Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 34—Nahuma

Buka Bibilia numera 34—Nahuma

Buka Bibilia numera 34—Nahuma

Taata papai: Nahuma

Vahi papairaa: Iuda

Otiraa te papai: na mua ˈˈe 632 H.T.T.

1. Eaha ta tatou i ite no nia ia Nineve i tahito ra?

 “TE PARAU ia Nineve ra.” (Nah. 1:1) E haamata te parau tohu a Nahuma na roto i teie mau parau riaria. No te aha râ hoi oia i poro ai i teie parau haavaraa? Eaha ta tatou i ite no nia ia Nineve i tahito ra? Ua haapotohia to ˈna aamu e Nahuma na roto e toru taˈo: “Oire haamanii toto.” (3:1, MN) Te vairaa o Nineve i tahito ra, e piti ïa pu mouˈa i te hiti anavai hitia o te râ o te Tigre i te tahi pae mai o te oire no teie tau o Mossoul, i te pae apatoerau o Irakia. Ua faaetaeta-mau-hia oia e te mau patu e te mau apoo e ua riro ei oire pu no te Hau emepera Asura i te pae hopea o to ˈna aamu. Teie râ, no ǒ roa mai te haamataraa o te oire i te tau o Nimeroda, te “taata rahi haharu . . . i mua i te aro o Iehova . . . Mai reira hahaere atura oia i Asura, faatia ihora i te oire ra ia Nineve.” (Gen. 10:9-11) E haamataraa ino mau ïa to Nineve. Ua tui râ to ˈna roo i te tau a faatere ai Saragona, Senakeriba, Esarahadona, e Assourbanipal, i te pae hopea o te Hau emepera Asura. Na roto i te tamaˈi e te haruraa fenua, ua faufaahia oia i te taoˈa haru e ua tui to ˈna roo no ta ˈna mau hamani-ino-raa taehae e te riaria ta te feia faatere e rave i nia i te mau tîtî e rave rahi. * Te parau ra o C. W. Ceram, i te api 245 o ta ˈna buka Des dieux, des tombeaux, des savants (1958) e: “Te tumu e haamanaˈo noâ ˈi te huitaata ia Nineve, no ta ˈna ïa taparahiraa taata, haruraa taoˈa, haavîraa, e faaheporaa i tei paruparu, te tamaˈi e te mau huru haavîraa uˈana atoa, te hoê anairaa arii faatahe toto o te mana i nia i te taata maoti noa te haamǎtaˈuraa e mea iti roa tei pohe ma te au e ua haere noa to ratou huru haavî i te rahi.”

2. Eaha te huru o te haapaoraa a to Nineve?

2 E te haapaoraa i Nineve? Te haamori ra oia i te hoê panairaa atua rahi, e rave rahi no Babulonia mai te afairaahia mai. E tiaoro ta ˈna feia faatere i teie mau atua ia haere ratou e vavahi e e haamou roa, e e paturu ta ˈna mau tahuˈa nounou taoˈa i te tamaˈi haruraa fenua, a tiai ru atu ai i te haamauruururaa no roto mai i te taoˈa haru. I roto i ta ˈna buka Ancient Cities (1886, api 25), te parau ra o W. B. Wright e: “Te haamori ra ratou i te puai, e e faatae noa ratou i ta ratou mau pure i te mau idolo ofai rarahi, e mau liona e e mau puaatoro ma te mau melo orarahi, ma te mau pererau aeto, e ma te mau mata taata, e mau taipe anaˈe hoi no te puai, te itoito, e te upootiaraa. Ua riro te aroraa ei ohipa imiraa a te nunaa, e e tamau noa te mau tahuˈa i te opua i te tamaˈi. Ua ora ratou maoti iho â râ te mau taoˈa i haruhia, hoê tuhaa i nia i te hanere te faataahia na ratou ma te hape ore hou a operehia ˈi na te tahi, e huru paieti rahi hoi to teie mau eiâ.”

3. (a) Nafea te auraa o te iˈoa o Nahuma e tano ai? (b) No teihea tau te parau tohu a Nahuma i te papairaahia?

3 Mea anaanatae roa te parau tohu a Nahuma, noa ˈtu te poto. Tei roto te mau mea atoa ta tatou i ite no nia i te peropheta iho i te irava matamua: “Te buka no te orama a Nahuma i Elekosi ra.” Te auraa o to ˈna iˈoa (Hebera, Na·chumʹ) o “Taata tamahanahana.” Aita roa ˈtu ta ˈna poroi i riro ei tamahanahanaraa no Nineve, ua tamǎrû râ i te nunaa mau o te Atua e haamǎtaˈuhia ra e te hoê enemi fati ore e te puai hoi. E tamahanahana atoa te mea e aita Nahuma e faahiti ra i te mau hara a to ˈna iho nunaa. Noa ˈtu e aita e ite-maitai-hia ra teihea Elekosi i te vairaa, e au ra e ua papaihia te parau tohu i Iuda. (Nah. 1:15) Aitâ i tupu atura te toparaa o Nineve, i te matahiti 632 H.T.T., a papai ai Nahuma i ta ˈna parau tohu, e e faaau oia i teie tupuraa i te toparaa o No-amona (Thèbes, i Aiphiti) na mua rii noa ˈˈe i te reira. (3:8) Ua papai ïa Nahuma i ta ˈna parau tohu i roto i te reira area tau.

4. Mai te aha te huru papairaa o te buka a Nahuma?

4 Mea taa ê te huru papairaa o te buka. Aita e taˈo faufaa ore i roto. E au maite te huru papairaa puai e te parau mau i te mea e e tuhaa te buka o te mau papai i faauruahia. Mea aravihi o Nahuma i te faataa, i te faaite i te manaˈo horuhoru e te peapea, mea tura atoa ta ˈna mau parau, mea maramarama ta ˈna mau faahohoˈaraa, e mea faahiahia taa ê ta ˈna huru paraparau. (1:2-8, 12-14; 2:4, 12; 3:1-5, 13-15, 18, 19) E pehepehe acrostiche te rahiraa o te pene matamua. (1:8, nota i raro i te api) E faahiahia ˈtu â te huru paraparau a Nahuma no te tumu parau otahi o ta ˈna buka. Eita roa ˈtu oia e au i te mau enemi haavare o Iseraela. O te haamouraa noa o Nineve ta ˈna e ite ra.

5. Eaha te haapapuraa e e parau mau te parau tohu a Nahuma?

5 Ua haapapuhia e e parau mau te parau tohu a Nahuma i te mea e ua tupu maite te reira. I te tau o Nahuma, o vai atu ai maoti râ te hoê peropheta a Iehova o te ore e mǎtaˈu i te tohu e e iritihia te “uputa o te pape” o te oire teoteo o te hau o te ao atoa ra o Asura, e tarapape to ˈna aorai, e oia iho e “veve roa oia, aore i toe, ua pau”? (2:6-10) Ua faaite te mau mea i tupu i muri mai e mea faaurua-mau-hia te parau tohu e te Atua. Te faataa ra te mau buka aamu a te arii Babulonia o Nabopolassar i te haruraa o Nineve na to Medai e Peresia e to Babulonia: “Ua [faariro] ratou i te oire ei haapueraa pe[hu].” * I te mea e ua ano roa Nineve, ua moe roa to ˈna vairaa ehia senekele i te maororaa. Ua tae roa te tahi feia faahapa i te faaino i te Bibilia no nia i te reira, a parau ai e aita roa ˈtu Nineve i vai na.

6. Eaha te mau itearaa i te vairaa o te oire tahito o Nineve e faatano ra i te buka a Nahuma?

6 Ua haapapuhia ˈtu â râ e e parau mau te buka a Nahuma i te iteraahia te vairaa o Nineve e i te haamataraahia te mau heruraa i reira i te senekele 19. Ua manaˈohia e e mau mirioni tǎne repo te tia ia heruhia e ite-roa-hia ˈtu ai te oire. Eaha tei iritihia mai i Nineve? E rave rahi mau mea o te turu e mea tano te parau tohu a Nahuma! Ei hiˈoraa, te faaite ra ta ˈna mau fare haamanaˈoraa e ta ˈna mau tapaopaoraa i ta ˈna mau peu taehae, e te vai ra te mau huˈahuˈa o te mau idolo rarahi o te mau puaatoro pererau e te mau liona. E ere i te mea maere ia parau o Nahuma no ˈna mai “te parahiraa o te mau liona”!—2:11. *

7. Eaha te haapapuraa e e au te buka a Nahuma i te canon Bibilia?

7 Te itehia ra e e au te buka a Nahuma i te canon i te mea e e farii te ati Iuda e e tuhaa te buka no te mau Papai faauruahia. E au maite oia e te toea o te Bibilia. Ua faahitihia te parau tohu ma te iˈoa o Iehova e te faaite maite ra te reira i to ˈna mau huru maitatai e to ˈna tiaraa teitei.

TUMU PARAU O TE NAHUMA

8. Eaha te haavaraa e faahitihia no nia ia Nineve, eaha râ te parau apî maitai no Iuda?

8 Te parau a Iehova ia Nineve (1:1-15). “E Atua [Iehova o te titau ia haamori ia ˈna anaˈe] e te tahoo; e tahoo ta Iehova.” Mea na roto i teie mau parau te peropheta e vauvau ai i te tupuraa mau o “te parau ia Nineve.” (1:1, 2; MN) Noa ˈtu e eita Iehova e riri vave, a hiˈo na i teie nei nafea oia e tahoo ai na roto i te mataˈi e te vero. E aueue te mau mouˈa, e tarapape te mau aivi, e e maraa te fenua i nia. O vai te nehenehe e tia i mua i te uˈana o to ˈna riri? Teie râ, e pare etaeta o Iehova no tei imi i te haapuraa ia ˈna ra. E haavahia râ Nineve. E mou oia i te pape pue, e “e ore e tapiti mai te ati i te tupuraa.” (1:9) E faaore roa Iehova i to ˈna iˈoa e ta ˈna mau atua. E huna oia ia ˈna. Area râ, te vai ra te hoê parau apî maitai no Iuda! Eaha ïa? E titau te hoê taata poro i te hau ia ratou e faatupu i ta ratou mau oroa e e haapao i ta ratou mau euhe, no te mea ua faautuahia te enemi, “te taata ino.” “Ua tâpû-ê-roa-hia oia ra.”—1:15.

9. Eaha te hohoˈa parau tohu ta tatou e ite ra na roto i te pau o Nineve?

9 Orama o te haamouraa o Nineve (2:1–3:19). E titau Nahuma ia Nineve e faaetaeta ia ˈna iho no te faaruru atu i te haapurararaa e haere maira. E haaputu faahou â Iehova i to ˈna iho, ‘te maitai o Iakoba e o Iseraela.’ A hiˈo na i te paruru e te ahu ute o to ˈna feia puai e te mau faaunauna auri ura o to ˈna “mau pereoo, i te mahana e faaineine ai oia ra”! “[Te tere puai noa ra]” te mau pereoo tamaˈi na te mau aroâ, mai te uira ra. (2:2-4; MN) I teie nei e ite tatou i te hoê hohoˈa parau tohu o te tamaˈi. E turori haere to Nineve e e ru ratou i te paruru i te patu ma te faufaa ore râ hoi. E matara te mau uputa o te pape, e tarapape te aorai, e e oto te mau tavini vahine a tupaipai ai i to ratou ouma. E faauehia te mau taata e horo ê ra ia faaea noa, aore râ hoê aˈe e hiˈo mai i muri. E eiâ-haapau-hia te oire e e faaanohia. E tarapape te mau aau. Teihea ˈtura hoi teie parahiraa o te mau liona? Ua faaî te liona i to ˈna ana i te maa na to ˈna mau fanauˈa, te na ô nei râ Iehova e: “Inaha, e ore au e faatia ia oe.” (2:13) Oia mau, e tahu Iehova i te mau mauhaa tamaˈi a Nineve i te auahi, e tono i te ˈoˈe e tairi i ta ˈna mau liona apî, e e faaore i ta ˈna i haru i te fenua nei.

10. E faaauhia Nineve i te aha, e nafea â to ˈna hopea e faataahia ˈi?

10 “E pohe to te oire i viivii i te toto! e haavare anaˈe ïa; ua î i te taoˈa haru.” A faaroo na i te paapaaina o te tairi e te taˈi o te huira. A hiˈo na i te puaahorofenua ia horo, te pereoo ia ouˈauˈa, te taata i nia i te puaahorofenua, te ura o te ˈoˈe, e te anapa o te mahae—e i muri iho, te puea rahi tino pohe. “Aita e hoperaa to te mau tino ia taio.” (3:1, 3) E no te aha? No te mea ua topa te mau nunaa ia ˈna i roto i ta ˈna mau peu taiata e te mau utuafare i roto i ta ˈna mau peu tahutahu. O te pitiraa teie o Iehova e parau ai e: “Inaha, e ore au e faatia ia oe.” (3:5) E faaitehia Nineve i mua i te taata ei vahine taiata e e haapauhia oia, e eita to ˈna hopea e riro ei mea maitai aˈe i to No-amona (Thèbes), i hopoi-tîtî-hia e to Asura. E au to ˈna mau pare etaeta i te mau suke para, “ua ueue-anaˈe-hia, ua mairi maira i roto i te vaha o te amu ra.” (3:12) Mai te mau vahine ra to ˈna feia tamaˈi. Aita hoê aˈe mea e nehenehe e faaora ia Nineve i te auahi e te ˈoˈe. E horo ê to ˈna mau taata tiai mai te aere vivi ra i te mahana maitai, e e haapurarahia to ˈna mau taata. E ite te arii no Asura e aita e faaoraraa, eita oia e ora mai i teie ati. E haapopou te feia atoa e faaroo ia tupu teie ohipa, no te mea ua mauiui anaˈe ratou paatoa no te ino o to Asura.

FAUFAARAA

11. Eaha te mau faaueraa tumu faufaa o te Bibilia e faahohoˈahia i roto i te Nahuma?

11 Te faahohoˈa nei te parau tohu a Nahuma i te tahi mau faaueraa tumu Bibilia faufaa. Te haamanaˈo ra te mau parau matamua o te orama i te tumu i horoa ˈi te Atua i te piti o na Ture Ahuru: “E Atua [Iehova o te titau ia haamori ia ˈna anaˈe].” I muri noa iho, e faaite oia e “e tahoo” oia ma te papu “i tei mârô mai ia ˈna.” Eita te teoteo e te taehae o Asura e to ˈna mau atua etene e nehenehe e faaora ia ˈna ia tupu te haavaraa a Iehova. E nehenehe tatou e tiaturi e, i te tau au, e faatupu atoa Iehova i te haavaraa tia i nia i te feia iino atoa. “E ore Iehova e ru i te riri, te rahi ra râ to ˈna mana; e ore Iehova e [haapae i te faautuaraa].” Ua faateiteihia ïa te parau-tia e te rahi o Iehova i to ˈna haamouraa i te hau puai o Asura. Ua “veve” mau â Nineve, “aore i toe, ua pau”!—1:2, 3; MN; 2:10.

12. Eaha te hoˈi-faahou-raa ta Nahuma e tohu ra, e nafea ta ˈna parau tohu e nehenehe ai e taaihia i te tiaturiraa o te Basileia?

12 Taa ê atu i to Nineve ‘tâpû-ê-roa-raahia,’ te tohu ra Nahuma i te hoˈi-faahou-raa o ‘te maitai o Iakoba e o Iseraela.’ Te faatae atoa ra Iehova i te mau parau apî oaoa na to ˈna nunaa: “Inaha hoi i nia i te mouˈa, te avae o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite mai i te parau hau!” E taairaa to teie parau hau e te Basileia o te Atua. Nafea tatou e ite ai i te reira? Te faaohipa ra Isaia i taua huru parau ra, e parau faahou râ oia e: “O tei hopoi mai i te parau oaoa e te maitai ra, o tei faaite hua mai i te ora ra! o tei parau ia Ziona, Tei to Atua ra te hau!” (Nah. 1:15; 2:2; Isa. 52:7) I to ˈna pae, i roto i te Roma 10:15, te faaohipa ra te aposetolo Paulo i taua parau ra i nia i te mau Kerisetiano ta Iehova e tono ra ei feia poro i te parau apî maitai. E poro teie mau taata i “te evanelia o te basileia.” (Mat. 24:14) Ia au i te auraa o to ˈna iˈoa, te horoa nei Nahuma i te tamahanahanaraa i te feia atoa e imi i te hau e te ora no ǒ mai i te Basileia o te Atua ra. E itea papu e ratou paatoa e ‘e maitai to Iehova, e haapuraa etaeta i te mahana ahoaho no tei tiaturi ia ˈna ra.’—Nah. 1:7.

[Nota i raro i te api]

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, mau api 209-210.

^ Chroniques mésopotamiennes, a J.-J. Glassner, Paris, 1993, api 195; na te taata papai iho â i tuu i te mau tapao ra [ ]; Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 958.

^ Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 955.

[Uiraa haapiiraa]