Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 35—Habakuka

Buka Bibilia numera 35—Habakuka

Buka Bibilia numera 35—Habakuka

Taata papai: Habakuka

Vahi papairaa: Iuda

Otiraa te papai: area 628 H.T.T.(?)

1. Eaha te mau parau mau faahiahia i haamatarahia i roto i te parau tohu a Habakuka?

 O HABAKUKA te tahi o te mau peropheta parau-noa-hia peropheta iti o te mau Papai Hebera. E ere roa ˈtu râ te faufaa o ta ˈna orama e ta ˈna parau i faauruahia e te Atua, i te mea iti no te nunaa o te Atua. E faaitoito, e haapuai e e turu ta ˈna parau tohu i te mau tavini a te Atua i te tau fifi. E piti parau mau faahiahia ta teie buka e haamatara ra: o te Atua ra o Iehova te Arii o te ao taatoa, e e ora te taata parau-tia maoti te faaroo. E faaararaa atoa teie buka na te mau enemi o te mau tavini a te Atua e na te feia e faahua parau e e mau taata ratou no ˈna. Te horoa maira oia i te hiˈoraa no te faaroo puai ia Iehova, e au hoi ia ˈna te mau himene arueraa atoa.

2. Eaha te haamaramaramaraa e horoahia ra no nia i te taata papai, o Habakuka?

2 Teie te mau parau haamataraa o te buka a Habakuka: “Te parau ta te peropheta ra ta Habakuka i ite ra.” (Hab. 1:1) O vai teie peropheta o Habakuka (Hebera: Chavaq·quqʹ), o “Tauahiraa itoito” hoi te auraa o to ˈna iˈoa? Aita e haamaramaramaraa no nia i te mau metua, te opu fetii, te huru oraraa, aore ra te poheraa o Habakuka. Eita e nehenehe e parau ma te papu e e ati Levi faataˈi upaupa anei oia i te hiero, noa ˈtu e tera te nehenehe e manaˈohia ia au i te parau faahoperaa o te buka: “Na te faatere i te himene, i nia i ta ˈu upaupa niuniu.”—MN.

3. Eaha te mau huru tupuraa i Iuda e faaite eaha te tau i papaihia ˈi te buka a Habakuka?

3 Afea to Habakuka tohuraa? Te faaite ra te parau faahoperaa i nia nei e te mau parau ra “te parahi ra râ Iehova i to ˈna ra hiero moˈa” e te vai noa râ te hiero i Ierusalema. (2:20) Te haapapu ra te reira, e oia atoa te poroi o te parau tohu, e ua faahitihia na mua rii noa ˈˈe i te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T. Ehia râ matahiti na mua ˈˈe? Papu maitai i muri aˈe i te faatereraa a te arii mǎtaˈu i te Atua ra o Iosia, i te area 659-629 H.T.T. E haamaramarama mai te parau tohu iho na roto i te faahitiraa i te hoê ohipa ta te nunaa no Iuda e ore e tiaturi noa ˈtu e e faatiahia ˈtu. Teihea ohipa? E turai te Atua i to Kaladaio (Babulonia) e faautua ia Iuda te taiva. (1:5, 6) E tuea te reira e te omuaraa o te faatereraa a te arii haamori idolo ra o Iehoiakima, te hoê tau tiaturi ore e te parau-tia ore rahi i Iuda. Na te Pharao Neko i tuu ia Iehoiakima i nia i te terono, e tei raro aˈe te nunaa i te faatereraa a Aiphiti. No reira te nunaa i ore ai e manaˈo e e haru to Babulonia i to ratou fenua. Ua pau râ Pharao Neko ia Nebukanesa i te aroraa i Karekemisa i te matahiti 625 H.T.T., fati atura te puai o Aiphiti. Ua faahitihia ïa te parau tohu na mua ˈˈe i taua tupuraa ra. Ia au i teie mau mea, ua tohu Habakuka i te omuaraa o te faatereraa a Iehoiakima (tei haamata i te matahiti 628 H.T.T.), hoê â ïa tau o Habakuka e o Ieremia.

4. Na te aha e haapapu e mea faauruahia te buka a Habakuka e te Atua?

4 Nafea tatou e ite ai e mea faauruahia te buka e te Atua? Te haapapu ra te mau haaputuraa buka tahito a te mau Papai Hebera e e au te buka a Habakuka i te canon. Noa ˈtu e aita teie buka i faahiti-roa-hia, eita e ore e tei roto atoa oia i ta ratou e parau ra na ‘Peropheta iti hoê ahuru ma piti,’ inaha aita anaˈe te Habakuka, eita ïa e tia 12. Ua farii te aposetolo Paulo e e tuhaa te parau tohu no te mau Papai faauruahia e ua faahiti roa oia i te Habakuka 1:5, a haapapu ai e o “tei parauhia mai e te mau peropheta ra.” (Ohi. 13:40, 41) Ua faahiti pinepine oia i te buka a Habakuka i roto i ta ˈna mau rata. Papu maitai, maoti te tupuraa o te mau parau a Habakuka i nia ia Iuda e ia Babulonia, i riro ai oia ei peropheta mau na Iehova, ua paraparau hoi oia ma to ˈna iˈoa e no to ˈna hanahana.

5. A faataa poto noa na i te tumu parau o te Habakuka.

5 E toru pene i roto i te buka a Habakuka. E tauaparauraa na pene matamua e piti i rotopu i te taata papai e o Iehova. E faatia te reira i te puai o to Kaladaio, e oia atoa te ati e tiai ra i to Babulonia o tei faarahi i ta ˈna iho i ta vetahi ê ra taoˈa, tei haaputu i te faufaa ino no to ˈna fare, tei patu i te oire ma te haamanii i te toto, e tei haamori i te hohoˈa otiotihia. E faatia te pene toru i te hanahana rahi o Iehova i te mahana aroraa, e aita e faaauraa to te puai e te putapû o ta ˈna huru faatiaraa. E pure otoraa teie pene e ua parauhia “hoê o te mau pehepehe haviti roa ˈˈe e te faahiahia roa ˈˈe o te mau pehepehe Hebera atoa.” *

TUMU PARAU O TE HABAKUKA

6. Eaha te huru tupuraa i Iuda, e no reira eaha te ohipa maere ta Iehova e rave?

6 E pii hua te peropheta ia Iehova (1:1–2:1). Ua ahoaho te feruriraa o Habakuka no te taiva o Iuda. “[Mai te aha] te maoro, e Iehova, o ta ˈu tiaororaa, e aore oe i faaroo mai!” ta ˈna ïa e ani. “Te vai nei hoi te haru e te rave aroha ore i mua ia ˈu nei.” (1:2, 3; MN) Eita te ture e manuïa, ua ati te taata parau-tia i te taata ino, e ua haapiˈohia te haavaraa. No reira Iehova e rave ai i te hoê ohipa o te faatupu i te maere, te hoê mea ta te ‘nunaa e ore e faaroo a faaite-noa-hia ˈtu â.’ “Te faatia” mau nei oia “i te Kaladaio”! E orama riaria mau ta Iehova e horoa no nia i teie nunaa taehae a haere vitiviti mai ai oia no te haavîraa uˈana e te haaputuraa i te mau tîtî “mai te one ra.” (1:5, 6, 9) Aita e mea e mau i mua ia ˈna, tae noa ˈtu te mau arii e te feia mana, e ataraa hoi ratou na ˈna. E haru oia i te mau pare etaeta atoa. E haavaraa e e faautuaraa te reira no ǒ mai ia Iehova ra, “Tei Moˈa ra.” (1:12) E tiai noa Habakuka ma te ara maite ia paraparau mai te Atua.

7. Nafea Iehova e tamahanahana ˈi ia Habakuka?

7 Te orama o na pohe e pae (2:2-20). E pahono mai Iehova e: “A papai na i te orama ia itea-noa-hia i nia i te mau papairaa ra.” Noa ˈtu e e au ra e ua maoro rii, e tupu mau â oia. E tamahanahana Iehova ia Habakuka ma te parau e: “Area te parau-tia ra, maoti to ˈna faaroo e ora ˈi oia, MN.” (2:2, 4) Eita e raea i te enemi teoteo ta ˈna tapao, noa ˈtu e e tamau noa oia i te haaputu i te mau nunaa e te mau taata i pihai iho ia ˈna. Inaha, na ratou e faahiti i te mau maseli o na pohe e pae no nia ia ˈna:

8, 9. Ua faataehia na pohe e pae o te orama i nia i teihea huru taata?

8 “E pohe to ˈna to tei faarahi i ta ˈna iho i ta vetahi ê ra taoˈa.” E riro oia iho ei taoˈa haruraa. E pau oia “no te toto taata, e te rave faaherehere ore i te fenua nei.” (2:6, 8) “E pohe to ˈna to tei nounou i te taoˈa ino no to ˈna ra fetii.” No to ˈna tâpû-ê-raa i te taata e rave rahi, e pii te ofai e te mau raau o to ˈna fare. (2:9) “E pohe to ˈna to tei patu i te oire i te toto ra.” E rohirohi noa to ˈna mau taata no te auahi e te mea faufaa ore, te na reira maira Iehova. “Ei reira e î ai te fenua i te ite i te hanahana o Iehova, mai te vairaa miti e î i te tai ra.”—2:12, 14.

9 ‘E pohe to ˈna to tei faainu atu ia vetahi ê ma te riri ia ite ia ˈna i to ratou vai-tahaa-noa-raa.’ E faainu Iehova ia ˈna i te auˈa i To ˈna rima atau, a hopoi atu ai i te haama eiaha râ te hanahana no “te toto taata, e te rave faaherehere ore i te fenua nei.” Eaha te faufaa o te hohoˈa tarai no te taata otioti—e ere anei teie mau atua faufaa ore i te vava? (2:15, 17) “E pohe toˈna to tei parau i te raau ra, A ara; e te ofai parau ore ra, A tia; e haapii anei ïa?” Taa ê atu i teie mau atua ora ore, “te parahi ra . . . Iehova i to ˈna ra hiero moˈa: ia mamû to te ao atoa nei i mua i tana aro.”—2:19, 20.

10. Eaha te mau ohipa riaria e tupu i to Iehova faraa mai i te mahana aroraa?

10 O Iehova i te mahana aroraa (3:1-19). Na roto i te hoê pure tura mau, e haamanaˈo Habakuka ma te mau faahohoˈaraa i te ohipa riaria a Iehova. I to Iehova iho â faraa mai, “ua ati te raˈi i to ˈna hanahana, ua î hoi te fenua i te arue ia ˈna.” (3:3) E au to ˈna anaana i te maramarama, e na mua noa ia ˈna te maˈi pohe e haere ai. Te tia noa ra oia e faaaueue i te fenua, pee haere noa ˈtura te mau nunaa, paparari ihora te mau mouˈa mure ore. Te horo ra Iehova mai te aito puai ma te fana tahaa noa na nia i te pereoo tamaˈi faaoraraa. Ua aueue te mau mouˈa e te abuso pape. Ua faaea noa te mahana e te marama, e a haere ai oia na nia i te fenua e a tairi ai i te mau nunaa ma te riri, te anaana ra ta ˈna ohe e te anapa ra ta ˈna mahae. Ua haere mai oia i rapae e faaora i to ˈna nunaa e tei faatahinuhia e ana e e heheu i te tumu o te taata ino, “e tae noa ˈtura i te aˈî ra.”—3:13.

11. Eaha te huru o Habakuka i mua i te orama, eaha râ ta ˈna e opua papu?

11 Ua putapû roa te peropheta i taua orama ra no nia i te puai o te ohipa ta Iehova i rave i tahito ra e ta ˈna ohipa faaaueue i te ao nei e tae maira. “Tei taua iteraa no ˈu i te parau na oe ra, horuhoru atura tau aau; tei te harururaa o to parau ra ua aueue ihora tau utu; ua ô maira te pe i roto i tau mau ivi, e ua rurutaina ihora vau; e faaea râ vau ia tae mai i taua mahana ahoaho ra, ia tae mai te feia e rave mai i te taata ra.” (3:16) Teie râ, ua opua papu Habakuka e, noa ˈtu eaha te ino o te tau ta ˈna e faaruru atu—ia ore te tumu suke e uaa, ia ore te mau vine e maahia, ia ore te nǎnǎ i roto i te aua—e tamau noâ oia i te oaoa ia Iehova i te Atua o to ˈna ora. E faahope oia i ta ˈna himene umereraa na roto i teie mau parau: “O te Fatu [e Arii] ra o Iehova, o to ˈu ïa puai, e na ˈna e faariro i tau avae mai to te aili, e ia haere noa vau i tau mau vahi teitei ra.”—3:19; MN.

FAUFAARAA

12. Eaha te mau faaohiparaa faufaa ta Paulo i rave no nia i te Habakuka 2:4?

12 Ma te farii e mea faufaa te parau tohu a Habakuka ei haapiiraa, e toru taime to te aposetolo Paulo faahitiraa i te pene 2, irava 4. Ia ˈna i haamatara e te parau apî maitai, o te mana ïa o te Atua no te faaora i te taata atoa e faaroo to ratou, ua papai Paulo i te mau Kerisetiano no Roma e: “Tei reira hoi te parau-tia a te Atua, [o te faaroo te tumu e no te faaroo i faaitehia mai ai], mai tei papaihia ra e, [Area te parau-tia ra, maoti to ˈna faaroo e ora ˈi oia].” Ia ˈna i papai i to Galatia, ua haamatara Paulo e e noaa mai te haamaitairaa maoti te faaroo: “Aore roa e taata parau-tia i te aro o te Atua i te ture, ua itea-maitai-hia ïa; no te mea, [e ora te taata parau-tia maoti te faaroo].” Ua papai atoa Paulo i roto i ta ˈna rata i to Hebera e e tia i te mau Kerisetiano ia faaite i te faaroo o te horoa i te ora, e ua faahiti faahou oia i te mau parau a Iehova ia Habakuka. Aita noa râ oia i faahiti i teie mau parau a Habakuka, “area te parau-tia ra, maoti to ˈna faaroo e ora ˈi oia,” i to muri mai atoa râ ia au i te huriraa o te Septante Heleni: “Area o te orai tia i muri ra, e ore roa tau aau e mauruuru ia ˈna.” E ua haapoto oia i te na ôraa e: “No te feia râ [tatou] i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].”—Roma 1:17; Gal. 3:11; Heb. 10:38, 39; MN.

13. Eaha tei haamatarahia no nia i te mau haavaraa a te Atua na roto i te tupu-mau-raa o te mau parau tohu a Habakuka i nia ia Iuda e ia Babulonia?

13 E faufaa rahi to te parau tohu a Habakuka no te mau Kerisetiano i teie mahana o te hinaaro nei i te itoito. Te haapii maira oia ia tiaturi i te Atua. Mea faufaa atoa ei faaararaa ia vetahi ê no nia i te mau haavaraa a te Atua. E faaararaa puai mau teie: Eiaha e manaˈo e ua taerehia te mau haavaraa a te Atua; “e tae mau mai” râ. (Hab. 2:3) Ma te hape ore, ua tupu mau te parau tohu no nia i te haamouraa o Iuda e o Babulonia, e ma te hape ore, ua noaa o Babulonia iho i to Medai e Peresia haruraa i te oire i te matahiti 539 H.T.T. Auê ïa faaararaa ia tiaturi i te mau parau a te Atua e! No reira te aposetolo Paulo i manaˈo ai e mea faufaa ia faahiti i te parau a Habakuka ia ˈna i faaara i te ati Iuda no to ˈna tau eiaha ratou ia erehia i te faaroo: “E haapao maitai, oi roohia mai outou e tei parauhia mai e te mau peropheta ra; a hiˈo na outou, e te feia e vahavaha, a maere atu, e a pohe atu; e ohipa hoi au i te hoê ohipa i to outou na anotau, e ohipa ra, parau noa ˈtu te taata ia outou na, e ore roa outou e faaroo.” (Ohi. 13:40, 41; Hab. 1:5, LXX) Aita te ati Iuda faaroo ore i tâuˈa ia Paulo, mai ia ratou i ore i tiaturi i te faaararaa a Iesu no nia i te haamouraa o Ierusalema; ua roohia ratou i te mau faahopearaa o to ratou faaroo ore i to te mau nuu Roma vavahiraa ia Ierusalema i te matahiti 70 T.T.—Luka 19:41-44.

14. (a) Nafea te parau tohu a Habakuka e faaitoito ai i te mau Kerisetiano ia tapea i te faaroo puai i teie mahana? (b) Mai tei faaitehia i roto i te parau tohu, eaha te tiaturiraa oaoa a te feia e au i te parau-tia i teie nei?

14 Oia atoa i teie mahana, te faaitoito nei te parau tohu a Habakuka i te mau Kerisetiano ia tapea i te faaroo puai, a ora ˈi ratou i roto i te hoê ao î i te haavîraa uˈana. Te tauturu nei oia ia ratou ia haapii atu ia vetahi ê e ia pahono i te uiraa ta te mau taata na te ao atoa nei i ui: E tahoo anei te Atua i te feia iino? A tapao faahou na i te mau parau i tohuhia mai: “E tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” (Hab. 2:3) Noa ˈtu te aehuehu o te ao nei, e haamanaˈo te toea faatavaihia o te feia aiˈa o te Basileia i te mau parau a Habakuka no nia i te mau ohipa tahooraa a Iehova i tahito ra: “Ua haere oe ei ora no to oe ra mau taata, ei ora no to feia i faatahinuhia ra.” (3:13) No ratou, o Iehova mau “Tei Moˈa ra,” mai mutaa iho mai â, e “te Mato” o te aˈo i te taata parau-tia ore e o te faaora i te feia ta ˈna e here. Ia oaoa te mau hoa atoa o te parau-tia i to ˈna Basileia e to ˈna mana arii, a na ô ai e: “E oaoa vau ia Iehova, e ouˈauˈa noa vau i te Atua i to ˈu nei ora. O te Fatu [e Arii] ra o Iehova, o to ˈu ïa puai.”—1:12; 3:18, 19; MN.

[Nota i raro i te api]

^ The Book of the Twelve Minor Prophets, 1868, a E. Henderson, api 285.

[Uiraa haapiiraa]