Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 33—Mika

Buka Bibilia numera 33—Mika

Buka Bibilia numera 33—Mika

Taata papai: Mika

Vahi papairaa: Iuda

Otiraa te papai: na mua ˈˈe 717 H.T.T.

Area tau puohuhia: area 777-717 H.T.T.

1. Mai te aha te huru o te taata ra o Mika?

 A FERURI na i te hoê taata paari, tei rave i te taviniraa a Iehova e rave rahi matahiti ma te haapao maitai. A feruri na i te hoê taata mǎtaˈu ore, te hoê o tei nehenehe e parau i te feia faatere o to ˈna nunaa, “O outou o tei riri i te maitai, e o tei hinaaro i te ino; . . . o tei amu i te iˈo o to ˈu ra mau taata, e ua hohore i te iri no nia ia ratou ra.” A feruri na i te hoê taata haehaa, o te parau e na Iehova ta ˈna mau aˈoraa teimaha e faaurua i to ˈna varua. Eita anei outou e oaoa i te matauraa i te hoê taata mai teie? Auê ïa rahiraa haapiiraa e aˈoraa maitai ta ˈna e nehenehe e horoa mai! O taua huru taata ra te peropheta ra o Mika. E noaa noâ ia tatou ta ˈna mau aˈoraa maitai roa i roto i te buka o to ˈna iˈoa to nia iho.—Mika 3:2, 3, 8.

2. Eaha tei itehia no nia ia Mika e te tau i tohu ai oia?

2 Mea iti roa tei faaitehia no nia ia Mika iho i roto i ta ˈna buka, hoê â ïa e te mau peropheta e rave rahi; o te poroi te mea faufaa. E iˈoa haapoto no Mikaël te iˈoa o Mika (oia hoi “O vai tei au i te Atua?”) aore ra Mikaia (oia hoi “O vai tei au ia Iehova?”). Ua tavini oia ei peropheta a faatere ai te mau arii o Iotama, o Ahaza, e o Hezekia (777-717 H.T.T.), hoê â ïa to ˈna tau e to te mau peropheta ra Isaia e Hosea. (Isa. 1:1; Hos. 1:1) Mea papu ore te roaraa o to ˈna tohuraa, te mea roa roa ˈˈe râ e 60 ïa matahiti. Ua poro iho â ïa oia i ta ˈna mau parau tohu no nia i te faaanoraa o Samaria hou te haamouraa o te oire i te matahiti 740 H.T.T., e papu maitai e ua oti te taatoaraa i te papaihia i te pae hopea o te faatereraa a Hezekia, i te matahiti 717 H.T.T. (Mika 1:1) E peropheta no te mataeinaa o Mika no roto mai i te oire rii o Morasi i te fenua hotu rahi no Shéphéla, i te pae apatoa tooa o te râ o Ierusalema. E itehia e mea matau ia ˈna te oraraa mataeinaa na roto i te mau hohoˈa ta ˈna e faaohipa no te haamatara i ta ˈna mau parau.—2:12; 4:12, 13; 6:15; 7:1, 4, 14.

3. I teihea tau taa ê mau i tavini ai Mika, e no te aha Iehova i tono ai ia ˈna ei peropheta?

3 Ua ora Mika i te hoê tau atâta e te taa ê. Te faaara ra te tereraa oioi o te mau ohipa i te toparaa o na basileia o Iseraela e o Iuda. Ua parare roa te viiviiraa i te pae morare e te haamoriraa idolo i Iseraela, e ua aratai te reira i te haamouraa o te nunaa e to Asura, mea papu a ora noa ˈi o Mika. Ua fariu ê Iuda i te mea maitai i te tau faatereraa a Iotama a pee ai i te ino o Iseraela i te tau faatereraa a te arii orure hau o Ahaza e i muri iho, ua ora mai i te tau faatereraa a Hezekia. Ua tono Iehova ia Mika e faaara i To ˈna nunaa ma te teimaha eaha Ta ˈna e afai maira i nia ia ratou. Te turu ra ïa te mau parau tohu a Mika i ta Isaia e ta Hosea.—Arii 2, 15:32–20:21; Par. 2, mau pene 27-32; Isa. 7:17; Hos. 8:8; Kor. 2, 13:1.

4. Na te aha e haapapu e e parau mau te buka a Mika?

4 E rave rahi mau haapapuraa e e parau mau te buka a Mika. Ua farii noa na te ati Iuda i te reira ei tuhaa no te canon Hebera. Te faahiti roa ra te Ieremia 26:18, 19 i te mau parau a Mika: “E arotehia Ziona mai te aua i arotehia ra ia outou; e riro hoi Ierusalema ei puea.” (Mika 3:12) Ua tupu roa teie parau tohu i te matahiti 607 H.T.T. a haamou roa ˈi te arii no Babulonia ia Ierusalema, “e ia ano roa.” (Par. 2, 36:19, MN) Ua tupu atoa te hoê parau tohu mai teie no nia ia Samaria, e e riro oia ei “puea i roto i te aua ra.” (Mika 1:6, 7) Ua vavahihia Samaria e to Asura i te matahiti 740 H.T.T. i to ratou hopoi-tîtî-raa i to te basileia apatoerau no Iseraela. (Arii 2, 17:5, 6) Ua haruhia te oire i muri iho e Alexandre le Grand i te senekele 4 H.T.T. e ua faaanohia e te ati Iuda i faaterehia e Jean Hyrcan I i te senekele 2 H.T.T. No nia i teie haamouraa hopea o Samaria, te faataa ra te buka The New Westminster Dictionary of the Bible, 1970, api 822, e: “Ua haamou te taata upootia ia ˈna, a tutava ˈi i te faaore roa i te mau tapao atoa o te hoê oire etaeta i nia i te aivi.”

5. Nafea te ihipǎpǎ e haapapu ai e ua tupu te mau parau tohu a Mika?

5 Te paturu atoa ra te mau itearaa a te ihipǎpǎ e ua tupu mau te mau parau tohu a Mika. Te faahitihia ra te haamouraa o Samaria e to Asura i roto i ta ratou buka aamu. Ei hiˈoraa, ua faateitei te arii no Asura o Saragona e: “Ua haaatihia e ua haruhia e au te oire no Samerina (Samaria).” * Tera râ, peneiaˈe na te taata no mua ˈˈe ia Saragona, o Salamanesera V, i faaoti roa i te haruraa. No nia ia Salamanesera, te parau ra te hoê buka aamu Babulonia e: “Ua haamou oia ia Samaria.” * Ua faataa maitai Senakeriba i te tomoraa i Iuda i te tau a faatere ai Hezekia, mai tei tohuhia e Mika. (Mika 1:6, 9; Arii 2, 18:13) Ua rave oia e ia nanaˈohia e maha hohoˈa aano i nia i te patu o to ˈna aorai no nia i te haruraa o Lakisa. I nia i ta ˈna ofai mata rau te faataa ra oia e: “Ua haaati au e 46 o to ˈna mau oire etaeta . . . Ua tiavaru vau (mai reira ˈtu) e 200 150 mau taata . . . Ua tapea vau ia ˈna mai te hoê tîtî i roto ia Ierusalema, to ˈna nohoraa arii, mai te hoê manu i roto i te hoê fare manu.” Te faahiti atoa ra oia i te tute ta Hezekia i aufau na ˈna, noa ˈtu e ua faarahi oia i te numera. Aita oia i faahiti noa ˈˈe i te ati i tae mai i nia i ta ˈna nuu. *Arii 2, 18:14-16; 19:35.

6. Na te aha e faaore roa i te feaaraa e mea faauruahia te buka a Mika?

6 Auaa te parau tohu faahiahia o te Mika 5:2 no nia i te vahi fanauraa o te Mesia, aita e feaaraa e mea faauruahia te buka. (Mat. 2:4-6) Te vai atoa ra te mau irava e turua to ratou i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.—Mika 7:6, 20; Mat. 10:35, 36; Luka 1:72, 73.

7. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te aravihi o Mika i te paraparau?

7 Noa ˈtu e no te mataeinaa no Iuda o Mika, aita râ oia i erehia i te aravihi i te paraparau. E itehia te tahi mau parau faahiahia o te Parau a te Atua i roto i ta ˈna buka. E aparauraa putapû te pene 6. E huti te mau tauiraa taue i te ara-maite-raa o te taata taio a haere ai Mika mai te hoê manaˈo i nia i te tahi, mai te faautuaraa i nia i te haamaitairaa e hoˈi faahou mai ai. (Mika 2:10, 12; 3:1, 12; 4:1) E rave rahi te mau hohoˈa oraora maitai: Ia haere mai Iehova i rapae, “e tarapape te mau mouˈa i raro aˈe ia ˈna, e tahe hoi te mau peho mai te tapau i te pae auahi, e mai te pape i niniihia i te vahi teitei ra.”—1:4; hiˈo atoa i te 7:17.

8. Eaha to roto i na tuhaa taitahi e toru o te Mika?

8 E nehenehe e vahihia te buka na roto e toru tuhaa, e haamata te tuhaa taitahi mai teie “E faaroo mai” e e rave rahi mau aˈoraa, mau faaararaa no nia i te faautuaraa, e te mau parau tǎpǔ haamaitairaa.

TUMU PARAU O TE MIKA

9. Eaha te mau faautuaraa e faataehia i nia ia Samaria e ia Iuda?

9 Tuhaa 1 (1:1–2:13). Te haere maira Iehova i rapae i to ˈna hiero e faautua ia Samaria no ta ˈna haamoriraa idolo. E faariro oia ia ˈna “mai te puea i roto i te aua ra” e “e huri . . . i tana mau ofai i raro i te peho,” a faahuˈahuˈa ˈi i ta ˈna mau hohoˈa otiotihia. Aita e faaoraraa no ˈna. E hara atoa ta Iuda e e tomohia oia e tae roa i “te uputa i Ierusalema.” E faautuahia tei opua i te ino e e oto ratou: “Ua pau roa tatou!”—1:6, 12; 2:4.

10. Nafea te aroha hamani maitai o Iehova e haamatarahia ˈi?

10 E haamatara taue te peropheta i te aroha hamani maitai o Iehova e, ma te iˈoa o Iehova, e parau oia e: “E haaputu mau â vau, e Iakoba, ia oe atoa ra . . . e amui au ia ratou mai te mamoe i Bozara ra, e mai te nǎnǎ i roto i to ratou ra fare: e atutu atoa ratou i te rahi o te taata ra.”—2:12.

11. (a) Eaha te faahaparaa e faataehia i teie nei i nia i te feia faatere o Iakoba e o Iseraela? (b) Nafea Mika e faˈi ai i te pu o to ˈna itoito?

11 Tuhaa 2 (3:1–5:15). Te na ô atoa ra o Mika e: “E faaroo mai na, e te feia rarahi i ǒ Iakoba ra, e o outou, e te hui arii i te utuafare o Iseraela.” E faahiti oia i te hoê faahaparaa teimaha i “tei riri i te maitai, e o tei hinaaro i te ino” e tei faahepo i te nunaa. “Ua ofatifati [ratou] i to ratou mau ivi.” (3:1-3) To roto ia ratou te mau peropheta haavare o te ore e horoa i te aratairaa mau, a ihu haere ai te nunaa o te Atua ia ratou. E titauhia hau atu i te itoito taata no te faaite i teie poroi! E parau râ Mika ma te tiaturi e: “Ua î mau râ vau i te puai, i te varua o Iehova, e te [parau-tia], e te etaeta; ei faaite ia Iakoba i ta ˈna parau ino, e ia Iseraela i ta ˈna hara.” (3:8; MN) E teimaha roa ta ˈna faahaparaa i te feia faatere i haamanii i te toto: “Tei te utua e haava ˈi to reira feia rarahi, e te haapii nei te feia tahuˈa i te tarahu; e te tohu nei te feia peropheta i te ario.” (3:11) No reira e arotehia Ziona mai te hoê aua, e e riro mau â Ierusalema ei puea huˈahuˈa.

12. Eaha te parau tohu rahi e horoahia no “te mau mahana hopea”?

12 Ma te taui taue faahou â, e haere te parau tohu i nia “i te mau mahana hopea” na roto i te hoê faataaraa faahiahia e te putapû o te faanaho-faahou-raa i te haamoriraa a Iehova i nia i to ˈna mouˈa. (4:1) E rave rahi mau nunaa e haere atu i nia e haapii i te mau eˈa o Iehova, e na Ziona ˈtu e na Ierusalema ˈtu hoi ta ˈna ture e ta ˈna parau e reva ˈtu ai. Eita ratou e haapii faahou i te tamaˈi, e parahi râ te taata taitahi i raro aˈe i ta ˈna iho vine e i ta ˈna iho suke. Eita ratou e haamǎtaˈuhia. E pee te mau nunaa i to ratou iho atua, e haere râ te feia haamori mau ma te iˈoa o Iehova to ratou Atua, e e faatere oia ia ratou ei Arii e a muri noa ˈtu. Na mua ˈˈe râ, e tia ia hopoi-tîtî-hia Ziona i Babulonia. Ia faahoˈihia mai oia, i reira noa Iehova e faahuˈahuˈa ˈi i to ˈna mau enemi.

13. Mai te aha te huru o te taata faatere e haere mai mai Betelehema mai, e e riro “te toea o Iakoba” mai te aha?

13 E tohu Mika i teie nei e e haere mai te taata faatere i Iseraela “mai tahito mai â hoi to ˈna haerea” mai Betelehema Epherata mai. E faatere oia ei “faaamu i ta ˈna nǎnǎ, ma te puai o Iehova,” e e rahi oia eiaha noa i Iseraela ‘e tae atoa ˈtu râ i te hopea o te fenua.’ (5:2, 4) E taime poto to te nuu haru fenua no Asura manuïaraa, e faatahurihia hoi oia e e faaanohia to ˈna iho fenua. E riro “te toea o Iakoba” mai “te hau no ǒ ia Iehova ra” i roto i te taata e mai te liona i te itoito i roto i te mau nunaa. (5:7) E taihitumu roa Iehova i te haamoriraa hape e e faatupu i te tahooraa i nia i te mau nunaa faaroo ore.

14. (a) E haamata te tuhaa 3 o te Mika na roto i teihea faahohoˈaraa? (b) Eaha te mau titauraa a Iehova aita te nunaa o Iseraela i haapao?

14 Tuhaa 3 (6:1–7:20). E vauvauhia i teie nei te hoê tupuraa horuhoru i te tiribuna mai te hoê aparauraa. E “haavaraa” ta Iehova e o Iseraela, e e pii oia i te mau aivi e te mau mouˈa ei mau ite. (6:1, MN) E titau oia ia Iseraela e faaite eaha To ˈna hape, e e faatia oia i te mau ohipa parau-tia ta ˈna i rave no ratou. Eaha ta Iehova e titau i te taata no roto mai i te repo fenua? E ere i te mau tusia animala e rave rahi, maori râ, ‘o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te [maitai], e te haere ma te haehaa i te aro o to ˈna Atua.’ (6:8; MN) O te reira iho te erehia ra e Iseraela. Aita e parau-tia e e maitai, te vai ra râ “te faito ino,” te haavîraa uˈana, te haavare, e te haavarevare. (6:11) Aita ratou e haere ra ma te haehaa e o te Atua, te haere ra râ ratou ma te mau aˈoraa iino e te haamoriraa idolo a Omeri e Ahaba, tei faatere i Samaria.

15. (a) Eaha ta te peropheta e oto ra? (b) Eaha te faaotiraa tano maitai o te buka a Mika?

15 Te oto nei te peropheta no te toparaa morare o to ˈna nunaa. Inaha, tae noa ˈtu i “to ratou taata piˈo ore ra, mai te paruru taratara ïa.” (7:4) E haavare te mau hoa piri e to te utuafare ratou ratou iho. Eita râ Mika e haaparuparu. “E hiˈo râ vau ia Iehova; e tiai au i te Atua o to ˈu nei ora: e na tau Atua e faaroo mai e e parau mai hoi ia ˈu.” (7:7) E faaara oia ia vetahi ê eiaha e oaoa i te faautuaraa a Iehova i To ˈna nunaa, e tae mai hoi te faaoraraa. E tiai e e faaamu Iehova i to ˈna nunaa e e faaite ia ratou “i te mau mea maerehia,” ia mǎtaˈu te mau nunaa. (7:15) Ia faaoti oia i ta ˈna buka, e haamanaˈo Mika i te auraa o to ˈna iˈoa ma te arue ia Iehova no To ˈna maitai au mau. Oia, ‘O vai ïa Atua e au ia Iehova ra?’—7:18.

FAUFAARAA

16. (a) Nafea te parau tohu a Mika i riro ai ei mea faufaa i te tau o Hezekia? (b) Eaha te mau faaararaa puai mau e vai ra i roto no teie mahana?

16 Fatata a 2 700 matahiti aˈenei, ua riro te parau tohu a Mika ‘ei mea faufaa ei faahaparaa,’ inaha ua faaroo Hezekia, arii no Iuda, i ta ˈna poroi e ua aratai i te nunaa ia tatarahapa e ia faaapîhia te faaroo. (Mika 3:9-12; Ier. 26:18, 19; hiˈo i Te mau arii 2, 18:1-4.) I teie mahana, mea faufaa roa ˈtu â teie parau tohu i faauruahia. A faaroo na, outou atoa o te faahua haamori i te Atua, i te mau faaararaa papu a Mika no nia i te haapaoraa hape, te haamoriraa idolo, te haavare, e te haavîraa uˈana! (Mika 1:2; 3:1; 6:1) Te turu nei Paulo i teie mau faaararaa i roto i te Korinetia 1, 6:9-11, i reira oia e parau ai e ua horoihia te mau Kerisetiano mau e eita te hoê taata e tamau noa i roto i teie mau peu e tufa i te Basileia o te Atua. Ma te ohie e ma te papu maitai, te faataa nei Mika 6:8 e te mau titauraa a Iehova no te taata, te haereraa ïa e Oia ma te parau-tia, te maitai, e te haehaa.

17. Eaha te faaitoitoraa ta Mika e horoa no te feia e tavini ra i te Atua i roto i te hamani-ino-raa e te fifi?

17 Ua poro Mika i ta ˈna poroi i roto i te hoê nunaa amahamaha mau, inaha “to te taata nei enemi, e riro ïa i te mau taata o to ˈna iho utuafare.” Mea pinepine hoê â te mau huru tupuraa ia poro te mau Kerisetiano mau, e te farerei nei te tahi i te mau haavareraa, e te hamani-ino-raa teimaha i roto i to ratou iho utuafare. I te mau taime atoa, e tia ia ratou ia tiai ma te faaoromai ia Iehova, te ‘Atua o to ratou ora.’ (Mika 7:6, 7; Mat. 10:21, 35-39) I roto i te hamani-ino-raa aore ra i mua i te hopoia teimaha, e riro o te turui ma te itoito i nia ia Iehova, mai ia Mika, i te “î mau . . . i te puai, i te varua o Iehova,” ia poro ratou i Ta ˈna poroi. Ua tohu Mika e e itehia teie itoito i roto iho â râ i “te toea o Iakoba.” E riro teie mau taata mai ‘te liona i roto i te mau fenua ra, e i roto i te taata atoa ra e rave rahi,’ e i taua noâ taime ra mai te hau haumârû e te ûa no ǒ mai ia Iehova ra. Ua ite-papu-hia teie mau huru maitatai i roto i te ‘toea o Iseraela (Iakoba)’ tei riro mai ei melo no te amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua.—Mika 3:8; 5:7, 8; Roma 9:27; 11:5, 26.

18. Eaha te parau tohu a Mika i taaihia i te faatereraa a te Basileia o te Atua e o te Mesia ra o Iesu?

18 Aita noa te fanauraa o Iesu i Betelehema, ei faatupuraa i te parau tohu a Mika, e haapapu ra e mea faauruahia te buka, te haamatara atoa nei râ e e parau tohu te mau irava tapiri no nia i te taeraa mai o te Basileia o te Atua e o te Mesia ra o Iesu. O Iesu te taata i fa mai i Betelehema (Fare o te Pane) o te horoa i te ora no tei faaohipa i te faaroo i ta ˈna tusia. O oia “te faaamu i ta ˈna nǎnǎ, ma te puai o Iehova” e e riro i te rahi e te faatupu i te hau e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua i roto i te nǎnǎ a te Atua i faahoˈi-faahou-hia e i tahoêhia.—Mika 5:2, 4; 2:12; Ioa. 6:33-40.

19. (a) Eaha te faaitoitoraa i te faaroo e horoahia no te feia e ora ra “i te mau mahana hopea”? (b) Nafea Mika e faahanahana ˈi i te mana arii o Iehova?

19 E noaa te faaitoitoraa rahi i roto i te parau tohu a Mika no nia “i te mau mahana hopea,” a maimi ai ‘e rave rahi fenua’ i te haapiiraa no ǒ ia Iehova ra. “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope vine ïa: e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi. E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.” E faarue ratou i te haamoriraa hape a apiti atu ai ia Mika no te haapapu e: “E haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” Oia mau, e faatupu te parau tohu a Mika i te faaroo na roto i te horoaraa mai i te hiˈoraa atea o teie mau tupuraa taa ê roa. E mea faahiahia atoa te buka i te faahanahanaraa ia Iehova ei Arii mure ore. Auê ïa mau parau putapû mau teie: “Ei ia Iehova hoi te hau i nia ia ratou i te mouˈa ra ia Ziona, i teie nei, e a muri noa ˈtu”!—Mika 4:1-7; Tim. 1, 1:17.

[Nota i raro i te api]

^ Textes du Proche-Orient ancien et histoire d’Israël, a J. Briend e M.-J. Seux, Paris, 1977, api 109.

^ Chroniques mésopotamiennes, a J.-J. Glassner, Paris, 1993, api 180.

^ Textes du Proche-Orient ancien et histoire d’Israël, mau api 120, 121; Étude perspicace des Écritures, buka 2, mau api 932-933.

[Uiraa haapiiraa]