Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Buka Bibilia numera 39—Malaki

Buka Bibilia numera 39—Malaki

Buka Bibilia numera 39—Malaki

Taata papai: Malaki

Vahi papairaa: Ierusalema

Otiraa te papai: i muri aˈe 443 H.T.T.

1. Eaha te mea e faaite ra i te itoito o Malaki no Iehova?

 O VAI o Malaki? Aita hoê aˈe haapapuraa e vai ra no nia i to ˈna huitupuna aore ra to ˈna iho aamu. Teie râ, ia au i ta ˈna parau tohu, aita e feaaraa e e itoito rahi to ˈna i te taviniraa i te Atua ra o Iehova, e te patururaa i To ˈna iˈoa e ta ˈna haamoriraa mau, e e riri rahi to ˈna i te feia o te faahua tavini i te Atua, e te tavini râ ia ratou noa iho. E 48 taime te iˈoa o Iehova e faahitihia ˈi i roto i na pene e maha o ta ˈna parau tohu.

2. Eaha paha te auraa o te iˈoa o Malaki, e e au ra e ua ora oia i teihea tau?

2 O Mal·ʼa·khiʹ to ˈna iˈoa Hebera, teie paha te auraa “Ta ˈu vea.” E tuu paatoa te mau Papai Hebera, te Septante, e te faanahoraa o te mau buka ia au i te tau, i te Malaki i te hopea o na peropheta 12 parau-noa-hia te mau peropheta iti. Ia au i te tutuu a te Sunago Rahi, ua ora oia i muri aˈe i te mau peropheta o Hagai e o Zekaria, e hoê â to ˈna tau e to Nehemia.

3. Eaha te mea e faaite ra e ua papaihia te parau tohu a Malaki i muri aˈe i te matahiti 443 H.T.T.?

3 Afea te parau tohu i te papairaahia? I te tau ïa a faatere ai te hoê tavana, i te tau a patu-faahou-hia ˈi Ierusalema i muri aˈe i na matahiti e 70 vai-ano-raa o Iuda. (Mal. 1:8) O vai râ taua tavana ra? I te mea e te faahitihia ra te taviniraa i te hiero, aita râ e parauhia ra no te paturaa i te hiero, eita ïa e ore e tei muri iho i te tau o te tavana o Zerubabela, i raro aˈe hoi i ta ˈna faatereraa i oti ai te hiero. Hoê anaˈe tavana ê no taua tau ra tei faahitihia i roto i te mau Papai, o Nehemia ïa. Ua tano anei te parau tohu e te tau o Nehemia? Aita e parauhia ra no nia i te patu-faahou-raa o Ierusalema e to ˈna mau patu i roto i te buka a Malaki, e ere ïa i te omuaraa o te tavanaraa o Nehemia. Teie râ, te parau-rahi-hia ra no te mau ohipa iino a te mau tahuˈa, o te tuea ïa e te huru tupuraa e vai ra i te piti o to Nehemia hoˈiraa mai i Ierusalema, i muri aˈe i to ˈna titau-faahou-raahia i Babulonia e Aretehasaseta i te matahiti 443 H.T.T., te 32raa o te matahiti faatereraa a te arii. (Mal. 2:1; Neh. 13:6) Te faaite ra te mau irava tuea i roto i te mau buka a Malaki e a Nehemia e e au te parau tohu i taua tau ra.—Mal. 2:4-8, 11, 12Neh. 13:11, 15, 23-26; Mal. 3:8-10Neh. 13:10-12.

4. Eaha te haapapuraa e e parau mau e mea faauruahia te buka a Malaki?

4 Ua farii noa iho â te ati Iuda e e parau mau te buka a Malaki. Te vai ra te mau faahitiraa i te buka a Malaki i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, te faaite ra te rahiraa e ua tupu ta ˈna parau tohu, e te haapapu ra te reira e mea faauruahia te Malaki e e tuhaa te reira no te canon o te mau Papai Hebera tei fariihia e te amuiraa Kerisetiano.—Mal. 1:2, 3Roma 9:13; Mal. 3:1Mat. 11:10 e Luka 1:76 e 7:27; Mal. 4:5, 6Mat. 11:14 e 17:10-13, Mar. 9:11-13 e Luka 1:17.

5. Eaha te huru pae varua peapea i turai ia Malaki ia tohu?

5 Te faaite ra te parau tohu a Malaki e ua ore te itoito e te anaanatae i te pae faaroo i faatupuhia e te mau peropheta o Hagai e o Zekaria i te tau o te patu-faahou-raa o te hiero. Ua riro te mau tahuˈa ei mea haapao ore, te teoteo, e te faahua parau-tia. E ohipa hauti te mau taviniraa i te hiero. Ua faaea te horoaraa i te tuhaa ahuru e te mau ô no te mea te manaˈohia ra e aita te Atua e haapao maira ia Iseraela. Aita te mau tiaturiraa i niuhia i nia ia Zerubabela i tupu, e taa ê atu i tei manaˈohia, aita te Mesia i tae mai. Tei raro roa te huru pae varua o te ati Iuda. Te vai ra anei te tumu no te faaitoito ia ratou e no te horoa ˈtu i te tiaturiraa? Nafea te nunaa e faaarahia ˈi no nia i to ˈna huru mau e e haaputapûhia ˈi ia fariu mai i nia i te parau-tia? Na te parau tohu a Malaki e horoa mai i te pahonoraa.

6. Eaha te huru papairaa a Malaki?

6 Mea huru etaeta e te huna ore te huru papai a Malaki. E horoa na mua oia i te manaˈo, e i muri iho, e pahono oia i te mau patoiraa a te feia ta ˈna e paraparau atura. I te pae hopea, e haapapu oia i te manaˈo matamua. E haapuai e e faaoraora maitai te reira i ta ˈna haaferuriraa. Maoti i te faarahi i te parau horuhoru, e faaohipa oia i te hoê haaferuriraa papu e te putapû.

TUMU PARAU O TE MALAKI

7. Eaha te here e te riri ta Iehova e faaite?

7 Faaueraa a Iehova i te mau tahuˈa (1:1–2:17). E faaite na mua Iehova i to ˈna here i to ˈna nunaa. Ua here oia ia Iakoba e ua riri oia ia Esau. A tamata na Edoma i te patu faahou i to ˈna mau vahi parari; na Iehova ïa e huri i raro e e parauhia ratou, “te otia o te ino ra,” te feia ta Iehova e faahapa, inaha “e faarahihia Iehova [i nia ˈˈe i] te otia o Iseraela.”—1:4, 5; MN.

8. Nafea to te mau tahuˈa haaviiviiraa i te amuraa maa a Iehova, e no te aha te ino e tae mai ai i nia ia ratou?

8 E faatae Iehova i teie nei i te parau i ‘te feia tahuˈa, o tei vahavaha i to ˈna iˈoa.’ Ia tamata ratou i te faatia ia ratou iho, e faahiti Iehova i ta ratou mau tusia matapo, te pirioi, e tei maˈihia, a ui atu ai e, E mauruuru anei te tavana i taua mau ô ra? Eita Iehova iho e mauruuru. E tia ia faarahihia to ˈna iˈoa i roto i te mau nunaa, te faaino nei râ teie mau taata ia ˈna i te na ôraa e: “Ua viivii te amuraa a Iehova.” E tuuhia mai te ino i nia ia ratou no te mea ua ofati ratou i ta ratou euhe ma te haavare na roto i te pûpûraa i te tusia faufaa ore. “Te na ô maira Iehova sabaota ra, e Arii rahi au, e mǎtaˈuhia hoi to ˈu nei iˈoa i te mau fenua ra.”—1:6, 12, 14.

9. Eaha ta te mau tahuˈa i ore i rave, e nafea to ratou haaviiviiraa i te huru moˈa o Iehova?

9 E horoa Iehova i teie nei i te hoê faaueraa i te mau tahuˈa, a na ô ai e, ia ore ratou e haapao i teie aˈoraa, e tuu mai oia i te ino i nia ia ratou e i nia i ta ratou e haamaitai. E parai oia i te tutae o ta ratou mau oroa i nia i to ratou mata no to ratou oreraa e haapao i te faufaa a Levi. “Ia tapea hoi to te tahuˈa ra vaha i te ite, e ia imi hoi ratou i te ture i to ˈna vaha, o te vea hoi oia na Iehova sabaota ra.” (2:7) E faˈi Malaki i te hara rahi a Iseraela e a Iuda. Ua haavare raua te tahi i te tahi e ua haaviivii raua i te huru moˈa o Iehova, to raua Metua e to raua Poiete, na roto i te raveraa i te tamahine a te hoê atua ê ei vahine faaipoipo. Ua tahiti roa Iehova ia raua. Ua tae roa raua i te ui e, “Teihea te Atua [parau-tia] ra?”—2:17; MN.

10. No teihea ohipa haavaraa te Fatu e haere mai ai i roto i to ˈna hiero?

10 Te Fatu mau e te vea (3:1-18). E naea i te parau tohu te taime faahiahia roa ˈˈe na roto i teie mau parau a “Iehova sabaota”: “Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai i te eˈa i mua ia ˈu ra: e te Fatu ta outou e imi na, o te tae vave mai ïa i to ˈna ra hiero, te vea a te faufaa ta outou i oaoa na: inaha, o te tae mai ïa.” (3:1) Ei taata tamâ metara, e tamâ Oia i te mau tamarii a Levi, e e riro oia ei ite oioi i te feia iino o tei ore i mǎtaˈu Ia ˈna. E ore Iehova e taui, e no te mea e tamarii ratou na Iakoba, e fariu atu oia ia ratou ra ma te aroha ia fariu mai ratou ia ˈna ra.

11. Nafea ratou e tamata ˈi i te Atua i teie nei, e eaha te mau haamaitairaa e noaa mai?

11 Ua eiâ noa na ratou i te Atua, ia tamata râ ratou ia ˈna ma te hopoi mai i te ahururaa o ta ratou mau taoˈa i te fare vairaa, ia maahia to ˈna ra fare, ma te tiaturi e e iriti mai oia i te mau haamaramarama o te raˈi, a ninii mai ai i te taoˈa rahi o ta ˈna haamaitairaa. E riro mai ratou ei fenua nehenehe ta te mau nunaa atoa e parau e e fenua oaoa. Ua paraparau te feia i mǎtaˈu ia Iehova te tahi i te tahi, ua haapao mai râ Iehova e ua faaroo mai. “E papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” (3:16) E riro ratou na Iehova i te mahana e faataa ˈi oia i te taoˈa taa ê na ˈna.

12. Eaha tei tǎpǔhia no nia i te mahana rahi mǎtaˈu o Iehova?

12 Te mahana rahi mǎtaˈu o Iehova (4:1-6). Te fatata maira te mahana o te haapau roa i te feia iino, e ore e toe mai te tumu e te amaa atoa. E hiti mai râ te mahana o te parau-tia i nia i te feia e mǎtaˈu i te iˈoa o Iehova, e e ora mai ratou. Te aˈo ra Iehova ia ratou e haamanaˈo i te ture a Mose. Hou to ˈna mahana rahi mǎtaˈu ra, e tǎpǔ Iehova e tono mai i te peropheta ra ia Elia. “Ia faafariu oia i te aau o te mau metua e te tamarii, e te aau o te tamarii e to ratou mau metua, o te haere mai hoi au, e o te tairi i te fenua nei i te ino.”—4:6.

FAUFAARAA

13. Eaha ta Malaki e parau ra no nia i (a) to Iehova aroha hamani maitai e to ˈna here? (b) te hopoia a te feia e haapii atu i te Parau a te Atua? (c) te feia e ofati i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua?

13 E tauturu te buka a Malaki ia taa ia tatou te mau faaueraa tumu taui ore a te Atua ra o Iehova e to ˈna aroha hamani maitai. I te omuaraa ra, e haamatara oia i te here rahi o Iehova no to ˈna nunaa o “Iakoba.” Ua na ô atu oia i te mau tamarii a Iakoba e: “O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê.” Noa ˈtu to ratou ino rahi, ua ineine oia i te hoˈi atu i to ˈna nunaa ra ia hoˈi mai ratou ia ˈna ra. Auê ïa Atua aroha e! (Mal. 1:2; 3:6, 7; Roma 11:28; Exo. 34:6, 7) Na roto ia Malaki, ua haapapu Iehova e e tia i te vaha o te tahuˈa ‘ia tapea i te ite.’ E tia i te feia atoa na ratou te hopoia e haapii i te Parau a te Atua, ia haapao maitai i teie manaˈo, a ara ˈi e, o te ite mau ta ratou e horoa ra. (Mal. 2:7; Phil. 1:9-11; hiˈo i te Iakobo 3:1.) Eita Iehova e farii i te feia haavare, te feia e faahua parau e ‘te raveraa i te ino ra, mea maitai ïa i te mata o Iehova.’ Eiaha roa ˈtu te hoê e manaˈo e e vare Iehova ia ˈna ia pûpû noa ˈtu oia i te tusia faatia ture na teie Arii rahi. (Mal. 2:17; 1:14; Kol. 3:23, 24) E riro Iehova ei ite oioi i te feia atoa e ofati i ta ˈna mau ture e mau faaueraa tumu parau-tia; eiaha te hoê e manaˈo e e nehenehe oia e rave i te ino ma te ore e haapeapeahia mai. E haava Iehova ia ˈna. (Mal. 3:5; Heb. 10:30, 31) E nehenehe te feia parau-tia e tiaturi papu e e haamanaˈo Iehova i ta ratou mau ohipa e e haamaitai mai oia ia ratou. E tia ia ratou ia haapao i te Ture a Mose, mai ta Iesu iho i rave, inaha e rave rahi tuhaa i roto tei tupu i nia ia ˈna.—Mal. 3:16; 4:4; Luka 24:44, 45.

14. (a) Eaha te parau taa ê ta Malaki i tohu? (b) Nafea te Malaki 3:1 i te tupuraa i te senekele matamua?

14 Ei buka hopea o te mau Papai Hebera faauruahia, te tohu ra te Malaki i te mau ohipa e tupu i te tau e tae mai ai te Mesia, no to ˈna hoi faraa mai hau atu i te maha senekele i muri iho i papaihia ˈi te mau Papai Heleni Kerisetiano. Mai tei papaihia i roto i te Malaki 3:1, ua na ô Iehova sabaota e: “Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai i te eˈa i mua ia ˈu ra.” Ma te faauruahia mai, ua faaite Zekaria tei ruhiruhia e ua tupu te reira i nia i ta ˈna tamaiti, o Ioane Bapetizo. (Luka 1:76) Ua haapapu Iesu Mesia i te reira a na ô atoa ˈi e: “Aita ˈtu ïa peropheta rahi i itea ia Ioane Bapetizo nei, o tei iti roa râ i te basileia o te ao ra, e rahi ïa ia ˈna.” Ua tonohia Ioane, mai ta Malaki i tohu, no te ‘faaineine i te eˈa,’ e ere ïa oia no roto i te feia ta Iesu, i muri aˈe, i fafau i te faufaa no te hoê Basileia.—Mat. 11:7-12; Luka 7:27, 28; 22:28-30.

15. O vai te “Elia” i roto i te parau tohu a Malaki?

15 I muri iho, ua tǎpǔ Iehova i roto i te Malaki 4:5, 6 e: “Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na.” O vai ïa teie “Elia”? Ua faaau Iesu e te melahi atoa tei fa i mua ia Zekaria i teie mau parau i nia ia Ioane Bapetizo, a faaite ai e na ˈna “e faatia i te mau mea atoa” e e “faaineine i te hoê pae taata ia au no [Iehova]” ia farii ratou i te Mesia. Te parau atoa nei râ Malaki e, e na mua mai o “Elia” i te “mahana rahi mǎtaˈu o Iehova,” o te faaite ïa i te hoê tupuraa no a muri aˈe, i te mahana haavaraa.—Mat. 17:11; Luka 1:17; Mat. 11:14; Mar. 9:12; MN.

16. Eaha te mahana hanahana ta Malaki e tohu ra, e eaha te faaitoitoraa mahanahana ta ˈna e horoa maira?

16 Ma te faaite atea i taua mahana ra, te na ô ra Iehova sabaota e: “E rahi hoi to ˈu nei iˈoa i te mau fenua nei, mai te hitiraa mai o te mahana, e tae noa ˈtu i to ˈna mairiraa. . . . E Arii rahi au, e mǎtaˈuhia hoi to ˈu nei iˈoa i te mau fenua ra.” E mǎtaˈuhia iho â! Inaha ‘mai te umu ra te mahana i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra.’ Area râ, e oaoa te feia e mǎtaˈu i te iˈoa o Iehova, inaha no ratou, ‘e hiti mai te mahana parau-tia ma te ora i raro aˈe i to ˈna pererau.’ Te haamatara ra te reira i te tau oaoa i reira te feia auraro o te fetii taata nei e faaora-roa-hia ˈi—i te pae varua, i te pae o te mau manaˈo horuhoru, i te pae feruriraa, e i te pae tino. (Apo. 21:3, 4) A faaite atea ˈi oia i taua mahana hanahana e te haamaitaihia ra, te faaitoito ra Malaki ia tatou e pǔpǔ i ta tatou ô ma to tatou mafatu atoa i te fare o Iehova: “E tamataraa te reira ia ˈu nei, te parau maira Iehova sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.”—Mal. 1:11, 14; 4:1, 2; 3:10.

17. Ua tamǎrûhia te mau faaararaa a Malaki i teihea faaitoitoraa i te manaˈo tae?

17 A tamau noa ˈi i te faaara e e ‘tairihia te fenua i te ino,’ te faaitoito ra teie buka hopea a te mau Peropheta i te manaˈo tae e te oaoa ia au i te mau parau a Iehova i to ˈna nunaa: “E parauhia outou e te fenua atoa, o te maitai: e riro outou ei fenua nehenehe.”—4:6; 3:12.

[Uiraa haapiiraa]