

14. (a) Eaha te faaararaa e vai ra i roto i te ati i tupu i nia ia Edoma? (b) Eaha te tia i te taatoaraa ia faˈi, mai ia Obadia atoa ra, e no te aha?

14 Mea papu maitai e e aratai te teoteo i te ati! Ia ara te feia atoa e faateitei ra ia ratou iho ma te teoteo e e hoata ma te ino no te mau fifi e farereihia ra e te mau tavini a te Atua, a roohia ratou i te ati i tupu i nia ia Edoma. Ia faˈi ratou, mai ia Obadia atoa, e “e riro hoi te basileia ia Iehova.” E tâpû-ê-roa-hia te feia e aro ra ia Iehova e to ˈna nunaa e a muri noa ˈtu, area te Basileia hanahana o Iehova e to ˈna mana arii mure ore ra, e faatiahia ïa e a muri noa ˈtu!—Ir. 21.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 694.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 696-697.

^ Antiquités judaïques, a T. Reinach, Paris, 1904, XIII, 257, 258 (IX, 1); XV, 253, 254 (VII, 9).

[Uiraa haapiiraa]